Flacăra Iaşului, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 9669-9694)

1977-11-01 / nr. 9669

. sm * Ca. Proletari din toate ţările, a­di­ţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIV — Nr. 9669 Marţi, 1 noiembrie 1977 4 pagini — 30 bani încheierea vizitei de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat Convorbiri intre preşedinţii Nicolae Ceauşescu si Mohammed Duminică dimineaţă au a­­vut loc, la Sinaia, convor­biri între preşedintele Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat. Cei doi şefi de stat, con­­tinuînd dialogul fructuos purtat în ultimii ani la Bucureşti şi Cairo, au ana­lizat stadiul actual al re­laţiilor româno - egiptene, precum şi posibilităţile ex­tinderii lor în viitor. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat au consta­tat cu satisfacţie că între România şi Egipt se dez­voltă cu succes raporturi de prietenie şi strînsă colabo­rare, pe diverse planuri, în spiritul Declaraţiei solemne comune, al acordurilor şi în­ţelegerilor stabilite la nivel înalt, care au avut şi au un rol determinant în întărirea continuă a conlucrării din­tre ţările şi popoarele noas­tre. Totodată, cei doi şefi de stat au apreciat că exis­tă condiţii pentru amplifi­carea şi aprofundarea rela­ţiilor bilaterale, pe tărâm politic, economic, tehnico­­ştiinţific, cultural şi au ex­primat hotărîrea de a iden­tifica noi sfere şi modali­tăţi concrete de cooperare reciproc avantajoasă. S-a subliniat că promovarea lar­gă a colaborării dintre România şi Egipt contribuie la progresul economiilor na­ţionale ale celor două ţări, corespunde­ intereselor şi as­piraţiilor poporului român şi poporului egiptean, cau­zei păcii şi cooperării in­ternaţionale. . In cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sa­dat au procedat, de aseme­nea, la un schimb de vederi asupra principalelor proble­me internaţionale, un loc important ocupîndu-l exa­minarea situaţiei actuale din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi au rele­vat mutaţiile pozitive pe plan mondial, în favoarea forţelor păcii şi progresului, şi au reafirmat voinţa Româ­niei şi Egiptului de a acţio­na în continuare pentru sta­tornicirea unor noi relaţii între state, bazate pe depli­nă egalitate în drepturi, res­pectul independenţei şi su­veranităţii naţionale, nea­mestecului în treburile in­terne şi avantajul reciproc, Anwar El Sadat pentru instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, pentru împli­nirea năzuinţelor popoarelor la o existenţă liberă, pentru întărirea păcii, securităţii şi colaborării în lume, pentru soluţionarea în interesul tu­turor naţiunilor a proble­melor majore ce confruntă omenirea. Referindu-se la situaţia din Europa, cei doi şefi de stat au subliniat importanţa deosebită a realizării secu­rităţii pe continent, pentru a se asigura dezvoltarea unei largi colaborări economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii între toate statele europene. A fost re­levată, în acest cadru, ne­cesitatea dezangajării mili­tare în Europa, fără de care nu pot fi concepute pacea și colaborarea pe continent. S-a apreciat că actuala reu­niune de la Belgrad trebuie să­ ducă la adoptarea unui program constructiv de mă­suri care să impulsioneze transpunerea în viaţă, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final de la Helsinki Cei doi şefi de stat au rea­ (continuare în pag. a 4-a) ­ Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, duminică, la Sinaia, un de­ Dejun oficial jun în onoarea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mo­hammed Apwar El Sadat, în timpul dejunului, des------------------• • ---------------­făşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, preşedinţii Nicolae Ceaușescu şi Mo­hammed Anwar El fiadat au rostit scurte toasturi. ­ După cum se ştie, in acest an, pe baza rezultatelor bu­ne obţinute în toate ramuri­le de activitate, conducerea partidului şi statului au a­­doptat un program de creşte­re mai accentuată a nivelu­lui de trai al poporului, su­perior prevederilor iniţiale ale planului cinci­nal. Eşalonat în două etape, acest program prevede ca creşterea retribuţi­ei medii reale să fie în 1930 cu 30,2 la sută mai mare de­cit in 1975, faţă de 18—22 la sută cit se prevă­zuse la începutul cincinalu­lui. Sporirea retribuţiei, po­trivit noului program, a în­ceput în luna iulie şi se ex­­tinde treptat. De la 1 noiem­brie vor beneficia şi lucră­­din industria chimică, «6» unităţile de cercetare, graginetie tehnologică şi pro­iectare. Sporurile