Flacăra Iaşului, ianuarie 1978 (Anul 34, nr. 9722-9746)

1978-01-03 / nr. 9722

Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, cu prilejul Anului Nou (urmare din pag. 1) tendinţa popoarelor de a trăi libere, de a-şi asigura dezvoltarea economico-socială inde­pendentă fără nici un amestec din afară. Apare de aceea mai stringentă ca oricînd necesitatea ca forţele progresiste, an­ti­im­perialiste de pretutindeni, să-şi unească e­­forturile şi să acţioneze ferm pentru­ înlă­turarea gravelor pericole ce ameninţă pa­cea şi liniştea planetei, pentru accentuarea cursului spre destindere şi securitate, spre înţelegere şi conlucrare egală între­­ naţiuni. Acţionînd în acest spirit, România şi-a adus şi îşi va aduce în continuare contri­buţia activă la soluţionarea problemelor complexe, majore care preocupă omenirea. Am întărit şi vom întări relaţiile de prie­tenie, solidaritate şi colaborare cu toate ţă­rile socialiste, legăturile multilaterale cu ţă­rile în curs de dezvoltare, cu ţările neali­niate, cu popoarele care au păşit­­ pe calea propăşirii economico-sociale de-sine-stătă­­toare ; extindem raporturile de colaborare şi cooperare cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. Considerăm că o cerinţă imperioasă a cau­zei păcii şi colaborării o constituie promo­varea fermă şi generalizarea în viaţa inter­naţională a principiilor deplinei egalităţi , drepturi, independenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa, a dreptului fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură soarta, aşa cum doreşte ea. In acest context, se impun intensificate e­­forturile pentru promovarea largă a metodei tratativelor, ca unică modalitate raţională de soluţionare a diferendelor şi litigiilor dintre state, pentru stingerea focarelor de conflicte şi încordare care mai există în lume. Inte­resele păcii generale reclamă să se facă to­tul pentru ca anul 1978 să deschidă calea re­zolvării conflictului din Orientul Mijlociu, să marcheze un moment hotărîtor in instaurarea unei păci durabile și juste în această zonă, prin retragerea Israelului din teritoriile ara­be ocupate în urma războiului din 1967, so­luţionarea problemei palestiniene inclusiv constituirea unui stat palestinian indepen­dent, respectarea suveranităţii şi integrităţii tuturor ţărilor din regiune. Întărirea destinderii internaţionale depin­de în mare măsură — aşa cum demonstrează realitatea­­ de înfăptuirea securităţii în Eu­ropa. Iată de ce este necesar să facem totul pentru ca reuniunea de la Belgrad să se în­cheie cu succes, dînd un nou şi puternic impuls înfăptuirii documentelor de la Hel­sinki, extinderii colaborării neîngrădite între state şi, îndeosebi, trecerii la măsuri concrete de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută pacea şi liniştea continen­tului, a întregii omeniri. Este necesar, de asemenea, să intensificăm eforturile pentru reducerea cursei înarmări­lor şi trecerea la măsuri de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru eliberarea omenirii de povara apăsătoare a cheltuielilor militare, de spectrul unui nou război nimicitor. Asigurînd buna pregătire a sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite pen­tru dezarmare, din anul 1978, să facem ca ea să constituie un important pas înainte în în­făptuirea acestui deziderat vital al zilelor noastre. Se impun, totodată, acţiuni ferme pentru lichidarea subdezvoltării, a împărţirii lumii în ţări bogate şi ţări sărace, pentru instau­rarea unei noi ordini economice internaţiona­le care să asigure propăşirea economică şi socială mai rapidă în special a statelor ră­mase în urmă. Rezolvarea constructivă a marilor probleme internaţionale cere, mai mult ca oricînd, în­tărirea solidarităţii şi colaborării tuturor po­poarelor, a căror conştiinţă creşte neîncetat, a forţelor înaintate ce reprezintă uriaşa ma­joritate a lumii şi care pot schimba cursul dezvoltării mondiale, pot asigura făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Cu încredere deplină în forţele clasei mun­citoare, ale eroicului şi harnicului nostru popor, să păşim in noul an hotărîţi să dobin­­dim noi şi tot mai mari succese în edificarea, sub conducerea partidului, a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, a comunismului pe pămîntul României!