Flacăra Iaşului, octombrie 1977 (Anul 33, nr. 9643-9668)

1977-10-01 / nr. 9643

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIV — Nr. 9643 Simbătă, 1 octombrie 1977— 4 pagini — 30 bani Nici o barieră în drumul recoltei din cîmp spre depozite! Pe sfirşite cu livrarea cartofilor ■ Lichidarea restanţelor la cules să intereseze şi pe navetiştii comunei ■ Cind cei care preiau produsele uită că trebuie să le ferească de temperaturi scăzute Scăderea temperaturii impune o prezenţă mai activă a lucrătorilor din agricultură, a tuturor locuitorilor satelor, în cîmp, la punerea grabnică la adăpost a recoltei. In unităţile din nord-vestul judeţului, zonă în care mercurul termometrului a coborit în fiecare seară sub zero grade, organele comunale de conducere au mobilizat marea majoritate a forţelor la recoltarea şi transportul cartofilor la bazele de recepţie. Tov. AlexandruŞoimaru, preşedintele C.A.P.-ului .Verşeni, ne-a spus că recoltarea acestei culturi s-a încheiat şi că în cursul zilei de azi ultimele cantităţi de cartofi vor fi livrate beneficiarului. La transportul recoltei se acţionează cu 7 mijloace de tracţiune mecanică. împotriva îngheţului, producţia depozitata pe cîmp a fost acoperită cu paie, pămînt şi folii de polietilenă. Imediat după încheierea recoltării cartofilor, forţele au fost concentrate la recoltarea sfeclei de zahăr. Producţia de pe aproape jumătate din suprafaţa ocupată cu aceasta cultură a fost strînsa, , 600 de tone fiind şi transportate la punctele volante ale Fabricii de zahăr din Roman. Cele 2 autocamioane, 2 remorci şi 20 de atelaje sunt folosite la maximum. Numai 5 hectare de cartofi au mai rămas de recoltat la C.A.P.” Mirosloveşti. Tov. Gheorghe Munteanu, inginerul şef al unităţii, ne spunea că pentru protejarea recoltei de ingheţ au fost amenajate depozite unde cartofii sunt acoperiţi cu paie şi pămînt. La transportul cartofilor din cîmp la depozite sînt folosite şi atelajele unităţii. O contribuţie substanţială la grăbirea recoltărilor şi-o aduc angajaţii instituţiilor comunale, precum şi elevii din şcolile generale. Mai rămaşi în urmă cu recoltatul cartofilor, ca şi a sfeclei de zahăr de altfel, sunt ţăranii cooperatori din Mogoşeşti-Siret. După cum ne spunea tov. V. Petrescu, inginerul şef al unităţii, au mai rămas de recoltat cartofii de pe 40 de hectare şi sfecla de zahăr de pe 115 hectare. Circa 700 tone de cartofi se află încă în grămezi pe cîmp. Am crezut la început că această situaţie se datorează lipsei mijloacelor de transport. Interlocutorul nostru ne-a spus însă ca unitatea nu se bucură şi de sprijinul tuturor celor 900 de navetişti din comună. Au răspuns prezent la această importantă acţiune doar cîteva zeci de navetişti şi 000 de elevi din şcolile din comună. Desigur ca o vină au şi cadrele de conducere din comună care nu au mai insistat pentru mobilizarea tuturor forţelor din localitate. La depozitul de cartofi de la Mirceşti al C.L.F. Paşcani îl găsim, pe tov. Anton Cazani, gestionarul unităţii, cerînd prin telefon de la depozitul de materiale o cantitate de folie de polietilenă pentru protejarea celor peste 100 tone de cartofi aflaţi sub cerul liber. In magazia C.L.F. acest produs (cu care unitatea ar fi trebuit să se aprovizioneze încă din vară) nu exista. Pînă spre seară conducerea C.L.F. Paşcani a rezolvat ce-i drept această problemă. Dar de ce s-a aşteptat să vină frigul pentru ca să se asigure materiale de protecţie ? Ciţiva delegaţi din alte judeţe ale ţării veniţi pentru a prelua cartofii nu se plingeau de insuficienţa vagoanelor. Să sperăm că factorii în drept vor lua măsurile care se impun. Măsuri pentru grăbirea ritmului la culesul, transportul şi depozitarea roadelor toamnei trebuie să ia peste tot şi comandamentele comunale, fiindcă volumul lucrărilor agricole este în creştere. ANDREI BRATU Pregătiri pentru deschiderea învăţămîntului politico-ideologic In lumina sarcinilor izvorîte din cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R. cu activiştii şi cadrele ce lucrează în domeniul muncii organizatorice, al educaţiei politice, al propagandei şi ideologiei, au loc intense pregătiri pentru deschiderea noului an de studiu în învăţămintul politicoideologic. In ultima decadă a lunii septembrie a.c. au fost organizate în municipiul Iaşi, în oraşele Paşcani, Tg. Frumos şi Hirlău cursuri de pregătire a propagandiştilor, atit de la oraşe, cit şi de la sate. Programele de pregătire au cuprins expuneri asupra politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, simpozioane pe diferite teme, dezbateri melodice şi activităţi practice privind folosirea unor mijloace moderne şi eficiente în învăţâmîntul politico-ideologic. Expunerile au fost susţinute de secretari şi membri ai birourilor comitetelor judeţean, municipal şi orăşeneşti de partid, cadre didactice universitare, lectori ai Comitetului judeţean de partid. In încheierea acestor cursuri de instruire şi cu prilejul deschiderii noului an de studiu în învăţămintul politico-ideologic la oraşe, ieri, la Casa de cultură a tineretului din Iaşi, tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, a ţinut o expunere cu tema : „Preocupări actuale ale Comitetului judeţean de partid în domeniul activităţii economicosociale“. Au participat secretari adjuncţi cu problemele de propagandă ai comitetelor de partid din întreprinderi, comune, instituţii, propagandişti din municipiul Iaşi, lectori ai Comitetului judeţean de partid, activişti de partid şi de stat. ------ • • .