Flacăra Iaşului, august 1977 (Anul 33, nr. 9592-9616)
1977-08-02 / nr. 9592
! PAGINA A li-A----------------—~--------------------------------------- Se pierd ore preţioase de lucru. De ce, tovarăşi constructori? In zona Nicolina se conturează tot mai bine un nou cartier de locuinţe. Din bloc cu 120 de apartamente a şi fost dat în folosinţă recent. Celelalte sute de apartamente sunt in plină construcţie. Fireşte, ritmul în care se desfăşoară lucrările, mai ales în aceste zile de sezon optim pentru şantiere, constituie problema nr. 1. Cum este ea rezolvată , iată tema raidului nostru efectuat ieri pe acest şantier. „Conform angajamentului, toate blocurile aflate în execuţia noastră, ne spune ing. Micu Radu, şef de lot la Şantierul nr. 2 al Trustului de construcţii, vor fi terminate mai devreme cu 30—60 de zile. Cadrul organizatoric este bine constituit ; acum, totul depinde de ritm !“. Intrutotul de acord cu interlocutorul nostru, am pornit la drum să vedem ... ritmul. „Lunea, totdeauna sínt probleme. . Sunt cuvintele cu care ne-a justificat ing. C. Socolov, şef de punct de lucru, liniştea care domnea pe şantier, la ora 7 dimineaţa. De ce ? Lipsesc oamenii ? Nu ! Iată-i, pe câţiva, surîzîndu-ne fotogenic. (clişeul de mai jos). Atunci ? „Avem cărămidă pentru... 10 minute, iar mortarul ... nu se ştie cinc va veni. Pînă atunci, aşteptăm în linişte“, ne spune unul dintre ei. „In special lunea păţim aşa, completează ing. Socolov. Mai lipsesc şi dintre oamenii noştri, dar marea problemă este demarajul greoi al Staţiei de betoane şi mortare“. Să le luăm pe rind. Deci, ciţi oameni lipsesc. Inginera Irina Gheorghiu ne răspunde cu siguranţă: „Lipsesc doar 11 oameni !“. Fără a pune la îndoială răspunsul Interlocutoarei, facem un sondaj la o echipă de zidari şi... surpriză e drept că echipa avea 22 de oameni, şi nu 24 ciţi spusese d-sa, e drept că şi din aceştia absentau 3, dar cum fişele de pontaj nu erau la zi (banală obligaţie ce-i revenea), am „scuzat-o“. Practic, nu am reuşit să aflăm ciţi muncitori erau la lucru, efectiv. Nemaivorbind de cei întîrziaţi, inclusiv navetiştii pentru care este organizat transportul (de către Trust) după începerea programului... Dar să trecem la chestiunile tehnice. Urmează la rind problema betonului şi a mortarului. Ce faceţi ? Stăm ! Pînă la ora 9.30, cit am stat noi pe şantier, sosiseră 3 maşini cu mortar, faţă de 8 comandate de brigăzi. Aşa că dialogul de mai sus era „la ordinea zilei“. De ce întârzie mortarul ? „Nu este nisip la Staţie“, zic unii. „Şoferii au şedinţă de instructaj, ca In fiecare luni, ne spune prin telefon ing. A. Gîtu, dispecer coordonator de zonă, aflat el insuşi la o şedinţă la Trust. Nu ştiu insă cu cine au instructajul cu miliţia, sau cu I.T.A. Pină pe la ora 9 nu vin, aşa e de obicei, să ştiţi !", îl informăm noi pe tov. Gitu, că ieri dimineaţă şoferii nu au avut niei o şedinţă, acestea ,SO ţip, de două ori pe lună, miercurea. Dar, desigur, dispecerii-coordonatori nu se cricupă de asemenea mărunţişuri ! Şi totuşi, mortarul lipseşte, înainte de a ne urca, la ora 9:30. în cea de-a patra maşină care sosise de dimineaţă (31-Is-333), avem prilejul să consemnăm şi un text pozitiv. Interlocutor, Ion Iacobuţă, şeful unei echipe de zidari fiecare minut poate fi folosit „Avem un front larg de lucru. Sarcinile sunt mobilizatoare. Oamenii au înţeles chemarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recentul Congres al consiliilor oamenilor muncii, de a grăbi ritmul de predare a ■oilor locuinţe. După părerea noastră, fiecare minut poate fi folosit din plin, chiar dacă mai intervin unele greutăţi. De pildă, lipsa mortarului, de care se vorbeşte atit de mult acum, pe noi nu s-a oprit definitiv. Pînă la