Flacăra Iaşului, decembrie 1977 (Anul 33, nr. 9695-9721)

1977-12-01 / nr. 9695

m (Hfl Itríter tnmi-¥#î r—----------- Isi pagina a 4-a — Cronica lunii noiembrie Evenimente externe In Consiliul de Securitate %SSBfflf* Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIV, — Nr. 9695 Joi, I decembrie 19774 pagini — 30 bani r Telex Puncte cardinale In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului k îndeplinit planul pe doi ani, I din cincinali . Colectivul de muncă al Şantierului de construcţii- I montaj din cadrul Intre- I prinderii de reţele elec- trice Iaşi raportează Indeplinirea, în cinstea apro- piatei Conferinţe Naţiona- I le a partidului, a planului pe acest an şi, totoda- I tă, pe primii doi ani ai I cincinalului. In 1977, oa- J menii de aici au executat suplimentar 530 km reţele de diferite tensiuni, 6 400 l de instalaţii interioare, multe alte lucrări de co- nectare. în timpul rămas pînă la sfîrşitul anului, se estimează realizarea unei ^ producţii în plus, valorînd peste 6 milioane de lei. Gheorghe Chiorăscu - corespondent . ** *! Sarcinile de export au fost realizate Şi oamenii muncii de la Cooperativa ieşeană „Mobilă şi tapiţerie“ raportează,in aceste zile, un rezultat deosebit din întrecerea solcialistă : onorarea, cu mai mult de o lună avans, a sarcinilor de plan la export. După cum ne aduce la cunoştinţă scrisoarea a- dresată redacţiei de tov. Vasile Podaru, secretarul organizaţiei de partid din unitate, pînă la sfîrşitul anului vor fi livrate su- plimentar partenerilor ex- terni, mărfuri însumînd circa 500 000 lei valută. I Cu 35 de zile mai devreme i Cooperatorii din Poprii cân raportează noi suc- I cese în cinstea Conferin- ţei Naţionale a partidului. I Colectivul fermei de vaci, de exemplu, a îndeplinit i planul anual al producţiei de lapte de vacă cu 35 de zile mai devreme. Cantitatea de lapte livrată suplimentar pînă acum se ridică la peste 100 de hectolitri. Ing. M. Irinescu, președintele C.A.P.-ului, ne spunea că Elena Apos-tol, Const. Pascaru, Nata- Ilia Constantin, Gh. T. Fio- rea, Toader Anton se si- tuează în fruntea întrece- rii ce se desfășoară în cadrul acestei ferme pentru îndeplinirea înainte de termen a planului și a an- gajamentului anual. 1 MHD ja Cercetarea — permanent în cadenţă cu producţia — Instalaţiile din secţia noastră, de fibră-folie, ne spune ing. Emil Matei, şeful acestei secţii, realizează, în general, cam toate produsele pe care le produce Combinatul de fibre sintetice în ansamblul său. Instalaţii foarte diverse, ele ne permit să facem şi foarte multe încercări şi experimentări în fază industrială, desigur, în cantităţi mai mici. De remarcat faptul că toate instalaţiile funcţionează acum pe baza unor tehnologii proprii, realizate de laboratorul de cercetări al combinatului. Despre realizările acestui laborator de cercetări al C.F.S. se pot spune foarte multe. In principal, activitatea acestuia se îndreaptă spre studierea, pe bază de contract, a unor probleme ridicate de producţie, apoi activităţi legate de microproducţia proprie (ale căror rezultate sunt destinate tot C.F.S.) și, în fine, prestări de servicii. „In cadrul cercetării, ne spune Adriana Mihăescu, adjunctul șefului laboratorului, se studiază probleme legate de diversificarea sortimentelor de fibre, fire și folii, de asimilarea unor produse utilizate în finisaj, de perfecţionarea unor tehnologii de fabricaţie, noi procedee de obţinere a firelor etc.“. Roadele acestor studii, multe efectuate în cooperare cu institute de învăţămint superior, sunt dintre cele mai bune : au fost asimilaţi, de pildă, zeci de coloranţi româneşti, acţiunea avînd ca efect reducerea efortului valutar cu circa 7 milioane lei valută (acţiune în curs de finalizare) ; a fost pus la punct, recent, procedeul de filare rapidă ; colaborarea strînsă cu întreprinderile beneficiare ale produselor combinatului a condus, de asemenea, la găsirea unor soluţii noi privind calitatea firelor şi fibrelor realizate la Iaşi etc. Aşa cum spuneam la începutul acestor însemnări, una dintre cele mai noi realizări ale colectivului de cercetători din cadrul C.F.S. este tehnologia de realizare a foliei poliesterice. Instalaţia existentă — singura din ţară şi una dintre puţinele din Europa — este rodul colaborării strînse dintre cercetători şi colectivul secţiei fibrofolie. Tehnologia înseamnă, la ora