—__ INVESTIŢII ’77 Constructorii de locuinţe aşteaptă prefabricate mai multe. Furnizorul ieșean (I.M.C.) se angajează să le vină în întîmpinare Cum este şi firesc, vastul program de investiţii în domeniul construcţiilor de locuinţe reclamă şi din partea unităţilor industriale, profilate în fabricarea elementelor corespunzătoare, eforturi susţinute, o amplificare a acţiunilor menite să conducă la o organizare superioară a producţiei şi a muncii. Avem avantajul că în Iaşi îşi are sediul întreprinderea de materiale de construcţii, furnizor principal de elemente prefabricate pentru construcţia de locuinţe. Cauze obiective şi, din păcate, subiective au condus la o activitate sub nivelul cerinţelor tocmai la această unitate economică atit de mult solicitată. In aceste zile, deci după nouă luni din 1977, bilanţul unităţii este sub aşteptări , sarcinile la producţia globală şi marfă nu sunt îndeplinite cu cîteva procente. Ce înseamnă aceasta ? Nu s-au livrat şantierelor de construcţii elemente prefabricate pentru 445 de apartamente şi pentru un cămin de nefamilişti. Consemnăm, în continuare, opiniile unor factori de răspundere de la I.M.C. Iaşi, referitoare la actuala situaţie a unităţii. — Atit timp cit baza materială nu este asigurată, nu ne putem onora sarcinile ce ne revin — ne spune tov. Mihai Miron, secretarul comitetului de partid din întreprindere. Luni în şir ne-au lipsit plasa sudată şi agregatele — materiale de bază, fără ele neputîndu-se concepe procesul de producţie în întreprinderea noastră. Comitetul de partid a Întreprins numeroase acţiuni în sprijinul producţiei. Am ţinut legătura cu organizaţiile de partid de la furnizorii materialelor sus-menţionate, am tratat cu comuniştii de acolo. Am reuşit ca în luna septembrie situaţia livrărilor acestor materiale să se mai redreseze. In numele comuniştilor de aici, a întregului colectiv, asigurăm constructorii de locuinţe de sprijinul nostru. Suntem mobilizaţi pentru recuperarea tuturor restanţelor, într-un termen cit mai scurt. Oamenii noştri, în frunte cu comuniştii, conştienţi de sarcinile puse în faţa lor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cu ocazia recentei Consfătuiri de lucru de la C.C. al P.C.R., vor face totul pentru livrarea , ritmică a elementelor prefabricate necesare la lucrările construcţiei de locuinţe. La rîndul său, ing. Adrian Cehan, director adjunct al întreprinderii, ne-a declarat: „In prezent, balastiera din Pufeşti are o restanţă faţă de noi de peste 53 000 m.c. de agregate. Am ajuns la ELIGENIU ZIDARIȚA (continuare în pag. a 3-a) Concomitent cu măsurile de protejare a recoltei împotriva temperaturilor scăzute, cooperatorii de la Ţuţora valorifică ultimele cantităţi de legume. în clişeu , se pregăteşte pentru livrare încă un transport de gogoşari. Foto : L. STRATE LAT ------------ -------------------- #-------------— Mobila ieşeană, tot mai apreciată Bucurîndu-se de o tot mai bună apreciere, mobila produsă la întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi cîştigă tot mai mult teren şi pe piaţa externă, întreprinderea exportă în prezent mobilă în peste 15 ţări din Europa, Asia şi America. în acest an, mobila ieşeană a participat la mai multe târguri internaţionale, printre care Minsk, New York, Leipzig şi altele, undes-a bucurat de un deosebit succes. La cel de al 8-lea Tirg de mostre de bunuri de larg consum, din Bucureşti, în acest an, organizatorii au acordat întreprinderii ieşene diploma pentru „cel mai util şi mai frumos articol prezentat“. Este vorba de garniturile de mobilă „Nicotină“ şi „Vega“, intrate recent şi in producţia de serie. T. Gh. Ciubearu corespondent PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Partidului Comunist Portughez Vineri dupa-amiaza, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a primit delegata Partidului Comunist Portughez, condusa de tovarăşul Octavio Pato, membru al Comisiei Politice, secretar al C. C. al P C. Portughez In cadrul convorbirilor, s-a procedat la o informare reciproca asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide asupra