Flacăra Iaşului, august 1977 (Anul 33, nr. 9592-9616)

1977-08-02 / nr. 9592

1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIII — Nr. 9592 Marţi, 2 august 1977 4 pagini — 30 bani In întimpinarea marii sărbători naţionale PRIN DIVERSIFICAREA şi Îmbunătăţirea continuă A CALITĂŢII PRODUSELOR­­LA DEPĂŞIREA PLANULUI DE EXPORT Unitate reprezentativă a industriei ieşene, veritabil „pion“ al chimiei, cum a fost deseori supranumit, Combinatul de fibre sinte­tice se remarcă, de mulţi ani, şi prin volumul impre­sionant al exportului. In prezent, produsele sale se îndreaptă către mai mult de 80 de firme din peste 20 de ţări, de pe trei continen­te, ţări în majoritate cu ma­re tradiţie în acest sector : U.R.S.S., R. F. Germania, Spania, Ungaria, Statele U­­nite ale Americii, Canada, Franţa, Anglia etc. Este, chiiar­ acest singur aspect, o dovadă a prestigiului de care se bucură firele şi fi­brele produse aici, calita­tea acestora. Dar este vorba şi despre alte lucruri, in­clusiv despre ştiinţa ieşeni­lor de a face comerţ exte­rior. Despre aceste lucruri ne-a vorbit şi economistul Gheorghe Dorobăţ, directo­rul comercial al Combina­tului. „ Faptul că, în numai cîţiva ani, numărul sorti­mentelor oferite­ de noi la export şi solicitate de bene­ficiari a crescut de circa 5 ori, este elocvent pentru fe­lul în care am reuşit să ne impunem, apreciază inter­locutorul nostru. Dacă a­­mintim că nu am avut nici obiecţii legate de calitate, confirmăm, încă o dată, re­zultatele bune cu care s-au soldat eforturile noastre de a ne prezenta cît mai bine la export. — Ce înseamnă, în prin­cipal, aceste eforturi ? — Multă exigenţă, de la recepţia severă a materiilor prime, la respectarea stric­tă a procesului tehnologic, asigurarea unei asistenţe tehnice ferme şi pînă la ex­pedierea promptă a comen­zilor. Apoi, permanenta grijă de a ne diversifica producţia, prin cunoaşterea „la zi“ a cerinţelor pieţei mondiale, prin ţinerea spe­cialiştilor noştri la curent cu tot ce e nou. Este un as­pect foarte important, din două motive : întîi, pentru a putea oferi, cu prompti­tudine, acele produse ceru­te la un moment dat ; apoi, pentru că noi livrăm circa 85 la sută din producţie in­dustriei uşoare (care este într-o continuă mişcare), iar aceasta, la rîndul ei, ex­portă mult din ce primeşte (evident, în formă de con­fecţii), răspunderea noastră este cu totul deosebită, noi puţind asigura şi succesul produselor acestei ramuri. — Cum asiguraţi această elasticitate de care vorbiţi? — Ţinînd seama de ceea ce se cere. Avînd o perma­nentă legătură cu întreprin­derea specializată de co­merţ exterior. Participînd, prin specialiştii noştri la discuţiile cu reprezentanţii firmelor străine, pe care, nu de puţine ori, îi invităm la Iaşi. Dînd dovadă de solici­tudine la cererile acestora cu­ privire la condiţiile de calitate şi termenele de li­vrare. Aşadar, muncind Discuţie consemnată de T. GALAŢEANU (continuare în pag. a 2-a) XXXIII Se reduc pierderile de energie electrică la transport şi distribuţie A­şa cum s-a subliniat re­cent,­ la Congresul consiliilor oamenilor muncii, colectivele de energeticieni trebuie să întreprindă toate măsurile necesare reducerii pierderi­lor de energie în reţelele de transport şi distribuţie. Iată şi un răspuns prompt : în­treprinderea de reţele elec­trice din Iaşi a reuşit, în acest fel, economisirea a 8.220.000 Kwh de la începu­tul­ anului. De remarcat faptul că nu este vorba de un succes singular, îndepli­nind mai devreme planul pe şapte luni, aici se realizează o