Flacăra Iaşului, februarie 1978 (Anul 34, nr. 9747-9770)

1978-02-01 / nr. 9747

De astăzi, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de retribuţii mărite După cum se ştie, pe baza hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la reeşalonarea graficului de majorare a retribuţiei, astfel Incit etapa I a majorării să se încheie la 1 iunie 1978, faţă de 1 septembrie 1978, cit a fost prevăzut iniţial, majorita­tea ramurilor industriei va beneficia de acest nou spor cu mult timp mai devreme. Conform Decretului privind reeşalonarea majorării retribuţiei, de astăzi alte patru ramuri ale economiei naţionale sunt prevăzute să beneficieze de acest program al bunăstării. Este vorba­­ despre transporturi (inclusiv transportul orăşenesc), industria pielă­riei, blănăriei şi încălţămintei, industria sticlei, porţelanului şi faian­­­­ţei, precum şi de telecomunicaţii. Ramuri — după cum se vede — în­­ mare parte prezente şi în judeţul nostru, aşadar şi un mare număr de­­ ieşeni va beneficia din luna februarie de retribuţii majorate. „ „VOM RĂSPUNDE PRIN FAPTE GRIJII PARTIDULUI! De astăzi, cu o lu­nă mai devreme, oamenii din colecti­vul nostru, cel al Fabricii de încăl­ţăminte din Tirgu Frumos, beneficiază de majorarea retri­buţiei, aşa cum, la iniţiativa secretaru­lui general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a hotărît Comitetul Central. Ar fi mul­te lucruri de spus, desigur. Ar fi de spus, mai întîi, că însăşi apariţia fa­bricii la Tirgu Fru­mos, apariţia unui detaşament munci­toresc în orăşelul nostru este rodul politicii partidului de repartizare echi­librată a industriei pe teritoriul ţării şi în cadrul fiecărui judeţ în parte. Pentru sute de oa­meni tineri s-au creat astfel locuri de muncă bine plătite. Avem posibilitatea să învăţam, să mun­cim, să ne servim patria mai bine, cu tot elanul nostru ti­neresc. Desigur, noua dovadă de gri­jă de care ne bucu­răm ne obligă la un răspuns pe măsură, muncitoresc, adică un răspuns expri­mat prin fapte de muncă. Incepînd de astăzi, eu voi cîști­­ga lunar, în plus, cîte 230 de lei. Fie­care dintre colegii ELENA DOLIANU muncitoare, Fabrica de încălţăminte Tirgu Frumos (continuare în pag. a 2-a) O mai bună asistenţă cu medicamente a populaţiei Anul trecut, mergîndu-se pe linia îmbunătăţirii asis­tenţei cu medicamente a populaţiei din judeţele Iaşi şi Vaslui, s-a modernizat şi lărgit reţeaua de unităţi a O­­ficiului farmaceutic Iaşi. Ast­fel, s-a ajuns ca în judeţul Iaşi să funcţioneze 48 de far­macii, 105 puncte farmaceu­tice, o unitate de tehnică me­dicală şi trei laboratoare, in care lucrează 172 de farma­cişti, şi 253 cadre medii bine pregătite, plus personalul auxiliar sanitar. Pe linia suc­ceselor, trebuie arătat că a fost analizată periodic mor­biditatea din teritoriu şi s-a studiat cererea de medica­mente pe sortimente, zone etc., imbunătăţindu-se astfel aprovizionarea. Este de re­marcat faptul că, în anul 1977, s-au obţinut beneficii peste plan în valoare de 6 579 000 lei, realizîndu-se e­­conomii la cheltuielile de circulaţie in valoare de 1 848 000 lei. Aceste rezultate, precum şi altele, au fost subliniate în a­­dunarea generală a oameni­lor muncii de la Oficiul far­maceutic, care a avut loc ieri, şi care a constituit un prilej­ pentru participanţi de a se angaja să asigure în con­tinuare o asistenţă cu me­dicamente a populaţiei la ni­velul cerințelor. „Mulţumirea noastră, exprimată printr-o calitate superioară a muncii“ Şi noi, cei din marele detaşament al feroviarilor, be­neficiem, începînd de astăzi, de majo­rarea retribuţiei. A­­tenţia de care ne bucurăm, preţuirea acordată muncii noastre amplifică angajamentul fie­căruia dintre noi de a face mai mult pentru a servi inte­reselor