actuală, o economie valutară de peste 30 de milioane lei valută şi permite, aşa cum mai informam cititorii noştri, folii speciale destinate motoarelor electrice, lucrărilor funciare, construcţiilor subterane etc. Trustul ieşean de construcţii industriale, bunăoară, foloseşte încă de anul trecut importante cantităţi de folii pentru izolarea conductelor. P. CONSTANTIN (continuare în pag. a 2-a) Imagine de pe marele şantier al C.U.G. „Nicolina“. In prim-plan, tinerii sudori Ion Panainte şi Viorel Irimia, fruntaşi în muncă, lucrează cu elan tineresc la montarea cadrelor luminatoare pentru acoperişul unei hale. Foto : S. CONDUR Răspundere comunistă pentru înfăptuirea măsurilor stabilite încă de la conferinţa de dare de seamă şi alegeri, comitetul de partid de la întreprinderea de morarit, panificaţie şi produse făinoase a pus in centrul preocupărilor sale activitatea da mărire şi transpunere în piaţă a hotărîrilor de partid şi de stat, a măsurilor adoptate pe plan local. In acest sens, cei 17 membri ai comietului au fost repartizaţi pe organizaţii de bază, au privit sarcini concrete , au fost ■eorganizate comisiile pe probleme care acţionează pe baza planurilor tematice deludru şi controale aprobate n plenară, împreună cu cei rei secretari adjuncţi ai comitetului de partid discutăm periodic modul cum se realizează măsurile stabilite în cadrul conferinţei, al plena■iior comitetului, noile sarcini apărute pe parcurs şi nodul de rezolvare. Legătura strînsă cu organizaţiile de pază, cu comuniştii, care se ■ealizează zi de zi, asigură făptuirea operativă a obiecivelor propuse, participarea argă a comuniştilor, a celoralţi oameni ai muncii la resolvarea problemelor care ne stau în faţă. Sistemul de raportare de către 12 membri ai comitetului asupra realizârii sarcinilor,sau analizele asupra participării membrior organului de partid la ezolvarea unor probleme i-a dovedit, de asemenea, eferenţa, în condiţiile întăririi continue a spiritului de răspundere al comuniştilor, marea majoritate a măsurilor stabilite de conferinţă sau în plenarele comitetului de partid se înfăptuiesc cu succes. Mă voi limita la cîteva exemple. Astfel, conform măsurilor stabilite de conferinţa de dare de seamă şi alegeri, comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii au acordat Ceas de ceas, în strînsă legătură cu masele, în mijlocul oamenilor muncii o mai mare atenţie folosirii întregii capacităţi de producţie. Iar dacă planul de producţie în sectorul de morărit a fost depăşit cu peste 9 milioane de lei, iar în sectorul paste cu mai mult de 7 milioane de lei, planul de export fiind, de asemenea, depăşit, aceasta se află in strînsă legătură cu modul cum au acţionat comuniştii de aici pentru transpunerea în viaţă a măsurilor stabilite. Răspunzînd din partea comitetului de organizaţia de bază din sectorul morărit, tov. Gh. Potîngă, secretar adjunct cu probleme organizatorice, şi Const. Scarlatache, împreună cu comuniştii de aici, au urmărit şi rezolvat cu succes o serie de probleme ale aprovizionării tehnico-materiale, s-au îngrijit de calitatea materiilor prime, de compartimentarea pe sortimente pentru realizarea unor făinuri de calitate, necesare comerţului şi produselor de panificaţie. Asimilarea unor noi produse, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei pe plan local şi reducerea numărului de produse aduse din alte localităţi a stat, de asemenea, in atenţia noastră. Zile şi nopţi de-a rîndul, tov. Şt. Chibici, secretar adjunct cu problemele de propagandă, şi Dumitru Brăescu, membru al comitetului, au lucrat alături de ceilalţi comunişti şi oameni ai muncii de la atelierul de biscuiţi pentru introducerea în fabricaţie a produsului „Eugenia“. In numai 40 de zile au fost rezolvate numeroase probleme privind confecţionarea matriţelor, adaptarea benzilor de lucru, asigurarea introducerii automate a umpluturii şi altele. De asemenea, nnca SIMION BUTUNOIU secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase — Iaşi (continuare în pag. a 2-a) 1 decembrie 1918 Semnificaţiile adinei ale unei aniversări Pe tricolorul românesc a scris Unire ! Acest adevăr, căruia îi dă expresie un cintec drag întregii naţiuni, semnificativ pentru hotărlrea poporului român de a păşi neabătut pe drumul viitorului, intr-un singur cuget şi întru aceeaşi simţire, reprezintă simbolul cel mai de preţ al întregii