sunt în me­die pe ţară de 30,9 la sută şi, respectiv, 28,5 la sută, ur­­mînd ca în această primă e­­tapă ele să fie de 17,6 la sută şi, respectiv, 16,3 la sută. Iaşul, important centru in­dustrial şi ştiinţific, are nu­meroase şi puternice colec­tive care activează în aces­sport retribuţia de la 1429 lei lunar la 1683 lei, iar unui operator încadrat la catego­ria a Vl-a bază de la 1723 lei la 2009 lei. Creşteri ase­mănătoare de retribuţie sunt şi la întreprinderea de pre­lucrare a maselor plastice. De sporirea retribuţiei bene­ficiază toţi lucrăto­rii din industria chimică, indiferent de munca ce o pres­tează. La între­prinderea de prelu­crare a maselor plastice, un mais­tru chimist, clasa 22 (o clasă din care fac parte mulţi maiştri din această uni­tate), va primi, de la 1 noiem­brie, o retribuţie netă lunară de 2415 lei, faţă de 2090 lei cu­ primire pînă acum. De ase­menea, trebuie să remarcăm că în industria chimică, la H. PETRESCU (continuare în pag. a 2-a) De la 1 noiembrie Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de sporirea retribuţiei Lucrătorii din industria chimică, din unităţile de cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare în spiritul politicii partidului de creştere mai accentuată a nivelului de trai de domenii. La Combinatul de fibre sintetice — unitate reprezentativă a industriei chimice naţionale — noile prevederi aduc colectivului un ci­ştig suplimentar lunar de circa 3 milioane de lei. La întreprinderea de anti­biotice, un operator catego­ria I bază va primi în loc de 1303 lei lunar, o retribuţie de 1520 lei; unui operator de categoria a II-a bază îi va La întreprinderea de prelucrare a lemnului Producţie * suplimentară pe acest an, pregătiri pentru anul viitor După realizări meritorii in cele trei trimestre (depăşi­rea producţiei globale cu 5,9 milioane lei), întreprinderea de prelucrare a lemnului a obţinut şi în luna octombrie succese de seamă. La pro­ducţia globală s-a mai adău­gat încă un milion de lei, mai ales prin contribuţiile secţiilor a IlI-a (mobilă curbată) şi a II-a (mobilă de artă). De remarcat este şi contribuţia atelierului din Paşcani (preluat de la indus­tria locală) unde s-au reali­zat, în octombrie, 50 de gar­nituri de bucătărie peste, prevederi. Întregul colectiv se străduieşte să încheie cu realizări cit mai valoroase acest an pregătind, totodată, producţia anului viitor. Ast­fel, au fost lansate camera de zi „Nicolina“, sufrageria „Vega“, biblioteca „Vega“, care vor fi livrate In ianua­rie 1978. fiuADELUPA Congresul mondial al oraşelor înfrăţite POINT-A-PITRE 31 (Ager­­pres). — La Point-a-Pitre, capitala Guadelupei, au în­ceput lucrările celui de-al IX-lea Congres mondial al oraşelor­­înfrăţite, la care iau parte aproape 2 000 de delegaţi. Din ţara noastră participă o delegaţie a o­­raşelor înfrăţite condusă de Ioan Manciuc, primarul ora­şului Iaşi, membru al Con­siliului Federaţiei mondiale a oraşelor înfrăţite. Tema congresului este am­plificarea activităţii Federa­ţiei mondiale a oraşelor în­frăţite pentru adîncirea des­tinderii internaţionale, pen­tru încetarea cursei înarmă­rilor, pentru dezarmare. Vor fi prezentate, de asemenea, rapoarte referitoare la pro­blemele dezvoltării relaţiilor dintre oraşe, ale urbanismu­lui şi apărării mediului am­biant. 4* Hejpwlftţi 2H­ noiembrie ‘­ii Astăzi încep INTILNIRILE INTRE CANDIDAŢI SI ALEGATORI Potrivit prevederilor Le­gii electorale, începînd de astăzi, în localităţile jude­ţului nostru, ca şi în în­treaga ţară, se desfăşoară întîlnirile între candidaţii Frontului Unităţii Socialis­te şi alegători, moment de importanţă deosebită în pregătirea alegerilor de deputaţi în consiliile popu­lare municipale, orăşeneşti­ şi comunale. Această acţiu­ne are loc la scurt timp după încheierea unei alte etape însemnate, cea a de­punerii candidaturilor în toate circumscripţiile elec­torale. Cu acest prilej, con­siliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste au pro­pus să candideze în ale­geri pe cei mai buni dintre cei mai buni muncitori, ţă­rani şi intelectuali, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, membri şi nemembri de, partid, oameni destoinici, exemple la locurile lor de muncă şi în activitatea ob­ştească, promotori ai ini­ţiativei cetăţeneşti. Desfă­şurate într-un climat de vie efervescenţă politică, de profundă angajare civică, sub semnul adîncirii con­tinue a democraţiei noas­tre socialiste, adunările pentru desemnarea candi­daţilor în alegerile de de­putaţi de la 20 noiembrie au constituit un prilej de amplă şi rodnică dezbatere­ cetăţenească a problemelor­ privind dezvoltarea econo­­mico-socială şi edilitar­­gospodărească a localităţi­lor noastre. Semnificativ este faptul că, la cele 1719 adunări care au avut loc în circumscripţiile electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din cuprinsul ju­deţului au luat parte 211.44­­ de cetăţeni, din care 9412 au luat cuvlntul în cadrul dezbaterilor, ceea ce dove­deşte caracterul profund democratic al acestora, par­ticiparea largă şi activă a alegătorilor la discutarea şi rezolvarea problemelor de interes obştesc. Nu în­­tîmplător, cu acest prilej au fost înregistrate 3984 de propuneri.