economiei naţionale la nivelul maxim al forţelor şi cunoştinţelor, aşa cum e firesc în so­cietatea noastră. De astăzi, retribuţia oa­menilor Regionalei de căi ferate creşte substanţial : valoa­rea majorării, pină la sfirşitul anului, depăşeşte 71 de mi­lioane de lei, din ca­re, să subliniem a­­cest lucru, peste 64 de milioane de leii revin numai mun­citorilor. Aş dori să mai amintesc sume­le cu care se majo­rează veniturile u­­nor categorii de lu­crători de la noi. Astfel, un pichet va primi în plus, în fiecare lună, cite 397 de lei ; un mecanic de locomotivă — cî­te 523 de lei ; un manevrant de va­goane — cite 304 IOANAIT GOLDAN impiegat, Staţia C.F.R. Iaşi (continuare în pag. a 2-a) • • Lăcătuşul Gh. Creţu, unul dintre fruntaşii in muncă de la I.U.P.S.R. Foto : D. Rotaru -------- - - -------­ Sesiunea Consiliului popular al oraşului Paşcani PAŞCANI (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşu­lui"). Cea de a 3-a sesiune ordi­nară a Consiliului popular al oraşului Paşcani a luat în dezbatere preocuparea birou­lui executiv pentru realiza­rea planului de acţiuni de muncă­­ patriotică privind gospodărirea şi înfrumuseţa­rea localităţii pe anul 1978. La lucrările sesiunii a­u luat parte deputaţi judeţeni, conducători de întreprinderi şi instituţii, preşedinţi şi se­cretari ai comitetelor de ce­tăţeni, reprezentanţi ai aso­ciaţiilor de locatari. A participat tovarăşul Ne­­culai Ibănescu, prim-vicepre­­şedinte al Comitetului execu- C­­ENEA (continuare în pag. a 2-a) O perioadă hotărîtoare pentru repararea tractoarelor şi maşinilor agricole A rămas mai puţin de o lună de zile pină cînd mecanizatorii vor trebui să încheie reparaţiile trac­toarelor cu care vor lucra în campania agricolă de primăvară. Care este sta­diul acestor lucrări în S.M.A.-urile din judeţul nostru ? în ultimele zece zile, această acţiune a cu­noscut o oarecare înviorare. Aceasta a permis ca la gru­pele cu discuri, de exemplu, reparaţiile să fie în totali­tate încheiate. Spunem o oarecare înviorare fiindcă, deşi la cultivatoare şi la semănătorile pentru cultu­rile prăşitoare piesele de schimb au fost în întregi­me asigurate, la repararea lor mai sunt încă suficien­te restanţe. Aşa se prezintă situaţia în S.M.A.-urile Bel­­ceşti, Hîrlău, Leţcani, Les­pezi şi Vlădeni. Rezultă, a­­şadar, că în aceste unităţi nu s-au luat din vreme toa­te măsurile pentru buna organizare a reparaţiilor. Dacă la aceste utilaje re­stanţele au la bază cauze subiective, la tractoare ca şi la alte maşini agricole reparaţiile nu pot nici a­­cum înainta tot din cauză lipsei unor piese. Aşa, de exemplu, pentru punerea la punct a maşinilor fitosani­­tare (la aceste maşini re­paraţiile sunt executate în proporţie de 75 la sută) mai sunt necesare 37 de repere, iar la tractoare încă 53 de repere. Tot din aceeaşi cau­ză reparaţiile bat pasul pe loc şi la maşinile pentru ad­ministrat îngrăşăminte chi­mice (mai sunt de reparat 14 la sută din maşini), ca şi la alte utilaje. Solicităm explicaţii în a­­cest sens de la conducerea Bazei de aprovizionare teh­­nico-materială pentru agri­cultură. Tov. Ioan Dîrţu, directorul acestei unităţi, ne-a spus : „Cele mai mul­te probleme le ridică apro­vizionarea cu piese de schimb pentru tractoare. Noi trebuie să livrăm be­neficiarilor, bunăoară, 400 de arbori-motor. Până acum am primit, din partea pro­ducătorului, doar 30 de ase­menea piese. Ne străduim în continuare, intervenim în permanenţă pe lingă Di­recţia generală a aprovizio­nării pentru agricultură, sau chiar direct la producă­tor pentru a rezolva favora­bil problema pieselor de schimb“. Luăm declaraţia conducerii Bazei de apro­vizionare tehnico-materială pentru agricultură drept un angajament, mai ales că de îndeplinirea lui cit mai ra­pidă depinde punerea la punct în timp util a maşi­nilor pentru campania agri­colă de primăvară. Din discuţiile avute cu unii factori de răspundere din conducerea Trustului S.M.A. a rezultat şi faptul că în unele staţiuni lasă de dorit nu numai ritmul, ci şi calitatea reparaţiilor. A­­şa ,se prezintă, de pildă, si­tuaţia în unele secţii ale S.M.A.