­­ Fie ca anul ce vine să aducă victorii tot mai însemnate In lupta popoarelor, a forţe­lor progresiste, antiimperialiste de pretutin­deni, pentru o politică nouă, de egalitate şi respect între naţiuni, pentru prosperitate în întreaga lume, pentru triumful păcii, destin­derii şi colaborării internaţionale ! In aceste clipe sărbătoreşti, vă doresc, dragi tovarăşi şi prieteni, bucurii şi satisfacţii cit mai mari în muncă şi viaţă, împlinirea tutu­ror dorinţelor de mai bine, multă sănătate şi fericire ! Vă adresez tuturor, din adîncul inimii, tra­diţionala urare „LA MULŢI ANI !“. • • Unii dintre semenii noştri nu au cunoscut o­­dihna nici în­ clipa de hotar dintre ani, fiind prezenţi la datorie, lingă maşini şi instalaţii, „focul viu“ al producţiei nefiind întrerupt. Reporterul, prezent printre ei, in noaptea de­osebită de celelalte, a putut consemna numeroase fapte de muncă, plămădite din competenţă şi Înaltă responsabilitate. De asemenea, prima zi din 1978 a marcat alte succese in activitatea productivă. La cotele înaltei exigenţe muncitoreşti Primul popas l-am făcut la întreprinderea de antibi­otice, printre oamenii cu halate albe, unde instalaţiile nu au voie să staţioneze nici măcar o clipă. In sec­ţia de biostimulatori stăm de vorbă cu şeful de tură, Ştefan Cojocaru. „Dorim cu toţii, ne spune interlocuto­rul, ca această noapte să fie mai rodnică decît cele­lalte. După cum decurge ac­tivitatea, prima şarjă de eritromicină în 1978 va avea indici superiori cu 15 la sută faţă de prevederile planului. Nu avem nici o absenţă, toţi băieţii sunt la posturile lor". In secţia de lizină erau la datorie ing. C-tin Poncu, şef de tură, soţia acestuia biolog Maria Poncu, operatorul principal Petru Andrid, laboranta Elena Lipsa şi mulţi alţi oa­meni de nădejde ai unităţii. „Cele două şarje de lizină din această noapte valorează circa 360 000 de lei, ceea ce reprezintă un bun rezultat“ , ne spune şeful de tură. Şi la secţia de penicilină am consemnat fapte notabile de muncă. Şarja de penici­lină superioară cu 8­­la su­tă, iar cea de tetraxin cu 10 la sută. Ing. Alexandri­na Ursache, biologul C. Ur­sache, Adrian Ionescu, ope­rator principal, Cornelia Radu, biolog şi întreg co­­lecţiv,, depuneau eforturi susţinute pentru ca indicii cantitativi şi calitativi să se situeze la nivele cit mai bune. De la conducerea u­­nităţii am aflat că şi prima zi din 1978 s-a soldat cu re­zultate meritorii, producţia realizată fiind peste preve­derile planului. Primele rezultate, primele depăşiri La Combinatul de fibre sintetice, activitatea s-a des­făşurat sub aceleaşi auspicii ale hărniciei, pasiunii şi ab­negaţiei. „In schimbul din această noapte, ne spune o­­peratorul Gh. Stancu de la secţia fibră I , vom obţine o producţie suplimentară de aproape o tonă de fibre. Sunt fericit că am putut ra­porta chiar din primele ore ale noului an asemenea îm­pliniri". De remarcat că In toate secţiile combinatului, în noaptea revelionului, s-au înregistrat produc® supli­mentare (fibră II, fire II, policondensare I şi II, etc.). Dintre fruntaşii acestei nopţi notăm doar eleva nu­me: Gh. Bogdan. I. Boteză­rii, operatori chimişi, ing. Ilie Gafencu, maistrul Ion Culiţă ş.a. Merită­­ con­semnăm şi declaraţii chi­mistului Ioan Staicu, direc­torul combinatului : „După primele realizări din noap­tea de hotar dintre ani, ziua de 1 ianuarie 1978 s-a încheiat cu un rodnic bi­lanţ, producţia suplimentară ridicîndu-se la peste 11 to­ne de fibre şi fire polieste­­rice. Este încă o confirmare că avem un colectiv minu­nat, un colectiv hotărit să transpună in fapte chemarea secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Mesajul adre­sat cu prilejul Anului Nou". Cu promptitudine şi competenţă în noaptea Revelionului am fost şi printre energeti­­cienii de la Uzina electrică, „în orele cînd oamenii pe­treceau revelionul — ne spune maistrul Mircea Cos­­tea — noi am fost la dato­rie, lîngă instalaţii, pentru a asigura căldură şi lumină. Se poate spune deci, că noi am fost alături de se­menii noştri“. La rîndul său, ing. Valeriu Stoica, dis­pecer şef in noaptea de ho­tar dintre ani, ne relata In dimineaţa primei zile din W8: „In jurul orei 5 s-a semnalat un început de in­cident tehnic în centrala e­­lectrică. Cu competenţă şi promptitudine totul s-a re­zolvat, consumatorii nefiind afectaţi, întreg personalul operativ şi-a onorat exem­plar sarcinile care i-au re­venit“. EUGENII ZID VRIŢa FLAC­ARA I Amu I reportaj bi Întrecerea socialista la Iaşi , _________ V Lîngă maşini, în clipa dintre ani An m ! ?arjă, prima din Nou­­s V197’a elaborata de operatorii chimist! din care A**3 ^^P^derea de antibiotice, prin­tre care Dumitru Ciobanu­­ * * — Aurel Olaru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au aflat în mijlocul muncitorilor (urmare din pag. 1) planul de producţie pe pri­mii doi ani ai cincinalului. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tova­răşi din conducerea partidu­lui şi statului In mijlocul muncitorilor de la între­prinderea „23 August“ a prilejuit clipe emoţionante, de mare bucurie. Se aplau­dă cu însufleţire, se scan­dează puternic „Ceauşescu- P.C.R. „Ceauşescu şi po­porul Exprimînd bucuria de a-l avea din nou în mijlocul forjorilor, oţelarilor, con­structorilor de locomotive, al inginerilor şi tehnicieni­lor marii întreprinderi bucureştene, ing. Mircea Drăgulin, directorul general al întreprinderii, a asigurat pe secretarul general­ al partidului că harnicul deta­şament al clasei muncitoa­re de la „23 August“, în frunte cu comuniştii, va munci cu şi mai mult elan muncitoresc pentru înfăpta­­rea neabătută a politicii in­terne şi externe a partidu­lui şi statului nostru, pentru a îndeplini cu cinste sarci­nile de mare răspundere ce-i revin în actualul plan cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat ciocnesc o cupă de şampanie cu reprezentanţii Întreprinderii, ai Comitetu­lui de partid, ai Consiliului oamenilor muncii, ai orga­nizaţiilor de sindicat, de femei şi tineret. In acest moment îşi face apariţia un grup de colin­dători — artişti amatori ai întreprinderii — care dau glas tradiţionalului Plugu­­şor. In cuvinte calde, izvo­­rite din inimă, este expri­mată hotărîrea colectivului de la „23 August“ de a munci mai mult şi mai bi­ne, de a transpune in viaţă sarcinile ce revin acestui colectiv din măreţul Pro­gram al Partidului Comu­nist Român, de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate în patria noastră. Colindătorii şi împreună cu ei toţi cei prezenţi la reve­lionul muncitoresc intonează în cor tradiţionalul „Mulţi ani trăiască“, scandează cu însufleţire „Ceauşescu — La mulţi ani". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi di­n conducerea de partid şi de stat răspund cu dragoste urărilor adresate de cei pre­zenţi. Ia apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ca­re se adresează muncitori­lor, tehnicienilor şi ingineri­lor de la „23 August“, în­tregii noastre clase munci­toare. Urările secretarului gene­ral al partidului, chemarea de a munci mai mult şi mai bine pentru înflorirea scum­pei noastre patrii sunt pri­mite cu aplauze îndelungi, cu ovaţii. Toţi cei prezenţi dau din nou expresie hotă­­rîrii de a acţiona neabătut şi în viitor pentru împlini­rea luminoaselor sale în­demnuri. In această atmosferă entu­ziastă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la constructorii de ma­şini de la „23 August“. Sunt momente care simbolizează puternic unitatea deplină a poporului în jurul partidu­lui, al secretarului său gene­ral, momente ce ilustrează însăşi voinţa ţării de a îm­plini la cotele cele mai înal­te ale creaţiei Programul partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. Sub semnul recunoştinţei şi al dragostei fierbinţi fa­ţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a desfăşurat, în noaptea de la cumpăna ani­lor, şi întîlnirea conducăto­rului partidului şi statului nostru cu miile de tineri re­uniţi la revelionul de la Pa­vilionul expoziţional din Pia­ţa Scinteii. Sosirea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din­ condu­cerea partidului şi statului, la revelionul tineretului, pe aleea luminată de torţe şi sub cerul seînteind de ploa­ia multicoloră a artificiilor, a fost salutată cu o adevă­rată explozie de entuziasm tineresc. Mii de glasuri ros­tesc cu drag „Ceauşescu — tinerii !