sosirea mortarului, pregătim temeinic fiecare loc de muncă, aducem toate celelalte materiale necesare, facem curăţenieşte. Practic nu stăm deloc. Când vine mortarul, ritmul este alert chiar de la început, nu mai alergăm după cite ceva pe ici-colo, prin şantier. Aceasta a devenit o obişnuinţă la noi în brigadă, lucrăm de mult timp împreună, ne cunoaştem foarte bine, toţi sunt meseriaşi buni, iar dacă amintim că o treime din echipă sunt membri de partid, vin exemplu pentru ceilalţi, rezultatele noastre bune aproape că nu mai trebuie explicate“. Una calefa, una rece (de tot) Iată-ne, aşadar, instalaţi confortabil la bordul unei autobasculante, în drum spre Staţia de betoane şi mortare.„Merge, merge ?“, 11 întrebăm pe şoferul Vasile Nechifor. „Pe drumurile astea !?“, se miră el. Intr-adevăr, drumurile de acces la şantier sunt practic... impracticabile. „Şi cînd ajungem în şantier, după ce stăm destul la rind, la încărcare — mai pierdem timp, ba cu căutarea brigăzii destinatare, ba cu lipsa de bene, ba ..., continuă el. Dar treaba merge ! trei ore, trei curse II“. Treaba merge şi la betoane. Aflăm că graficul este respectat. De altfel, luna iulie a marcat obţinerea celei mai mari producţii de betoane din istoria Trustului — peste 13.000 m.c. O depăşire de 500 m.c. a fost realizată şi la producţia de mortare. Totuşi, modul cum se desfăşura ieri activitatea la Staţia de mortare nu confirmă posibilităţile tehnice existente, dar încărcarea zilnică nu este la nivelul capacităţii utilajului. Realitatea de pe şantier ne-a fost confirmată aici. Ba că întîrzie oamenii la program, ba că s-a întărit nisipul, ba că s-a defectat un elevator (şi reparaţia a durat mai bine de o oră), ba că unele mecanisme de la cântare trebuie verificate periodic, ba... nu înţelegem noi evidenţele prea scriptice. Cert este un lucru : în primele ore ale dimineţii, mortarele nu sunt livrate punctelor de lucru la orele comandate. „E adevărat acest lucru, recunoaşte ing. Silviu Radu, şef de lot la Şantierul nr. 5. Dar pină la sfîrşitul zilei (ora 15 — n.n.), oricum onorăm toate comenzile. Că stau oamenii încă o oră-două peste program, treaba lor. Eu le dau de lucru !“. Aşadar, toate comenzile de dimineaţă se decalează,cu o oră-două (ceea ce însă nu prea reiese din evidenţele Staţiei), şi se aglomerează spre prînz. Că planificarea constructorilor rămîne o simplă hîrtie, nu pare să-i deranjeze pe tovarăşii de la Staţie. Ritmicitatea în livrare rămîne deci o problemă deschisă pentru colectivul Staţiei, iar rezolvarea ei va sosi, sperăm, mai repede decit mortarul pe şantiere ! Căutători de timp pierdut Totuşi, după evidenţele excistente, mortarul pleacă de la Staţie. Cum la punctele de lucru nu l-am prea găsit, ne întoarcem la şantierul din Nicolina, însoţiţi de astă dată de ing. Silviu Radu şi de tov. Vasile Agrigoroaei, secretar adjunct în biroul organizaţiei de partid a Staţiei. Acolo, vedem că mortarul începuse să vină. Maşinile curgeau, la ora 13,30, una după alta. De ce ? Iată un fragment din discuţia dintre însoţitorii noştri şi constructori. „Am cerut 8 maşini de mortar la primele ore,!“. „Nu ştim, pe comanda Trustului figurează doar 5 !“. „Bine, dar au sosit doar 3, pînă la ora 8 !“. „Cum 3, domnule?! Eu am trimis patru!“. „Aici au venit trei, asta e sigur !. Restul au venit mult mai târziu“. „Nu există, uite actele !!