-urilor din Podul Iloaiei (secţia din Româ­neşti), Belceşti (secţia din Belceşti), Hîrlău (secţia din Deleni), Vlădeni (secţia din Chişcăreni), Trifeşti (secţia din Roşcani) şi altele. E drept că deficienţele semna­late sunt mărunte. Dar ori­­cît de mărunte ar fi, se cere timp pentru remedierea lor. Iată de ce conducerile S.M.A.-urilor vizate trebuie să întărească controlul asu­pra lucrărilor executate, in­cit la recepţia definitivă fiecare tractor sau maşină agricolă să fie în stare per­fectă de funcţionare. ANDREI BRATU Plenara Cons­iului Naţional al Agriculturii Harţi dimineaţa ara în­ceput în Capitală lucrării­ plenarei Consiliului Naţio­nal al Agriculturii. Pe ordinea de zi a plena­rei sînt înscrise următoare­le probleme : — Raport cu privire la Stadiul îndeplinirii hotărî­­rilor adoptate de Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialis­te, al întregii ţărănimi şi sarcinile ce revin agricul­turii în anul 1978. Stadiul îndeplinirii prevederilor din programele de dezvoltare a agriculturii şi a industriei alimentare pe cincinalul 1976—1980. — Planul de măsuri cu privire la realizarea sarci­nilor ce revin agriculturii din programele speciale, do­cumentele adoptate de Con­ferinţa Naţională a P.C.R. şi Planul naţional unic de dezvoltare economico-socia­­lă a României pe anul 1978, precum şi în perioada 1978—1980. — Planul cu privire la organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale oa­menilor muncii şi ale coo­peratorilor din unităţile a­­gricole — Planul de muncă al Consiliului Naţional al A­­griculturii pe anul 1978. Deschizînd lucrările ple­narei, tovarăşul Manea Mănescu, primul ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al A­­griculturii, a transmis par­ticipanţilor un călduros sa­­lvat din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, pre­şedintele Republicii Socia­liste România. Primul mi­nistru a subliniat contribu­ţia hotărîtoare, originală, a secretarului general al partidului la perfecţionarea organizării şi conducerii a­­griculturii noastre socialis­te, la înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare intensivă şi de modernizare a agriculturii, care a asi­gurat ridicarea acesteia pe o treaptă superioară, ca ra­mură de bază a economiei naţionale, creşterea contri­buţiei ei la sporirea veni­tului naţional, a avuţiei ţă­rii, la ridicarea nivelului de trai al poporului, la în­florirea patriei noastre so­cialiste. In continuare, tovarăşul Manea Mănescu s-a referit la sarcinile ce revin agri­culturii şi industriei ali­mentare pentru îndeplinirea« programelor speciale de creştere a producţiei de ce­reale, plante tehnice, legu­me, piere, a şeptelului, de sporire a producţiei agro­­alimentare, precum şi pen­tru asigurarea unei temei­nice pregătiri a campani­ilor agricole din 1978, a realizării tuturor indicato­rilor din agricultură, pre­văzuţi în Planul naţional unic de dezvoltare econo­­mico-socială a României pe perioada 1976—1980. Lucrările plenarei conti­nuă în plen şi în cadrul consiliilor Uniunii Naţio­nale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie, Depar­tamentului Agriculturii de Stat, hortiviticulturii, De­partamentului Industriei­ A­­limentare, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi Comisiei centra­le a agriculturii din locali­tăţile necooperativizate. * In Capitală a avut loc, de asemenea, plenara