producţie suplimentară de 3,7 milioane lei la activită­ţile de industrie, construcţii­­montaj şi proiectare. I ‘­­­t­r­a­l­u­j Colectivul unităţii din Hîrlău a Întreprinderii de tricotaje „Moldova“ din Iaşi se mîndreşte cu aceste patru tinere, exigente controloare de calitate: Virginia Bobleancă (stingă), Elena Boboc, Cornelia Bîrjoveanu şi Antoaneta Maisa. Depăşiri cantitative, depăşiri valorice Cooperativa agricolă din Prisăcani contribuie cu can­tităţi tot mai mari de legu­me la buna aprovizionare a populaţiei. Pînă acum, au fost livrate de aici 34 t. varză, 205 t. tomate, 145 t. vinete, 117 t. ardei gras, 273 t. castraveţi. Tov. Gh. Alexoaie, locţiitorul secre­tarului comitetului comunal de partid Prisăcani, a ţinut să precizeze că livrările au întrecut cu mult prevede­rile, ceea ce se vede şi din faptul că veniturile încasa­te din valorificarea legu­melor sunt cu circa 400 000 lei mai mari ca cele pla­nificate. ———-___în pagina a 4-a--------­- O declarație a Partidului Revoluției Populare a Beninului # Noi incidente la Soweto. # Orientul Apropiat # Realități capitaliste Imagine a Facultăţii edificii ale Iaşului. de chimie şi inginerie chimică, încă unul din modernele La TibineştiPaşi hotărîţi către urbanizare Ţibăneşti — fostă aşezare de clăcaşi, dominată cîndva de impunătorul conac în­conjurat de un imens parc secular — care trona în­tocmai ca­ un Gulliver prin­tre căsuţele pitice, trăieşte, în prezent, prefaceri radi­cale, respirînd nestăvilită tinereţe. Pentru că, plasa­tă de partidul şi statul nostru pe circuitul comu­nelor care, în viitorul a­­propiat, vor trece spre cote urbanistice, această locali­tate a cunoscut treptat, în perimetrul său, transfor­mări ce i-au imprimat un cu totul alt ritm de viaţă. Case luminoase între care, ca nişte adevărate nuclee ale viitoarei configuraţii urbane, au apărut două blocuri noi de locuinţe, cărora în curînd li se vor adăuga încă trei, magazin universal, brutărie, baie cu­ reportaj munală, atelier de repara­ţii, trotuare etc. sînt tot atîtea însemne ale zilelor noastre, a căror cronică se scrie astăzi cu fapte. O do­vadă este că în acest cin­cinal s-a prevăzut şi con­struirea, la­­centru, a unei unităţii economice, un bloc de locuinţe în satul Glode­­nii Gîndului, un baraj de acumulare ce va permite alimentarea cu apă potabi­lă, dezvoltarea irigaţiilor şi a pisciculturii etc. Bineînţeles, o importan­ţă primordială se acordă agriculturii. Şi cum graiul cifrelor este uneori mai e­­dificator decît orice alte argumente, ne vom limita să arătăm că la C.A.P. Ţi­­băneşti producţia globală a crescut de la 11.055.000 lei în 1970, la 14.800.000 lei în 1976. Sunt date care explică în bună parte creş­terea nivelului de trai al membrilor cooperatori şi totodată şi necesitatea ca, pe lingă bunurile materiale dobîndite prin muncă rod­nică, să beneficieze şi de autentice satisfacţii spiri­tuale. Iată de ce ţăranii co­operatori n-au ezitat să pună umărul la ridicarea căminului cultural de cen­tru, după cum nu există sat în care să nu se fi ri­dicat şcoli încăpătoare. Pînă şi-n Glodenii Gîndu­lui, unde niciodată n-a e­­xistat o astfel de unitate, au făcut oamenii o fru­moasă şcoală, iar în pre­zent se află în construcţie încă un local cu 2 nivele şi 8 săli de clasă. Un cinematograf şi o bi­bliotecă ce posedă 15.000 de volume, ambele func­ţioned în căminul cultural, o staţie de radioficare cu emisiune locală, duc şi ele. M. DI M­A­ ­ (continuare în pag. a 3-a) S\\ • • Se impun eforturi sporite pentru repararea şi buna întreţinere