Flacăra Iaşului, februarie 1978 (Anul 34, nr. 9747-9770)
1978-02-01 / nr. 9747
De astăzi, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de retribuţii mărite După cum se ştie, pe baza hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la reeşalonarea graficului de majorare a retribuţiei, astfel Incit etapa I a majorării să se încheie la 1 iunie 1978, faţă de 1 septembrie 1978, cit a fost prevăzut iniţial, majoritatea ramurilor industriei va beneficia de acest nou spor cu mult timp mai devreme. Conform Decretului privind reeşalonarea majorării retribuţiei, de astăzi alte patru ramuri ale economiei naţionale sunt prevăzute să beneficieze de acest program al bunăstării. Este vorba despre transporturi (inclusiv transportul orăşenesc), industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei, industria sticlei, porţelanului şi faianţei, precum şi de telecomunicaţii. Ramuri — după cum se vede — în mare parte prezente şi în judeţul nostru, aşadar şi un mare număr de ieşeni va beneficia din luna februarie de retribuţii majorate. „ „VOM RĂSPUNDE PRIN FAPTE GRIJII PARTIDULUI! De astăzi, cu o lună mai devreme, oamenii din colectivul nostru, cel al Fabricii de încălţăminte din Tirgu Frumos, beneficiază de majorarea retribuţiei, aşa cum, la iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a hotărît Comitetul Central. Ar fi multe lucruri de spus, desigur. Ar fi de spus, mai întîi, că însăşi apariţia fabricii la Tirgu Frumos, apariţia unui detaşament muncitoresc în orăşelul nostru este rodul politicii partidului de repartizare echilibrată a industriei pe teritoriul ţării şi în cadrul fiecărui judeţ în parte. Pentru sute de oameni tineri s-au creat astfel locuri de muncă bine plătite. Avem posibilitatea să învăţam, să muncim, să ne servim patria mai bine, cu tot elanul nostru tineresc. Desigur, noua dovadă de grijă de care ne bucurăm ne obligă la un răspuns pe măsură, muncitoresc, adică un răspuns exprimat prin fapte de muncă. Incepînd de astăzi, eu voi cîștiga lunar, în plus, cîte 230 de lei. Fiecare dintre colegii ELENA DOLIANU muncitoare, Fabrica de încălţăminte Tirgu Frumos (continuare în pag. a 2-a) O mai bună asistenţă cu medicamente a populaţiei Anul trecut, mergîndu-se pe linia îmbunătăţirii asistenţei cu medicamente a populaţiei din judeţele Iaşi şi Vaslui, s-a modernizat şi lărgit reţeaua de unităţi a Oficiului farmaceutic Iaşi. Astfel, s-a ajuns ca în judeţul Iaşi să funcţioneze 48 de farmacii, 105 puncte farmaceutice, o unitate de tehnică medicală şi trei laboratoare, in care lucrează 172 de farmacişti, şi 253 cadre medii bine pregătite, plus personalul auxiliar sanitar. Pe linia succeselor, trebuie arătat că a fost analizată periodic morbiditatea din teritoriu şi s-a studiat cererea de medicamente pe sortimente, zone etc., imbunătăţindu-se astfel aprovizionarea. Este de remarcat faptul că, în anul 1977, s-au obţinut beneficii peste plan în valoare de 6 579 000 lei, realizîndu-se economii la cheltuielile de circulaţie in valoare de 1 848 000 lei. Aceste rezultate, precum şi altele, au fost subliniate în adunarea generală a oamenilor muncii de la Oficiul farmaceutic, care a avut loc ieri, şi care a constituit un prilej pentru participanţi de a se angaja să asigure în continuare o asistenţă cu medicamente a populaţiei la nivelul cerințelor. „Mulţumirea noastră, exprimată printr-o calitate superioară a muncii“ Şi noi, cei din marele detaşament al feroviarilor, beneficiem, începînd de astăzi, de majorarea retribuţiei. Atenţia de care ne bucurăm, preţuirea acordată muncii noastre amplifică angajamentul fiecăruia dintre noi de a face mai mult pentru a servi intereselor economiei naţionale la nivelul maxim al forţelor şi cunoştinţelor, aşa cum e firesc în societatea noastră. De astăzi, retribuţia oamenilor Regionalei de căi ferate creşte substanţial : valoarea majorării, pină la sfirşitul anului, depăşeşte 71 de milioane de lei, din care, să subliniem acest lucru, peste 64 de milioane de leii revin numai muncitorilor. Aş dori să mai amintesc sumele cu care se majorează veniturile unor categorii de lucrători de la noi. Astfel, un pichet va primi în plus, în fiecare lună, cite 397 de lei ; un mecanic de locomotivă — cîte 523 de lei ; un manevrant de vagoane — cite 304 IOANAIT GOLDAN impiegat, Staţia C.F.R. Iaşi (continuare în pag. a 2-a) • • Lăcătuşul Gh. Creţu, unul dintre fruntaşii in muncă de la I.U.P.S.R. Foto : D. Rotaru -------- - - ------- Sesiunea Consiliului popular al oraşului Paşcani PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Cea de a 3-a sesiune ordinară a Consiliului popular al oraşului Paşcani a luat în dezbatere preocuparea biroului executiv pentru realizarea planului de acţiuni de muncă patriotică privind gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţii pe anul 1978. La lucrările sesiunii au luat parte deputaţi judeţeni, conducători de întreprinderi şi instituţii, preşedinţi şi secretari ai comitetelor de cetăţeni, reprezentanţi ai asociaţiilor de locatari. A participat tovarăşul Neculai Ibănescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului execu- CENEA (continuare în pag. a 2-a) O perioadă hotărîtoare pentru repararea tractoarelor şi maşinilor agricole A rămas mai puţin de o lună de zile pină cînd mecanizatorii vor trebui să încheie reparaţiile tractoarelor cu care vor lucra în campania agricolă de primăvară. Care este stadiul acestor lucrări în S.M.A.