Con­siliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie consacrată a­­nalizării modului în care a fost îndeplinit planul de producţie şi financiar pe a­­nul trecut şi dezbaterii, în lumina hotărîrilor Confe­rinţei Naţionale a partidu­lui, a indicaţiilor secreta­rului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a măsu­rilor pentru realizarea sar­cinilor ce revin agricultu­rii cooperatiste în 1978. —--------------------- - - ----------------------­ Cronica lunii ianuarie EVENIMENTE EXTERNE Luna ianua­rie a fost carac­terizată de amploarea şi den­sitatea unor evenimente po­litice de o deosebită impor­tanţă, care au polarizat aten­ţia opiniei publice internaţio­nale , în acest cadru înscri­­indu-se la loc de frunte oma­gierea în întreaga lume a personalităţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu, la împli­nirea a 60 de ani de viaţă şi a peste 45 de ani de activi­tate revoluţionară. Constituie un titlu de mîn­­drie pentru fiecare cetăţean al patriei noastre de a şti că astăzi România socialistă are prieteni pretutindeni, că niciodată poporul nostru nu s-a bucurat de o simpa­tie atit de largă ca acum. Ştim cu toţii că dacă Româ­nia ocupă astăzi un loc demn şi apreciat în lume este pen­tru că tovarăşul Nicolae Ceauşescu a construit o pozi­ţie activă ţării noastre, mi­litantă, consecvent principia­lă, receptivă la toate pro­blemele şi frămîntările lumii contemporane. De pe această poziţie România a pledat şi pledează, prin vocea sa cea mai autorizată, pentru întă­rirea continuă a relaţiilor de prietenie şi frăţie cu toa­te ţările socialiste, cu forţele antiimperialiste, cu toate po­poarele şi statele lumii, pen­tru aşezarea raporturilor in­ternaţionale pe principiile noi, democratice, ale independen­ţei şi suveranităţii,­ale înţe­legerii, respectului şi nea­mestecului în treburile inter­ne, pentru o nouă ordine po­litică şi economică interna­ţională­, pentru pace şi pro­gres. Telegramele de felicitare primite din toate colţurile globului, manifestările oma­giale care au avut loc peste hotare, conferirea de înalte distincţii din partea unor ţări socialiste sunt dovezi ale înaltei stime şi preţuiri faţă de personalitatea preşedinte­lui României. Ele constituie, totodată, o nouă expresie a vocaţiei prin care s-a ilus­trat întotdeauna poporul nos­tru, constructor şi artizan al păcii şi înţelegerii ; aceasta arată imensa contribuţie pe care ţara noastră, preşedinte­le său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o aduc la triumful idealurilor supreme ale ome­nirii : pacea, colaborarea, a­­părarea suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale, umanis­mul. Probleme acute ale lumii contemporane Importante precizări — de­finind consecvenţa poziţiei româneşti în problemele ma­jore şi acute ale lumii con­temporane — au fost făcute de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Cuvintarea rostită în cadrul adunării festive din sala Palatului Republicii consacrată sărbă­toririi împlinirii a 60 de ani de viaţă şi a peste 45 de ani de activitate revoluţionară. Este vorba — sintetizând — despre: — Necesitatea ca reuniunea de la Belgrad, consacrată în­făptuirii securităţii in Euro­pa, să marcheze noi paşi şi să constituie un imbold pu­ternic în înfăptuirea docu­mentelor semnate la Helsin­ki şi, în primul rînd, să des­chidă perspectiva trecerii la dezangajarea militară pe con­tinentul european, fără din care nu se poate vorbi de securitate şi pace. — Dezvoltarea colaborării între ţările din Balcani, atit­ pe plan bilateral, cit şi im relaţiile multilaterale, în for­mele acceptate de toate ţări­le interesate. Depăşirea anu­mitor stări de încordare e­­xistente Intre ţările din a- RADU SIMIONESCU­ (continuare în pag. a 4-a)

Next