­­ întîlnirile între candidaţi şi alegători, care se vor desfăşura începînd de astăzi, constituie un nou moment de dezbatere lar­gă, cetăţenească, menită să sporească rolul consiliilor populare, al tuturor cetăţe­nilor în buna conducere a oraşelor şi comunelor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la re­centa plenară a Comite­tului Central al partidului,, „va trebui să facem ca des­făşurarea activităţii in a­­ceastă perioadă, campania electorală să fie strîns le­gată de înfăptuirea planu­rilor de dezvoltare econo­­mico-socială, de construcţii de locuinţe şi lucrări gos­podăreşti, de buna gospo­dărire a oraşelor, comune­lor şi satelor noastre. Un loc important trebuie să-l ocupe preocuparea pentru sistematizarea oraşelor şi satelor, pentru aplicarea fermă a prevederilor legii, mobilizând oamenii muncii de la oraşe şi sate la înfăp­tuirea sarcinilor pe care le avem­ în acest domeniu“, în cadrul întîlnirilor din­tre candidaţi şi alegători, consiliile locale ale Fron­(continuare în pag. a 2-a) ACTE LEGISLATIVE DE AMPLĂ REZONANŢĂ POLITICĂ, SOCIALĂ ŞI EDUCATIVĂ Norme de adresare între cetăţeni pe măsura societăţii pe care o făurim Cu deosebit interes am luat cunoştinţă, prin inter­mediul presei, de adoptarea de către Marea Adunare Naţională, din iniţiativa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, a Legii privind normele de adresare între cetăţenii pa­triei. Această lege reflectă cu claritate nivelul nostru de dezvoltare, relaţiile de tip nou statornicite între oa­meni, relaţii bazate pe ega­litate, colaborare şi stimă reciprocă. Consider ca justă şi oportună forma de adre­sare cu „tovarăş“ sau „to­varăşă“, cu „cetăţean“ sau „cetăţeană“ în raporturile de muncă şi serviciu, reflec­­tîndu-se astfel şi pe acest plan conştiinţa societăţii noastre, integral angajată in procesul de făurire a unui nou tip de civilizaţie. Con­struim o societate în care relaţiile dintre oameni s-au schimbat, nu mai există ex­ploatarea şi asuprirea, şi toţi cetăţenii patriei noastre au o comunitate de idealuri, acelaşi devotament faţă de partid. Cită rezo­nanţă are cuvintul „tovarăş“ sau „to­varăşă“ şi cit de bine se potrivesc a­­ceste norme de a­­dresare între mem­brii societăţii cu poziţia nouă a oamenilor muncii — aceea de proprietari ai tuturor bo­găţiilor ţării, de producători şi beneficiari ai bunurilor materiale şi spirituale. Iată de ce îmi exprim totala a­­deziune faţă de noile norme de adresare intre cetăţenii Republicii Socialiste Româ­nia. MARIA SFEDU muncitoare la întreprinderea de tricotaje „Moldova" — Iaşi Noul Imn — din adîncul inimilor noastre Adoptarea de către Marea Adunare Naţională a noului Imn de Stat al Republicii Socialiste România a con­stituit un moment solemn, trăit de într­egul nostru po­por cu justificată emoţie şi mîndrie naţională. Adoptarea noului Imn semnifică, şi pe acest plan, importantele şi profundele schimbări ce au intervenit in patria noastră, textul său, cu înalte virtuţi sociale, comunicînd senti­mente cu puternic ecou în­ rîndurile maselor largi popu­lare. In deplină sinteză cu cunoscuta şi îndrăgita melo­die a lui Ciprian Porumbes­­cu, versurile cuprind idei generoase, avînd ample re­zonanţe în inimile tuturor celor ce muncesc de pe cu­prinsul patriei. Căci nu poţi să nu vibrezi de patriotism fierbinte regăsind in stihu­rile sale ideea scumpă nouă a independenţei şi suverani­taţii naţionale, a participării conşti­ente a poporului la făurirea istoriei, a unirii tuturor oame­nilor muncii din în­treaga ţară in jurul Partidului Comunist Român. Imnul subliniază pregnant, în spiritul şi în slova sa, rea­lizările actuale, precum­­ şi ceea ce dorim să înfăptuim în viitor. Şi tocmai de aceea el se află nu numai pe bu­zele noastre, ci şi în adîn­­cul inimilor tuturor locui­torilor ţării. Prof. CONSTANTIN IPAT® Liceul „Garabet Ibrăileanu" — Iaşi

Next