Flacăra Iaşului, august 1977 (Anul 33, nr. 9592-9616)
1977-08-02 / nr. 9592
1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIII — Nr. 9592 Marţi, 2 august 1977 4 pagini — 30 bani In întimpinarea marii sărbători naţionale PRIN DIVERSIFICAREA şi Îmbunătăţirea continuă A CALITĂŢII PRODUSELORLA DEPĂŞIREA PLANULUI DE EXPORT Unitate reprezentativă a industriei ieşene, veritabil „pion“ al chimiei, cum a fost deseori supranumit, Combinatul de fibre sintetice se remarcă, de mulţi ani, şi prin volumul impresionant al exportului. In prezent, produsele sale se îndreaptă către mai mult de 80 de firme din peste 20 de ţări, de pe trei continente, ţări în majoritate cu mare tradiţie în acest sector : U.R.S.S., R. F. Germania, Spania, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Canada, Franţa, Anglia etc. Este, chiiar acest singur aspect, o dovadă a prestigiului de care se bucură firele şi fibrele produse aici, calitatea acestora. Dar este vorba şi despre alte lucruri, inclusiv despre ştiinţa ieşenilor de a face comerţ exterior. Despre aceste lucruri ne-a vorbit şi economistul Gheorghe Dorobăţ, directorul comercial al Combinatului. „ Faptul că, în numai cîţiva ani, numărul sortimentelor oferite de noi la export şi solicitate de beneficiari a crescut de circa 5 ori, este elocvent pentru felul în care am reuşit să ne impunem, apreciază interlocutorul nostru. Dacă amintim că nu am avut nici obiecţii legate de calitate, confirmăm, încă o dată, rezultatele bune cu care s-au soldat eforturile noastre de a ne prezenta cît mai bine la export. — Ce înseamnă, în principal, aceste eforturi ? — Multă exigenţă, de la recepţia severă a materiilor prime, la respectarea strictă a procesului tehnologic, asigurarea unei asistenţe tehnice ferme şi pînă la expedierea promptă a comenzilor. Apoi, permanenta grijă de a ne diversifica producţia, prin cunoaşterea „la zi“ a cerinţelor pieţei mondiale, prin ţinerea specialiştilor noştri la curent cu tot ce e nou. Este un aspect foarte important, din două motive : întîi, pentru a putea oferi, cu promptitudine, acele produse cerute la un moment dat ; apoi, pentru că noi livrăm circa 85 la sută din producţie industriei uşoare (care este într-o continuă mişcare), iar aceasta, la rîndul ei, exportă mult din ce primeşte (evident, în formă de confecţii), răspunderea noastră este cu totul deosebită, noi puţind asigura şi succesul produselor acestei ramuri. — Cum asiguraţi această elasticitate de care vorbiţi? — Ţinînd seama de ceea ce se cere. Avînd o permanentă legătură cu întreprinderea specializată de comerţ exterior. Participînd, prin specialiştii noştri la discuţiile cu reprezentanţii firmelor străine, pe care, nu de puţine ori, îi invităm la Iaşi. Dînd dovadă de solicitudine la cererile acestora cu privire la condiţiile de calitate şi termenele de livrare. Aşadar, muncind Discuţie consemnată de T. GALAŢEANU (continuare în pag. a 2-a) XXXIII Se reduc pierderile de energie electrică la transport şi distribuţie Aşa cum s-a subliniat recent, la Congresul consiliilor oamenilor muncii, colectivele de energeticieni trebuie să întreprindă toate măsurile necesare reducerii pierderilor de energie în reţelele de transport şi distribuţie. Iată şi un răspuns prompt : întreprinderea de reţele electrice din Iaşi a reuşit, în acest fel, economisirea a 8.220.000 Kwh de la începutul anului. De remarcat faptul că nu este vorba de un succes singular, îndeplinind mai devreme planul pe şapte