“ etc., etc. etc. N-am înţeles prea multe din această discuţie, de altfel obişnuită pe şantiere. Am înţeles însă un lucru : că disciplina trebuie repusă în drepturi nu numai la Staţia de betoane, ci şi la nivelul Şantierului nr. 2, şi a Trustului de construcţii. Pentru că una cer (şi ştiu ce fac) oamenii de pe şantier, alta programează Trustul, şi — am văzut — alta face Staţia de betoane şi mortare. Iar la punctele de lucru se pierd ore preţioase. De ce, tovarăşi constructori ? Suntem în plin sezon de lucru pentru şantierele de locuinţe, iar ritmul nu răspunde exigenţelor şi posibilităţilor existente. Forţă de muncă, bine calificată, este. Nici materialele nu constituie o problemă. Totul depinde acum de buna organizare a activităţii la fiecare loc de muncă, de prezenţa şi aportul mai substanţiale ale specialiştilor Trustului (în număr destul de mare prin birourile acestuia), de coordonarea optimă a activităţii subunităţilor. Sunt factori capabili să accelereze ritmul de execuţie, şi asta se cere constructorilor ! Sugestii Oamenii de pe şantiere au sugerat : O Confirmarea primirii mortarelor să cuprindă şi ora. • Lăzile pentru mortare, la punctele de lucru, să aibă indicatoarele brigăzilor respective. 0 Pentru reducerea la jumătate a duratei de execuţie a faţadelor, în loc de stropire, să se drişcuiască praful de piatră. 0 Cărămida de la I.M.C. Iaşi să vină pachetizată. • Să sporească numărul benelor pe şantiere. CONST. PAlADUŢA EUGENIU ZIDARIŢA Foto : L. Stratulat Următorul raid : Combinatul de utilaj greu. )— -------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI ■ Manifestări in cinsteazilei de 23 August In întîmpinarea zilei de 23 August, Consiliul municipal de educaţie politică şi cultură socialistă a iniţiat In întreprinderi economice şi in instituţii ieşene cicluri de manifestări politico-educative şi culturalartistice. Sub formă de expuneri, dezbateri, evocări, sânt abordate teme ca : „România în zilele fierbinţi ale lui August 1944“, „Participarea României la războiul antihitlerist“, „Pagini de eroism ale ostaşilor noştri“, „Actul istoric de la 23 August 1944 — moment crucial în destinele poporului român“ şi altele. La realizarea unor astfel de acţiuni sunt antrenate cadre de la Muzeul de istorie a Moldovei, profesori de ştiinţe sociale, activişti culturali. De asemenea, formaţii artistice de amatori au pregătit montaje de cîntece şi versuri patriotice. • Muzeul de artă din Iaşi a deschis la Casa de cultură din Paşcani expoziţia itinerantă cu tema „Lupta pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român, oglindită în artă şi literatură“. Cu acest prilej, a fost organii acest priej, a luat un simpozion pe aceeaşi temă, la care şi-au adus contribuţia criticul de artă Claudiu Paradais şi muzeo- graful principal Maria Para- daiser. In încheiere, s-a prezentat filmul „Caietele de front ale lui Nicolae Grigorescu“. Acţiunea s-a bucurat de succes. • Noul ansamblu folclo- ric al Casei de cultură din Tg. Frumos, alcătuit din ţ taraf, formaţie de dansuri populare, solişti vocali şi instrumentişti, a pregătit un I un frumos spectacol dedi- I cat zilei de 23 August. An- samblul amintit (instructor Dumitru Păpuşoiu), va pre- / , zenta în această perioadă o suită, de spectacole atit in Tg. Frumos, cit şi în alte localităţi din zona respec- tivă. ’ /0 In comunele Horleşti şi Vlădeni s-au organizat, duminică, bogate manifes- 1 ţări cultural-artistice şi sportive, la realizarea cărora şi-au adus contribuţia şi formaţii din satele inve- cinate. In cadrul programe- * lor artistice şi-au dat con- cursul grupuri vocale, formaţii de dansuri populare, recitatori, solişti vocali si instrumentişti. 