Flacăra Iaşului, septembrie 1977 (Anul 33, nr. 9617-9642)

1977-09-01 / nr. 9617

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIII — Nr. 9617 Joi, 1 septembrie 1977 4 pagini — 30 bani In cadrul programului de creştere al nivelului de trai al poporului De la 1 septembrie, metalurgiştii ieşeni primesc retribuţii majorate în­ cadrul programului de creştere al nivelului de trai al poporului, hotărît de conducerea partidului şi statului nostru, la iniţiativa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de la 1 septembrie a.c. noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de sporirea retribuţiei. Este vorba de an­gajaţii din industria metalurgiei fioroase şi coxochimice. In judeţul nostru încep să primească retribuţii majorate (prima etapă) de la această dată angajaţii între­prinderii metalurgice, principala unitate din ţară specializată în producţia de ţevi sudate din oţel. Creşterea retribuţiei gă­seşte colectivul întreprinderii în plin a­­vîfflî pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului de producţie şi creşterea continuă a eficienţei economice. Productivitatea muncii a fost depăşită cu 3 la sută, iar la cheltuielile materiale s-a obţinut o eco­nomie suplimentară, în primul semestru, de 6,5 milioane lei. Răspunsul­ întregului colectiv faţă de majorarea retribuţiei este acela de a-şi spori eforturile în vederea creşterii mai accentuate a eficienţei eco­nomice a întregii activităţi productive, pentru îndeplinirea în cât mai bune con­diţii a cerinţelor actuale şi de perspectivă ale economiei naţionale. Iată două declaraţii concludente în a­­cest sens : Staţionarea utilajelor la minimum, un cîştig pentru producţie Am primit cu mul­tă satisfacţie hotărî­­r­ea de a se majora retribuţia­ oamenilor muncii cu cifre su­perioare prevederi­lor cincinalului. Mul­ţumim din­ toată d­­urnea conducerii partidului şi statu­­lui, tovarăşului Nicolae­ Ceauşescu,­­pentru o astfel de hotărîre şi ne expri­măm Încă o dată a­­taşamentul profund faţă de politica parti­dului­­şi statului nos­tru care are ca o­­biectiv central creş­terea nivelului de trai al poporului. După calculele mele voi primi, de la 1 septembrie, 306 lei lunar ca spor la re­tribuţia tarifară, cu­ rata lunară pe care o plătesc pentru con­struirea apartamen­tului proprietate per­sonală. Cu alte cu­vinte, creditul acor­dat de stat pentru construirea aparta­mentului îmi revine gratuit. Calcule ase­mănătoare ne facem GI1. RUGINA, lăcătuş, secţia a IlI-a — întreprinderea metalurgică (continuare în pag. a 2-a) Unitate fruntaşă Cooperativa meşteşugăreas­că „Munca colectivă“ din Paşcani, din cadrul U.J.C.M. Iaşi, se numără printre uni­tăţile fruntaşe. După cum ne informează Constantin Mo­linte, contabilul şef al co­operativei, cele 41 de unităţi componente au obţinut lună de lună rezultate remarca­bile. Astfel, beneficiul rea­lizat peste plan se menţine la circa 15 la sută, produc­tivitatea muncii a crescut cu 3 la sută, iar preţul de cost a fost diminuat cu cinci lei la mia de lei producţie marfă. Răspuns unanim: reducerea consumului de metal şi energie Alături de munci­tori, beneficiază de majorarea retribuţiei şi personalul tehnic din care fac parte şi în numele căruia aş vrea să exprim de la început mulţumi­rea noastră adîn­­că conducerii parti­dului şi statului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru politica consecventă de ridicare a nive­lului de trai al ce­lor ce muncesc. Sun­tem­ perfect conşti­enţi de faptul că ori­ce sporire a retri­buţiei trebuie să ai­bă un corespondent în