luni, aici se realizează o producţie suplimentară de 3,7 milioane lei la activităţile de industrie, construcţiimontaj şi proiectare. I ‘traluj Colectivul unităţii din Hîrlău a Întreprinderii de tricotaje „Moldova“ din Iaşi se mîndreşte cu aceste patru tinere, exigente controloare de calitate: Virginia Bobleancă (stingă), Elena Boboc, Cornelia Bîrjoveanu şi Antoaneta Maisa. Depăşiri cantitative, depăşiri valorice Cooperativa agricolă din Prisăcani contribuie cu cantităţi tot mai mari de legume la buna aprovizionare a populaţiei. Pînă acum, au fost livrate de aici 34 t. varză, 205 t. tomate, 145 t. vinete, 117 t. ardei gras, 273 t. castraveţi. Tov. Gh. Alexoaie, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid Prisăcani, a ţinut să precizeze că livrările au întrecut cu mult prevederile, ceea ce se vede şi din faptul că veniturile încasate din valorificarea legumelor sunt cu circa 400 000 lei mai mari ca cele planificate. ———-___în pagina a 4-a--------- O declarație a Partidului Revoluției Populare a Beninului # Noi incidente la Soweto. # Orientul Apropiat # Realități capitaliste Imagine a Facultăţii edificii ale Iaşului. de chimie şi inginerie chimică, încă unul din modernele La TibineştiPaşi hotărîţi către urbanizare Ţibăneşti — fostă aşezare de clăcaşi, dominată cîndva de impunătorul conac înconjurat de un imens parc secular — care trona întocmai ca un Gulliver printre căsuţele pitice, trăieşte, în prezent, prefaceri radicale, respirînd nestăvilită tinereţe. Pentru că, plasată de partidul şi statul nostru pe circuitul comunelor care, în viitorul apropiat, vor trece spre cote urbanistice, această localitate a cunoscut treptat, în perimetrul său, transformări ce i-au imprimat un cu totul alt ritm de viaţă. Case luminoase între care, ca nişte adevărate nuclee ale viitoarei configuraţii urbane, au apărut două blocuri noi de locuinţe, cărora în curînd li se vor adăuga încă trei, magazin universal, brutărie, baie cu reportaj munală, atelier de reparaţii, trotuare etc. sînt tot atîtea însemne ale zilelor noastre, a căror cronică se scrie astăzi cu fapte. O dovadă este că în acest cincinal s-a prevăzut şi construirea, lacentru, a unei unităţii economice, un bloc de locuinţe în satul Glodenii Gîndului, un baraj de acumulare ce va permite alimentarea cu apă potabilă, dezvoltarea irigaţiilor şi a pisciculturii etc. Bineînţeles, o importanţă primordială se acordă agriculturii. Şi cum graiul cifrelor este uneori mai edificator decît orice alte argumente, ne vom limita să arătăm că la C.A.P. Ţibăneşti producţia globală a crescut de la 11.055.000 lei în 1970, la 14.800.000 lei în 1976. Sunt date care explică în bună parte creşterea nivelului de trai al membrilor cooperatori şi totodată şi necesitatea ca, pe lingă bunurile materiale dobîndite prin muncă rodnică, să beneficieze şi de autentice satisfacţii spirituale. Iată de ce ţăranii cooperatori n-au ezitat să pună umărul la ridicarea căminului cultural de centru, după cum nu există sat în care să nu se fi ridicat şcoli încăpătoare. Pînă şi-n Glodenii Gîndului, unde niciodată n-a existat o astfel de unitate, au făcut oamenii o frumoasă şcoală, iar în prezent se află în construcţie încă un local cu 2 nivele şi 8 săli de clasă. Un cinematograf şi o bibliotecă ce posedă 15.000 de volume, ambele funcţioned în căminul cultural, o staţie de radioficare cu emisiune locală, duc şi ele. M. DI MA (continuare în pag. a 3-a) S\\ • • Se impun eforturi sporite pentru