“, sunetul solemn al tulnicelor vesteşte emoţionan­tul eveniment. Bucuria imensă pentru ma­rele viitor al României, vi­sat de înaintaşi şi trăit de generaţiile de azi, a dominat întreaga desfăşurare a neui­tatei întîlniri dintre tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ti­nerii muncitori, elevi,­­ stu­denţi ai Capitalei. Pluguşo­­rul a adus şi aici, odată cu ecourile datinilor străbune, stihuri noi. Gîndurile tinerilor, conşti­inţa întregii naţiuni vibrează cu emoţie : odată cu pragul noului an, intrăm în luna în care fiul cel mai iubit al patriei, marele bărbat al ţă­rii, omul între oameni, împli­neşte 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de neîntreruptă şi dirză activitate revoluţio­nară. „La mulţi ani cu tinere­ţe !“. Este urarea, pornită din ad­încul inimii, pe care întregul nostru popor o a­­dresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, odată cu angaja­mentul hotărit, energic, re­voluţionar. Acestor sentimente le dă glas tovarăşul Ion Traian ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului: „Vă adresăm în numele ti­nerei generaţii, din toată inima, multă putere de mun­că, fericire, sănătate, viaţă îndelungată, spre bunăstarea patriei noastre socialiste, a întregului nostru popor“. Urale şi ovaţii nestăvilite răsună în această no­apte, miile de tineri care cîntă cu cea mai tinerească bucurie ! „Mulţi ani trăiască !“. In­­ această atmosferă de înălţătoare vibraţie patrioti­că, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU se adresează celor prezenţi şi, prin ei, în­tregului nostru tineret. „La mulţi ani !“ — răspund mii de glasuri urării adresa­te de secretarul general al partidului. Apoi o horă ti­nerească se încinge în marea sală, in care se prind, cu vo­ioşie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului. Este o imagine vie a mi­nunatei unităţi dintre partid şi popor, dintre naţiune şi conducătorul ei, o imagine care, în această noapte de temelie pentru un nou an de muncă şi victorii, capătă forţa unu­i veşnic simbol. Ne despărţim, cu această imagine-stemă, de un an bun, cu convingerea fermă că pă­şim într-un an şi mai bun, urcînd, treaptă cu treaptă, sub conducerea încercată şi sigură a partidului, prin munca şi hărnicia eroicului nostru popor, spre culmile cele mai înalte ale socialis­mului, spre zorile de aur ale comunismului. (Agerpres) Televiziune in 24 de ore 9 Teleşcoala ; 10 Antologia filmului pentru copii şi ti­neret : Stan şi Bran la car­naval; 11,05 In alb şi ne­gru — documentar artistic ; 11,55 Telex ; 12 închiderea programului ; 16 Telex ; 16­,05 Emisiune în limba maghia­ră ; 18,30 Lecţii Tv. pentru lucrătorii din agricultură ; 19 întrebări şi răspunsuri ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Te­lejurnal ; 19,50 Roadele po­liticii partidului de dezvol­tare economico-socială a ţă­rii. Azi, judeţul Ilfov ; 20,25 Chitarele tinereţii. Premie­ră pe ţară. Musical de Vio­rel Doboş ; 21,40 Emisiune de­­ ştiinţă; 22,20 Telejurnal. Cinematografe Copou, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 , 21 : „Iarba verde de acasă“. Tineretului, orele 9, 11 : „Noile aventuri cu Tom şi Jerry“ ; orele 14,15 ; 17,15 ; 20,15 : „Diamante negre“. Victoria, orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,15 : „Al şap­telea continent“. Republica, orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,35 ; 18,40 ; 20,45 ; „Melodiile B­road­way-u­lui“. In judeţ. Paşcani. Casa de cultură : „Odiseu şi stelele“. Clubul C.F.R. : „Maiakovski ride“.­­Tg. Frumos : „Străi­na“. Hîrlău : „Pasărea albas­tră“. Podul Iloaiei : „Omul liniştit“. Hălăuceşti : „Jude­cătorul Fayard zis „Șeriful“. Loto Rezultatele tragerii extra­ordinare a Revelionului din 1 ianuarie­ 1978 : Atragerea I , l* 9 33 26 37 65 23 51 58 44 Extragerea a II-a : “ 23 83 32 4 15 89 57 88 38 Extragerea a­ IlI-a : l5 25 58 81 60 9 40 30 5 52 Extragerea a IV-a : 31 1­2 70 67 76 19 13 22 88 Extragerea a V-a : 31 15 14 71 22 33 90 72 39 51 Extragerea a Vl-a : 34 38 30­ 27 6 43 12­ 70 10 48 E­xtragerea a Vil-a : 76 82 34 9 62 81 12 63 31 Extragerea a VIII-a : 32 56 13 78 35 67 49 1 7­9 38 Extragerea a IX-a : 4 lf îc 22 72 21 40 29 55 10 Extragerea a X-a : 34 31 57 69 12 46 75 71 18 17 Extragerea a Xl-a : 44 36 29 65 43 77 85 23 54 75 Extragerea a Xll-a : 21 8 32 48 24 39 1 10 50 20 Fond de ciştiguri 7.400.000 lei. Timpul probabil Vremea va fi în general frumoasă şi caldă, cu cerul variabil. Vîntul va sufla mo­derat, cu intensificări loca­le şi temporare, din secto­rul vest-sud-vestic. Tempe­ratura aeului uşor variabi­lă , minimele vor fi cuprin­se Intre minus 8 grade şi minus 1 grad, iar maximele Intre plus 2 şi 6 grade.

Next