a locuinţelor In prezent, prin Grupul în­treprinderilor de gospodărie comunală şi locativă, se ad­ministrează în municipiul Iaşi un număr de 2 008 imp­­b­ dte proprietate de stat, în­­sum­ind 113 451 locuinţe, cu o suprafaţă locativă de peste 1,8 milioane m.p. Pentru în­treţinerea şi conservarea, a­­cestui fond locativ şi dotări­lor aferente, sunt alocate şi cheltuite fonduri importante, care, numai anul acesta, însu­mează peste 14 milioane de lei. Ştim că datorită seismului din 4 martie, fondul de lo­cuinţe a fost grav afectat. Au avut de suferit în special clădirile vechi, cu grad a­­vansat de uzură, realizate din materiale inferioare şi fără fundaţii corespunzătoare, u­­nele afectate şi de cutremu­rul din 1940, precum şi de inundaţiile repetate din ulti­mii ani. In urma verificări­lor făcute de comisiile de spe­cialişti, constituite la nivelul municipiului Iaşi, s-a consta­tat că au fost avariate 540 de imobile, totalizînd 8 700 locuinţe. Refacerea lor recla­mă importante fonduri, un mare volum de muncă, în a­­cest sens fiind concentrate mijloacele materiale şi uma­ne de care dispunem. Pentru a face faţă cerinţelor, am so­licitat sprijinul altor unităţi de construcţii (întreprinde­rea de gospodărie comunală şi construcţii, Trustul de con­strucţii, cooperativele „Con­structorul“ şi „Prestaţiunea“, Regionala de căi ferate şi al­tele). La această amplă acţiune, o contribuţie importantă pot şi au datoria să o aducă lo­catarii imobilelor afectate, participînd efectiv la repa­rarea locuinţelor pe care le deţin în calitate de chiriaşi. Se poate aprecia că numeroa­se asociaţii de locatari şi ma­joritatea cetăţenilor acţionea­ză în acest sens. Este cazul locatarilor Costică Lubaş din şos. Păcurari nr. 41, Ioan Costin — str. Păcurari nr. 24, Constantin Stoica — aleea Nicolina nr. 136, Eufrosina Cojocaru — str. V. Lupu nr. 133 şi alţii. De asemenea, au lucrat efectiv la conso­lidări sau refaceri de zi­duri Ioan A­măriei — str. Başotă nr. 3, Neculai Ne­chita — str. Bălţi nr. 3, Au­rel Zăicescu din str. Cuza Vo­dă nr. 40. Alţii însă stau cu mîinile încrucişate şi, deşi locuinţele nu prezintă decât fisuri nesemnificative ale ten­cuielii, pretind să li se re­pare locuinţa, cum este cazul lui D-tru Spînu din str. Fla­mura Roşie nr. 4. La fel, Va­sile Bejescu, din str. Păcu­rari nr. 49, şi-a degr­adat lo­cuinţa şi a pretins refacerea acesteia ca fiind afectată de seism. Faţă de astfel de ati­tudini trebuie creată o fer­mă opinie de masă a cetate- •­nilor, a asociaţiilor de loca­tari, a comitetelor de cetăţeni. Incit asemenea chiriaşi să fie Ing. CONST. DIMITRIU director general al G.I.G.C.L. Iaşi (continuare în pag. a 2-a) • • Cărările Apar, sub ochii noştri, încă uimiţi de ritmul ra­pid, noi cartiere, noi blocuri de locuinţe, noi clădiri care de care mai frumoase. Încă înainte de a fi gata, majoritatea din­tre ele (şi pînă la urmă, toate) sunt înconjurate de peluze, de flori, de copă­cei. Arhitecţi cu spirit al frumosului pe măsura a­­cestui oraş prevăd alei, printre blocuri se întind firele dalelor. Gospodari grijulii alocă bani tot mai mulţi îngrijirii drumuri­lor noastre de pe lingă lo- i cuiaţe ori bulevardelor. Ie-­­­şim şi noi, tot mai mulţi,­­ cu cite o sapă, fiindcă ne­­ interesează ca oraşul să­­ fie mai frumos.­­ Şi totuşi, nu este zonă ’ pe unde spaţiile verzi să­­ nu fie întreţesute de zeci ^ de cărări ale grăbiţilor şi ^ nepăsătorilor — fie între­­ două blocuri, fie între un­­ bloc şi o stradă, fie de-a­ \ P. CONSTANTIN \ (continuare in pag. a 2-a) )

Next