repararea şi buna întreţinere a locuinţelor In prezent, prin Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă, se administrează în municipiul Iaşi un număr de 2 008 impb dte proprietate de stat, însumind 113 451 locuinţe, cu o suprafaţă locativă de peste 1,8 milioane m.p. Pentru întreţinerea şi conservarea, acestui fond locativ şi dotărilor aferente, sunt alocate şi cheltuite fonduri importante, care, numai anul acesta, însumează peste 14 milioane de lei. Ştim că datorită seismului din 4 martie, fondul de locuinţe a fost grav afectat. Au avut de suferit în special clădirile vechi, cu grad avansat de uzură, realizate din materiale inferioare şi fără fundaţii corespunzătoare, unele afectate şi de cutremurul din 1940, precum şi de inundaţiile repetate din ultimii ani. In urma verificărilor făcute de comisiile de specialişti, constituite la nivelul municipiului Iaşi, s-a constatat că au fost avariate 540 de imobile, totalizînd 8 700 locuinţe. Refacerea lor reclamă importante fonduri, un mare volum de muncă, în acest sens fiind concentrate mijloacele materiale şi umane de care dispunem. Pentru a face faţă cerinţelor, am solicitat sprijinul altor unităţi de construcţii (întreprinderea de gospodărie comunală şi construcţii, Trustul de construcţii, cooperativele „Constructorul“ şi „Prestaţiunea“, Regionala de căi ferate şi altele). La această amplă acţiune, o contribuţie importantă pot şi au datoria să o aducă locatarii imobilelor afectate, participînd efectiv la repararea locuinţelor pe care le deţin în calitate de chiriaşi. Se poate aprecia că numeroase asociaţii de locatari şi majoritatea cetăţenilor acţionează în acest sens. Este cazul locatarilor Costică Lubaş din şos. Păcurari nr. 41, Ioan Costin — str. Păcurari nr. 24, Constantin Stoica — aleea Nicolina nr. 136, Eufrosina Cojocaru — str. V. Lupu nr. 133 şi alţii. De asemenea, au lucrat efectiv la consolidări sau refaceri de ziduri Ioan Amăriei — str. Başotă nr. 3, Neculai Nechita — str. Bălţi nr. 3, Aurel Zăicescu din str. Cuza Vodă nr. 40. Alţii însă stau cu mîinile încrucişate şi, deşi locuinţele nu prezintă decât fisuri nesemnificative ale tencuielii, pretind să li se repare locuinţa, cum este cazul lui D-tru Spînu din str. Flamura Roşie nr. 4. La fel, Vasile Bejescu, din str. Păcurari nr. 49, şi-a degradat locuinţa şi a pretins refacerea acesteia ca fiind afectată de seism. Faţă de astfel de atitudini trebuie creată o fermă opinie de masă a cetate- •nilor, a asociaţiilor de locatari, a comitetelor de cetăţeni. Incit asemenea chiriaşi să fie Ing. CONST. DIMITRIU director general al G.I.G.C.L. Iaşi (continuare în pag. a 2-a) • • Cărările Apar, sub ochii noştri, încă uimiţi de ritmul rapid, noi cartiere, noi blocuri de locuinţe, noi clădiri care de care mai frumoase. Încă înainte de a fi gata, majoritatea dintre ele (şi pînă la urmă, toate) sunt înconjurate de peluze, de flori, de copăcei. Arhitecţi cu spirit al frumosului pe măsura acestui oraş prevăd alei, printre blocuri se întind firele dalelor. Gospodari grijulii alocă bani tot mai mulţi îngrijirii drumurilor noastre de pe lingă lo- i cuiaţe ori bulevardelor. Ie-şim şi noi, tot mai mulţi, cu cite o sapă, fiindcă ne interesează ca oraşul să fie mai frumos. Şi totuşi, nu este zonă ’ pe unde spaţiile verzi să nu fie întreţesute de zeci ^ de cărări ale grăbiţilor şi ^ nepăsătorilor — fie între două blocuri, fie între un bloc şi o stradă, fie de-a \ P. CONSTANTIN \ (continuare in pag. a 2-a) )