1 Depăşirea planului de export (urmare din pag. 1) mult şi în spiritul cel mai modern. — Cum acţionează conducerea Combinatului ? — Situaţia exportului se află, zilnic, pe mesele noastre de lucru. Există o comisie de specialitate pe lingă consiliul oamenilor muncii, care informează operativ, dar şi acţionează cu fermitate cînd e cazul. Dînd dovadă, cu alte cuvinte, de multă iniţiativă. Este aici şi rodul muncii politice intense, bine coordonată de comitetul de partid, care analizează frecvent problema exportului, a eficienţei acestuia. — în final, vă rugăm să faceţi o apreciere : ce a cîştigat colectivul înexperienţă privind exportul, în acest an ? — Lărgirea posibilităţilor de adaptare mai rapidă la cerinţele beneficiarilor externi, întărirea poziţiilor şi a prestigiului. Totul, aşa cum spuneam, prin foarte multă muncă, a fiecărui om de la noi ! Depășirea sistematică a sarcinilor de export demonstrează elocvent ce am reușit. Se impun eforturi sporite (urmare din pag. 1) convinşi să treacă imediat la efectuarea prin forţe proprii a reparaţiilor, urmînd ca întreprinderile de specialitate să execute numai lucrările de consolidare şi reparaţii capitale ale imobilelor. Pînă în prezent s-au realizat sau se află un curs de execuţie lucrări la un număr de 226 clădiri, impunîndu-se o muncă mai susţinută, mai atent organizată. Prin efortul comun al unităţilor de construcţii şi al locatarilor, această importantă acţiune poate fi accelerată. O preocupare constantă trebuie să manifeste beneficiarii spaţiului locativ şi asociaţiile de locatari pentru întreţinerea tuturor apartamentelor. Prin cele 9 centre de administrare a fondului locativ au fost vizitate, pînă in prezent, un număr de peste 17 800 de locuinţe, cu care ocazie s-a constatat că, în general, chiriaşii întreţin corespunzător spaţiile ce le deţin. In cazurile de abateri de la obligaţiile de chiriaşi, după somarea prealabilă, s-au aplicat 45 de amenzi contravenţionale. Alături de o mai susţinută muncă educativă, este necesar ca între locatari, asociaţiile de locatari şi sectoarele de administrare să existe o conlucrare mai bună, astfel incit fondul de locuinţe să se prezinte în condiţii cit mai bune, de aceasta beneficiind în primul rind locatarii. e . Cărările (urmare din peg. 1) dreptul, peste spaţiul plantat pe mijlocul bulevardului. în această privinţă, anunţurile cu „Nu călcaţi pe gazon!", gărduleţele şi alte formule de a împiedica pe grăbiţi se dovedesc inutile. De asta iată şi o propunere, izvorîtă din discuţiile cu mai mulţi cetăţeni, idee uşor de aplicat şi cu rezultate ce pot fi... spectaculoase, am sugera celor care proiectează aceste drumuri să nu se lase influenţaţi de farmecul geometriei de pe planşetă ci, înainte de a decide pe unde să se facă respectivele drumuri, să observe pe unde merg oamenii prin zona luată în studiu. Pe unde se înfiripă, aşadar, cărările care oricum vor rămîne, dacă nu sînt luate în considerare de la început. Şi apoi să se treacă la lucru. Ceva similar s-a făcut în Piaţa tineretului şi rezultatele bune se şi văd. ) ifi 24 de ore | Radio Iasi Programul de seară (2 august); 16 Cotidian sonor ; 17,30 Intîlni- ' rile Albatros ; 18,30 Lieduri de Cezar Franck, interpretate da#. | soprana Emilia Petrescu ; 18,40 Flori ale cîntecului nostru popu- ! Iar ; 19 Buletin de știri ; 19,05 Cîntă corul și orchestra Radio- j televiziunii Române ; 19,15 Cata dran cetăţenesc ; 19,30 Melodii,\ j melodii— program de muzică* j uşoară ; 20 Lecturi dramatiza-# j te ; 20,45 Armonii de seară ; 21 i j Evenimentele zilei ; 21,25—22.!' I Suplimentul revistei melodiilor... s Programul de dimineaţă Swi august) ; 6—8 Informaţiile dimi-şi» neţii. Din cuprins : Actualitatea din agricultură . Radiojurnal ;S ! Tezaur de vers clasic romanesc ! — Nicolae Labiş. Televiziune 1 9 Teleşcoală; 10 Antologia filmului pentru copii şi tineret Stan şi Bran — lupi de mare; » 11 Cum se desfăşoară stagiunea festivală; 11.20 Itinerare folclo- rice : Aluniş, judeţul Sălaj; 11.40 File de istorie: Oastea la ro- mâni. „Continuatorii“; 12 Telex ; 12.05 închiderea programului ; J 16 Telex; 16.05 Teleşcoală; 16.35 Curs de limba engleză; 17.05 Ca volan — emisiune pentru conducătorii auto; 17.20 Cîntece patriotice şi ostăşeşti; 17.40 Lecţii Tv pentru lucrătorii din agricultură; 18.10 Judeţul Timiş vă oferă... — emisiune muzical-co-rografică realizată la Timişoara; • 18.50 Tribuna Tv. — „Clasa eroi- Ică“; 19.20 1001 de seni; 19.30 Tetejurnal; 19.50 Hotărîrile Con- gresului consiliilor oamenilor muncii — program de acţiune 1. 