creşterea puterii economice a ţării noastre, că, în ulti­mă instanţă, totul de­pinde de modul cum îndeplinim progra­m­ul dezvoltării noas­tre economice. Ca tehnolog voi primi, in plus, peste 600 de lei lunar. Ce înseam­nă pentru mine a­­ceşti bani ? Am fă­cut un calcul şi am văzut că, voi putea acoperi cu ei cheltu- Subinginer GRIGORE CAPMARE, tehnologul secţiei a IV-a, întreprinderea metalurgică (continuare în pag. a 2-a) t Fiecare cooperativă agricolă — o gospodărie înfloritoare ! Punctul de plecare: mai buna folosire a pămîntului In ultimii ani, C.A.P. Roşcani şi-a consolidat con­tinuu sectoarele de pro­ducţie, reuşind astfel să-şi echilibreze balanţa de ve­nituri şi cheltuieli, să tră­iască pe picioare proprii. Drumul parcurs pînă aici a fost plin de preocupări bine gîndite. Așa cum­ a indicat în repetate rînduri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o grijă deosebită a fost a­cordată mai bunei gospo­dăriri a pămîntului. S-a pornit, de exemplu, de la generalizarea excutării lu­crărilor simple pe curba de nivel, la lucrări mai com­plexe, cum ar fi, bunăoară, organizarea benzilor înier­­bate, a culturilor în fîșii. • De la lucrările sim­ple, pe curba de nivel, la măsuri anticrozionale mai complexe • Cultu­ra potrivită, la locul po­trivit • Primul eleș­teu — în curs de ame­najare realizate deja pe 150 de hectare. Incepînd din toam­nă vor fi extinse asemenea acţiuni, astfel ca în primă­vară suprafaţa cultivată astfel să ajungă la 300 de hectare. Au fost folosite mai bine şi îngrăşămintele na­turale. întreaga suprafaţă destinată culturii sfeclei de zahăr a fost fertilizată cu gunoi de grajd. Unitatea noastră, ca întreaga agri­cultură de altfel, a benefi­ciat de un puternic spri­jin din partea statului. A­­cesta s-a materializat în întărirea secţiei de mecani­zare, punerea la dispoziţie a seminţelor de mare pro­ductivitate,­­ credite etc. Cantităţile de îngrăşăminte pe care le avem în acest an sînt mai mari cu circa 300 de tone decît cele din 1976. In felul acesta au fost asigurate condiţii pentru sporirea producţiilor la hectar. Anul acesta, recolta de grîu a fost mai mare cu aproape 350 de kilograme la hectar faţă de cea din 1976. Progresele pe care le-am făcut în direcţia consoli­dării unităţii se datoresc mai bunei structuri a cul­turilor. Alături de floarea­­soarelui, cultivată pe 200 de hectare (a cărei producţie a sporit de la 1200 kg. la hectar în anii din urmă la 1800 de kg. în 1976), la Roşcani se cultivă in pe 100 de hectare, fasole pe 100 de hectare, sfeclă de zahăr pe 65 de hectare. La sfecla de zahăr s-au obţi­nut anul trecut 30 de tone la hectar. Culturile respec­tive promit recolte bogate şi în acest an. Participarea la muncă a membrilor co­operatori a fost din an în an mai bună. Retribuirea Ing. G. PLATON preşedintele C.A.P. I­oşeani (continuare în pag. a 2-a) "Mecanicii Grigore Dura, Ioan Chirilă şi Toad­er Cusutură de la S.M.A. Holboca sunt autorii cîtorva inovaţii, care au ad­us importante economii unităţii. I­I­I . i Ii -— Astăzi, la posturile noastre------*» de radio şi televiziune iî Cu prilejul vizitei de lucru in judeţul Braşov a­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al­­ Partidului Comunist Român, preşedintele Republi­­ţ­­ii Socialiste România, posturile noastre de radio şi­­ televiziune vor transmite direct, astăzi, în juru­­l orei 16, adunarea populară din municipiul Braşov.