dezvoltării relaţiilor dintre P.C.R. şi P.C.P., dintre Romania şi Portugalia, precum şi asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat solidaritatea comuniştilor, a întregului popor român, cu activitatea Partidului Comunist Portughez, a celorlalte forţe politice democratice şi progresiste din Portugalia, in lupta lor pentru apararea şi consolidarea cuceririlor Revoluţiei din 25 aprilie 1974, a principiilor democratice înscrise în Constituţia Republicii, pentru dezvoltarea procesului democratic, pentru rea Portugaliei pe calea independenţei şi progresului In cadrul întrevederii a fost evidenţiată cu satisfacţie dezvoltarea rodnică a relaţiilor de prietenie, colaborare şi solidaritate militantă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, care slujeşte dezvoltarea raporturilor dintre cele două ţări şi popoare, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-a relevat, de comun acord, hotărîrea ambelor partide de a acţiona pentru dezvoltarea raporturilor bune de colaborare, pe multiple planuri, dintre România şi Portugalia, corespunzător intereselor celor două popoare, ale cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Cele două partide au exprimat hotărîrea de a acţiona pentru edificarea unui sistem trainic de securitate şi cooperare in l E Europa şi au subliniat importanţa pe care o are în acest sens apropiata reuniune de la Belgrad chemată să dea un nou impuls înfăptuirii integrale a prevederilor şi principiilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki, pentru realizarea unor progrese reale pe calea dezangajării militare şi dezarmării pe continentul european. A fost reliefată necesitatea instaurării unei noi ordini, economice internaţionale care să ducă la lichidarea subdezvoltării in lume, să asigure progresul şi bunăstarea fiecărei naţiuni şi, în primul rînd, al popoarelor din ţările rămase în urmă din punct de vedere economic. In cursul schimbului de păreri s-a exprimat, de asemenea, solidaritatea şi sprijinul P.C.R. şi P.C.P. faţă de popoarele şi mişcările care luptă pentru eliberare şi independenţă iraţională, împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, a politicii de apartheid şi de discriminare rasială, pentru dezvoltarea de sine-stătătoare pe calea progresului economic şi social. Cele două partide şi-au exprimat hotărîrea de a-şi aduce, în continuare, contribuţia la restabilirea şi făurirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, în spiritul marxismleninismului şi solidarităţii internaţionale pe baza egalităţii la drepturi, a respectării independenţei fiecărui partid, a dreptului de a-şi elabora şi înfăptui propria linie politică, tactica şi strategia, în conformitate cu condiţiile şi realităţile concrete în care acționează. Edward Heath, fost prim-ministru al Marii Britanii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri dimineaţa, pe Edward Heath, personalitate de frunte a Partidului Conservator din Marea Britanie, fost prim-ministru. In timpul întrevederii s-a evidenţiat cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor romăno-britanice şi s-a apreciat că promovarea pe nic departe a acestor raporturi de colaborare este menită să servească interesele celor două popoare, să contribuie la afirmarea idealurilor păcii şi înţelegerii la lume. S-a subliniat, totodată, importanţa abordării în spirit realist şi constructiv a problemelor edificării unui sistem trainic de securitate în Europa şi înfăptuirii, ca un tot unitar, a angajamentelor asumate la Conferinţa de la Helsinki, în vederea realizării unor paşi concreţi pe calea dezvoltării colaborării intre state şi dezangajării militare, a dezarmării, în special a dezarmării nucleare. S-a relevat că este necesar să se asigure participarea activă, pe baze egale, a tuturor statelor la viaţa internaţională, la făurirea noii ordini economice, la instaurarea unui real climat de egalitate şi colaborare, stimă, respect mutual şi înţelegere între naţiuni. _____----_____ # _---------------- * * * -----In pagina a 4-a -——Sesiunea O.N.U. întrevederi ale ministrului de externe al României în Consiliul de Securitate Cronica lunii septembrie Evenimente externe Note de drum prin R. P. Chineză I * * s Avans la producţia fizică La întreprinderea „Ţesătura” se dă multă atenţie îndeplinirii şi depăşirii planului la producţia fizică, respectîndu-se totodată prevederile contractuale referitoare la calitatea ţesăturilor. Se acţionează energie în toate sectoarele pentru ca măsurile organizatorice, tehnologiile cele mai bune să fie cunoscute temeinic de fiecare angajat. Aşa se explică faptul că, paralel cu depăşirea planului la producţia globală (cu 10,2 milioane lei la opt luni), s-a realizat şi un avans la producţia fizică de 253 000 m.p. ţesături, la aproape nouă luni din acest an.