20 Seară de teatru: „Capul" de I Mihnea Gheorghiu. Premieră - Tv : 21.40 Publicitate; 21.45 Orizont tehnico-ştiinţific; 22.20 Telejurnal. Cinematografe Copou, orele 8,50 ; 11,30 ; 14,50; 17,25 ; 20 : „Jaroslaw Dabrowski“. Tineretului, orele 9 ; 11 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „Meiakovski rîde“. Victoria, orele 9, 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21 : „Minte rece“ . Grădina de vară „Palat“, ora 20,15 : „Minte rece“. In judeţ. Paşcani, Casa deji cultură : „Frază neterminată“.J Tg. Frumos: „Livada din stepă“, îîîrlău: „Aşii înălţimilor“. Podul Iloaiei: „Momeala“. Hălăuceşti : „Porumbelul“. Timpul probabil \ Vremea devine instabilă şi se,-, i răceşte uşor în zona de munte şi' ’in jumătatea de nord a Moldovei, unde local cerul va fi noros şi se vor semnala averse de ploaie și descărcări electrice. . Vîntul va sufla moderat, cu intensificări de pînă la 60—90 km./. h., slăbind treptat In intensitate. Temperatura va scădea ;J minimele vor fi cuprinse Intre- 12 și 18 grade, iar maximele Intre 20 și 25 de grade în nord, iar | în sud, intre 25 și 30 de grade. Izolat, va cădea grindină. 1 e \* ar Aţi scris ziarului... . I. Lipsa, str. Nicolina nr. 3. Serviciul fond locativ al G.I.G.C.L. precizează că în conformitate cu Legea nr. 5/ 1973 chiria pentru spaţiul deţinut se calculează în raport cu retribuţia tarifară de încadrare sau pensia chiriaşului. Chiriaşul este obligat să prezinte adeverinţele tuturor membrilor de familie angajaţi, cu retribuţia tarifară şi venitul realizat, pentru a se determina dacă se îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din lege (depăşirea venitului de 1 500 lei pe membru de familie). • Aurelia Tucureanu, str. I. Creangă nr. 59, în baza Decretului 197/1977 aveţi dreptul să primiţi un ajutor lunar de 200 lei, începînd cu data de 1 august 1977. Adresaţi-vă în acest sens cu o cerere Consiliului popular municipal. D. Gh. Irimia, satul Ursoaia, comuna Româneşti. întreprinderea viei şi vinului vă face cunoscut că şpalierii pentru vie se confecţionează la Fabrica mixtă Paşcani şi în comuna Doaga, judeţul Vrancea. • Gh. Grăunte, str. Sf. Andrei nr. 69. Oficiul de asigurări sociale şi pensii precizează că, în conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 3/1977, unităţile socialiste nu pot încadra persoane pensionate într-o activitate cu caracter permanent. în cazuri excepţionale şi cu aprobarea organelor prevăzute de lege, unităţile pot folosi pensionari numai pentru activităţi temporare sau pentru executarea unor lucrări. Referitor la stagiul militar şi concentrarea, vi se face cunoscut că nu este vechime calculabilă la pensie dacă înainte de ivirea situaţiei nu aţi avut calitatea de angajat. • I. Gh. Balcan, comuna Todireşti. Trustul S.M.A. a luat legătura cu S.M.A. Ruginoasa, urmînd a vă face statul de plată pentru încasarea drepturilor ce vi se cuvin. # Marcela Voicu, str. Max Wexler nr. 15. Miliţia judeţeană Prahova vă face cunoscut că I. Voicu are acelaşi domiciliu : str. Victoriei, nr. 57, oraşul Breaza. • Felicia Raveica, comuna Scheia. NU se mai dă examen la şcoala tehnică postliceală sanitară, aceasta fiind în lichidare. • Anania Boema, comuna Ciurea. Inspectoratul pentru protecţia plantelor vă invită să ridicaţi drepturile băneşti care vi se cuvin. A. ALEXANDRA N.