­­ I Vechi și nou în cartie­ je­rul Tătărași. Foto : T. Costin — coresp. ». Radioreceptorul cu nr. 1.500.000 Zilele trecute, colectivul întreprinderii „Tehnoton“ a înscris un succes remarcabil în cronica întrecerii socialis-­­ te. De pe banda de montaj a ieșit radioreceptorul cu nr. 1.500.000. După cum ne in­formează ing. Emil Păvălea­­nu, directorul întreprinderii, în prezent preocupările co­lectivului sunt concentrate asupra diversificării gamei de radioreceptoare, concomi­tent cu ridicarea parametri­­lor calitativi la un nivel su­perior , pentru satisfacerea cerinţelor şi exigenţelor pie­ţei interne şi externe. ----------------------- • • —----------*---------­ Cronica lunii august EVENIMENTE EXTERNE Agenda lunii august a în­mănuncheat evenimente de o deosebită însemnătate pentru viaţa social-politică a ţării noastre şi, totodată, avînd o amplă semnifica­ţie pe plan internaţional. Sărbătorirea zilei de 28 Augu­st a constituit un nou prilej de evidenţiere a prestigiului­ înalt de care se bucură în lume Româ­nia socialistă şi­ preşedinte­­lei ei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Faptul că la marea sărbătoare naţiona­lă au fost prezenţi nume­roşi oaspeţi de peste ho­tare — delegaţii pe linie de stat şi parlamentară, reprezentanţi ai unor parti­de comuniste şi muncito­reşti, partide socialiste, partide guvernamentale din ţările în curs de dezvolta­re, ai altor organizaţii pro­gresiste şi democratice din diferite ţări ale lumii , ca şi mesajele de feli­cita­re adresate preşedintelui Nicolae Ceaurşescu de şefii de state de pe toate conti­nentele, reliefează larga activitate internaţională a partidului şi statului nos­tru în direcţia întăririi u­­niăţii forţelor democrati­ce, antiimperialiste de pre­tutindeni, pentru o lume mai bună, pentru pace şî colaborare internaţională. Orientări fundamentale consecvent transpuse în viaţă Politica cardinală a parti­dului şi statului nostru, în­dreptată spre întărirea şi aprofundarea neîntreruptă a legăturilor de­­prietenie şi conlucrare cu toate statele socialiste, a fost şi în acest răstimp multilateral pusă in evidenţă. Opinia publică din ţara noastră a luat cunoştin­ţă cu vie satisfacţie despre intîlnirea prietenească din Crimeea (5 august a.c.) din­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tova­răşul Leonid Ilici Itrejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S. întreaga desfăşura­re a acestui nou dialog ro­­mâno-sovietic la nivelul cel mai înalt, concluziile relie­fate, atmosfera cordială, pri­etenească dovedesc stadiul superior atins de raporturi­le multilaterale romăno-so­­vietice, evoluţia lor mereu ascendentă. Apreciind că această nouă intilnire, convorbirile prile­juite reprezintă, ca de fie­care dată, o contribuţie deo­sebită la dezvoltarea rapor­turilor de prietenie şi cola­borare dintre partidele, ţă- RADU SIMIONESCU (continuare în pag- a l­a) ----------------------- - • în pragul a două decenii de activitate Foarte curînd Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi va împlini două decenii de existenţă, prilej de re­memorări pentru cei care au pus umărul la construcţia spaţioasei şi elegantei clădiri în care se află acum şi care e ce­va mai tînără, datină din 1962. Destinată să fie locul preferat de întîr- zi­ere şi petrecere in­structivă a timpului li­ber, această instituţie a devenit şi o unitate me­todică principală a C.U.A.S.C. De la înfiin­ţare şi pînă în prezent, s-au făcut transformări înnoitoare, modernizări­le efectuîndu-se îndeo­sebi în ultimul deceniu, cînd s-a realizat şi re­­amenajarea interioară în scopul polifuncţiona­­lizării spaţiilor atribui­te activităţilor politica­le SILVESTRU (continuare în pag. a 2-a)

Next