noastre istorii. Unitatea a reprezentat chezăşia existenţei naţionale ; spre realizarea ei au năzuit şi pentru ea au luptat generaţiile care au pus bazele României moderne şi statului unitar, în 1859 şi 1918 ; este chezăşia României viitoare. Unitatea şi independenţa, înlănţuite într-un atît de strîns raport, sînt trăsături distinctive, definitorii ale istoriei poporului şi naţiunii române. Separarea îndelungată politică nu a putut împiedica formarea unitară a naţiunii pe întinsul Daciei strămoşeşti, nu a estompat trăsăturile proprii care aveau să dea un profil atît de viguros organismului naţional şi o atît de mare putere conştiinţei naţionale. Referindu-se la forţa ideii naţionale, Cezar Bolliac, la mijlocul secolului trecut, dînd expresie sentimentelor unanime, constata că : „Unirea României într-un singur stat nu este o idee numai în capetele cîtorva români prea învăţaţi, nu este o idee ieşită din dezbaterile de la ’48 încoace ; ea a fost sentimentul naţional în toate părţile României de cînd istoria a început a ne spune cite ceva despre Dacia“. Sentimentul acut al unităţii reprezintă deci un rezultat obiectiv, generat şi întreţinut de dezvoltarea istoriei noastre înseşi. Nevoia unităţii izvora din năzuinţa întregii naţiuni române de a fi ea înseşi, de a-şi valorifica bogăţiile şi talentele şi de a ocupa un loc demn în marea familie a popoarelor libere. De aceea, lupta pentru realizarea unităţii, atît de strîns legată de cea pentru apărarea suveranităţii, a fiinţei naţionale, s-a confundat cu lupta pentru adevăr şi progres. Continuînd o tradiţie istorică cu seculare antecedente, lupta românilor pentru autodeterminare , naţională şi unitate deplina s-a încadrat In lupta generală a popoarelor europene care a avut drept consecinţă, în GH. PLATON (continuare în pag. a 2-a) • • Ieşeni distinşi cu premii ale Academiei R. S. România pe anul 1875 Au fost decernate, recent, premiile Academiei Republicii Socialiste România pe anul 1975. Printre cadrele didactice şi cercetătorii ştiinţifici ieşeni care au primit această distincţie se numără lector univ. dr. Ştefan Frunză de la Facultatea de matematică a Universităţii „Al. I. Cuza“, răsplătit cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica“ pentru lucrarea „Spectrul Taylor şi descompunerea spectrală“. Conf. univ. dr. Gheorghe Acatrinei de la Facultatea de biologie-geografie a aceleiaşi Universităţi a primit Premiul „Emanoil Teodorescu" pentru lucrarea „Biologia celulei vegetale“. Profesorului universitar dr. docent Ion Hăulică de la I.M.F. i-a fost acordat Premiul „Victor Babeş“ ca preţuire a lucrării sale „Sistem nervos vegetativ“. Un grup de cercetători, compus din prof. univ. dr. Constantin Cihodaru de la Universitate şi cercetătorii ştiinţifici Ion Caproşu şi Leon Şimanschi, de la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“, a realizat volumul „Documenta romaniae histories — seria A — Moldova“ (vol T), obţinînd Premiul „Nicolae Bălcescu“. Cercetător ştiinţific dr. Dumitru Şandru, de la acelaşi institut, a fost distins cu Premiul „Ştefan Gheorghiu“ pentru lucrarea „Reforma agrară din 1921 in România“, iar conf. univ. dr. Vasile Neamţu de la Facultatea de istorie şi filozofie a dobîndit Premiul „Nicolae Iorga“ pentru lucrarea „Tehnica producţiei cerealiere în Ţara românească şi Moldova pînă în secolul al XVIII-lea“. De asemenea, cercetător ştiinţific dr. Dan Mănucă de la Centrul de lingvistică, istorie literară şi folclor este deţinătorul Premiului „Bogdan Petricescu Hasdeu“ pentru volumul „Critica literară junimistă (804—1885)“. • • ---------- ---------- Simpozion Astăzi, la ora 15, la aula Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ vor începe lucrările simpozionului „Metode noi de sporire a producţiei la animale“. Această manifestare ştiinţifică este organizată de institutul respectiv prin Facultatea de zootehnie şi medicină veterinară, Centrul experimental veterinar zonal, Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Iaşi, Trustul I.A.S. şi Filiala ieşeană a Societăţii de medicină veterinară. După şedinţa plenară, vor urma lucrări în secţiile de zootehnie şi de medicină veterinară, în cadrul cărora vor fi prezentate, de către specialişti din toatee centrele universitare ale ţării, numeroase comunicări ştiinţifice de mare interes teoretic , practic. Simpozionul se încheie sîmbătă, 3 decembrie.