-urile din judeţul nostru ? în ultimele zece zile, această acţiune a cunoscut o oarecare înviorare. Aceasta a permis ca la grupele cu discuri, de exemplu, reparaţiile să fie în totalitate încheiate. Spunem o oarecare înviorare fiindcă, deşi la cultivatoare şi la semănătorile pentru culturile prăşitoare piesele de schimb au fost în întregime asigurate, la repararea lor mai sunt încă suficiente restanţe. Aşa se prezintă situaţia în S.M.A.-urile Belceşti, Hîrlău, Leţcani, Lespezi şi Vlădeni. Rezultă, aşadar, că în aceste unităţi nu s-au luat din vreme toate măsurile pentru buna organizare a reparaţiilor. Dacă la aceste utilaje restanţele au la bază cauze subiective, la tractoare ca şi la alte maşini agricole reparaţiile nu pot nici acum înainta tot din cauză lipsei unor piese. Aşa, de exemplu, pentru punerea la punct a maşinilor fitosanitare (la aceste maşini reparaţiile sunt executate în proporţie de 75 la sută) mai sunt necesare 37 de repere, iar la tractoare încă 53 de repere. Tot din aceeaşi cauză reparaţiile bat pasul pe loc şi la maşinile pentru administrat îngrăşăminte chimice (mai sunt de reparat 14 la sută din maşini), ca şi la alte utilaje. Solicităm explicaţii în acest sens de la conducerea Bazei de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură. Tov. Ioan Dîrţu, directorul acestei unităţi, ne-a spus : „Cele mai multe probleme le ridică aprovizionarea cu piese de schimb pentru tractoare. Noi trebuie să livrăm beneficiarilor, bunăoară, 400 de arbori-motor. Până acum am primit, din partea producătorului, doar 30 de asemenea piese. Ne străduim în continuare, intervenim în permanenţă pe lingă Direcţia generală a aprovizionării pentru agricultură, sau chiar direct la producător pentru a rezolva favorabil problema pieselor de schimb“. Luăm declaraţia conducerii Bazei de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură drept un angajament, mai ales că de îndeplinirea lui cit mai rapidă depinde punerea la punct în timp util a maşinilor pentru campania agricolă de primăvară. Din discuţiile avute cu unii factori de răspundere din conducerea Trustului S.M.A. a rezultat şi faptul că în unele staţiuni lasă de dorit nu numai ritmul, ci şi calitatea reparaţiilor. Aşa ,se prezintă, de pildă, situaţia în unele secţii ale S.M.A.-urilor din Podul Iloaiei (secţia din Româneşti), Belceşti (secţia din Belceşti), Hîrlău (secţia din Deleni), Vlădeni (secţia din Chişcăreni), Trifeşti (secţia din Roşcani) şi altele. E drept că deficienţele semnalate sunt mărunte. Dar oricît de mărunte ar fi, se cere timp pentru remedierea lor. Iată de ce conducerile S.M.A.-urilor vizate trebuie să întărească controlul asupra lucrărilor executate, incit la recepţia definitivă fiecare tractor sau maşină agricolă să fie în stare perfectă de funcţionare. ANDREI BRATU Plenara Consiului Naţional al Agriculturii Harţi dimineaţa ara început în Capitală lucrării plenarei Consiliului Naţional al Agriculturii. Pe ordinea de zi a plenarei sînt înscrise următoarele probleme : — Raport cu privire la Stadiul îndeplinirii hotărîrilor adoptate de Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi şi sarcinile ce revin agriculturii în anul 1978. Stadiul îndeplinirii prevederilor din programele de dezvoltare a agriculturii şi a industriei alimentare pe cincinalul 1976—1980. — Planul de măsuri cu privire la realizarea sarcinilor ce revin agriculturii din programele speciale, documentele adoptate de Conferinţa Naţională a P.C.R. şi Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1978, precum şi în perioada 1978—1980. — Planul cu privire la organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii şi ale cooperatorilor din unităţile agricole — Planul de muncă al Consiliului Naţional al Agriculturii pe anul 1978. Deschizînd lucrările plenarei, tovarăşul Manea Mănescu, primul ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Agriculturii, a transmis participanţilor un călduros salvat din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România. Primul ministru a subliniat contribuţia hotărîtoare, originală, a secretarului general al partidului la perfecţionarea organizării şi conducerii agriculturii noastre socialiste, la înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare intensivă şi de modernizare a agriculturii, care a asigurat ridicarea acesteia pe o treaptă superioară, ca ramură de bază a economiei naţionale, creşterea contribuţiei ei la sporirea venitului naţional, a avuţiei ţării, la ridicarea nivelului de trai al poporului, la înflorirea patriei noastre socialiste. In continuare, tovarăşul Manea Mănescu s-a referit la sarcinile ce revin agriculturii şi industriei alimentare pentru îndeplinirea« programelor speciale de creştere a producţiei de cereale, plante tehnice, legume, piere, a şeptelului, de sporire a producţiei agroalimentare, precum şi pentru asigurarea unei temeinice pregătiri a campaniilor agricole din 1978, a realizării tuturor indicatorilor din agricultură, prevăzuţi în Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe perioada 1976—1980. Lucrările plenarei continuă în plen şi în cadrul consiliilor Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Departamentului Agriculturii de Stat, hortiviticulturii, Departamentului Industriei Alimentare, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi Comisiei centrale a agriculturii din localităţile necooperativizate. * In Capitală a avut loc, de asemenea, plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie consacrată analizării modului în care a fost îndeplinit planul de producţie şi financiar pe anul trecut şi dezbaterii, în lumina hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a indicaţiilor secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a măsurilor pentru realizarea sarcinilor ce revin agriculturii cooperatiste în 1978. —--------------------- - - ---------------------- Cronica lunii ianuarie EVENIMENTE EXTERNE Luna ianuarie a fost caracterizată de amploarea şi densitatea unor evenimente politice de o deosebită importanţă, care au polarizat atenţia opiniei publice internaţionale , în acest cadru înscriindu-se la loc de frunte omagierea în întreaga lume a personalităţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu, la împlinirea a 60 de ani de viaţă şi a peste 45 de ani de activitate revoluţionară. Constituie un titlu de mîndrie pentru fiecare cetăţean al patriei noastre de a şti că astăzi România socialistă are prieteni pretutindeni, că niciodată poporul nostru nu s-a bucurat de o simpatie atit de largă ca acum. Ştim cu toţii că dacă România ocupă astăzi un loc demn şi apreciat în lume este pentru că tovarăşul Nicolae Ceauşescu a construit o poziţie activă ţării noastre, militantă, consecvent principială, receptivă la toate problemele şi frămîntările lumii contemporane. De pe această poziţie România a pledat şi pledează, prin vocea sa cea mai autorizată, pentru întărirea continuă a relaţiilor de prietenie şi frăţie cu toate ţările socialiste, cu forţele antiimperialiste, cu toate popoarele şi statele lumii, pentru aşezarea raporturilor internaţionale pe principiile noi, democratice, ale independenţei şi suveranităţii,ale înţelegerii, respectului şi neamestecului în treburile interne, pentru o nouă ordine politică şi economică internaţională, pentru pace şi progres. Telegramele de felicitare primite din toate colţurile globului, manifestările omagiale care au avut loc peste hotare, conferirea de înalte distincţii din partea unor ţări socialiste sunt dovezi ale înaltei stime şi preţuiri faţă de personalitatea preşedintelui României. Ele constituie, totodată, o nouă expresie a vocaţiei prin care s-a ilustrat întotdeauna poporul nostru, constructor şi artizan al păcii şi înţelegerii ; aceasta arată imensa contribuţie pe care ţara noastră, preşedintele său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o aduc la triumful idealurilor supreme ale omenirii : pacea, colaborarea, apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale, umanismul. Probleme acute ale lumii contemporane Importante precizări — definind consecvenţa poziţiei româneşti în problemele majore şi acute ale lumii contemporane — au fost făcute de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Cuvintarea rostită în cadrul adunării festive din sala Palatului Republicii consacrată sărbătoririi împlinirii a 60 de ani de viaţă şi a peste 45 de ani de activitate revoluţionară. Este vorba — sintetizând — despre: — Necesitatea ca reuniunea de la Belgrad, consacrată înfăptuirii securităţii in Europa, să marcheze noi paşi şi să constituie un imbold puternic în înfăptuirea documentelor semnate la Helsinki şi, în primul rînd, să deschidă perspectiva trecerii la dezangajarea militară pe continentul european, fără din care nu se poate vorbi de securitate şi pace. — Dezvoltarea colaborării între ţările din Balcani, atit pe plan bilateral, cit şi im relaţiile multilaterale, în formele acceptate de toate ţările interesate. Depăşirea anumitor stări de încordare existente Intre ţările din a- RADU SIMIONESCU (continuare în pag. a 4-a)