Flacăra Iaşului, februarie 1978 (Anul 34, nr. 9747-9770)
1978-02-01 / nr. 9747
Copiii cu mîini de aur Atelierele interşcolare nr. 1 din Iaşi. Interlocutorul nostru, directorul Eugen Vornicu, un om întreprinzător şi inimos, ne „Introduce“ in tainele acestei şcoli a muncii . „Putem să considerăm atelierele o microuzină, unde săptămînal sunt iniţiaţi, în 4 meserii, circa 3 400 de elevi (clasele V—XII) de la 9 unităţi şcolare. Pentru acest an avem un plan de 1 800 000 de lei, pe care sperăm să-l depăşim. Am avut bucuria fără margini ca, atunci când a vizitat judeţul nostru, cu prilejul deschiderii noului an şcolar, secretarul general al partidu- ■-----------lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să viziteze şi atelierele unde ne desfăşurăm activitatea. Cu această ocazie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia i-am relatat despre preocupările noastre, despre îndeplinirea planului anual, a apreciat faptul că noi ne-am străduit să organizăm microîntreprinderea după toate legile unei întreprinderi mari, după cum a apreciat şi faptul că multe repere le producem din cele peste 100 de tone de deşeuri pe care le folosim anual“. Deci, şi aici integrarea invăţămîntului cu cercetarea şi producţia a devenit un adevărat program de lucru pentru toţi educatorii, pentru toţi elevii. Avînd drept ghizi elevi şi pe cîţiva dintre cei peste 40 de ingineri şi maiştri care predau obiectele de specialitate cu bune rezultate, am făcut cunoştinţă cu cele 4 secţii ale atelierelor. Elevii lucrează anul acesta la peste 20 de repere , mobilier şcolar, diferite lucrări pentru Trustul local de construcţii, altele pentru I.A.S.-uri din judeţ, obiecte de artizanat. Tot elevii de la Atelierele interşcolare nr. 1 sunt şi principalii furnizori de obiecte ai magazinului-şcoală „Mîini măiestre“. Sediul atelierelor are ceva din spontaneitatea şi migala muncii copiilor ; aspectul de producţie se îmbină armonios cu acela de expoziţie, de „bucuroşi de oaspeţi pricind“. Stăm de vorbă cu profesoml-maistru Mircea --------,—i Brehuescu: „Pentru trimestrul I al anului bugetar, avem un plan de circa 1 000 000 de lei , sperăm să-l depăşim. Copiii noştri au mîini de aur. Avem o dotare materială corespunzătoare. Nu de mult am cumpărat, din banii noştri, scule în valoare de peste 100 000 de lei şi o maşină universală de tîmplărie , am reparat toate maşinile înainte de reînceperea şcolii, pentru ca totul să se desfăşoare normal“. Despre munca de aici ne-au vorbit şi elevii Eliaa Chirica şi Cătălin Agachi, precum şi maiştrii-instructori Alexandru P. Cojocăriţa şi Constantin Sofronie. Astfel, şi aici, hotărîrile partidului nostru cu privire la aşezarea învăţămintului românesc pe principiul legării sale de viaţă, de muncă, de producţie, capătă noi contururi, urpăresc valoarea practic-aplicativă, eficienţa şi randamentul. PAUL PETRUAŞCA însemnări Vom răspunde prin fapte (urmare din pag. 1) mei va cîştiga suplimentar cel puţin tot atît, ceea ce reprezintă un preţios ajutor pentru fiecare dintre noi, pentru familiile noastre. Ne-am angajat, cu toţii, să asigurăm o creştere de producţie cel puţin egală cu întregul spor de retribuţie, pentru a contribui, cu tot ce putem, la efortul economiei naţionale. De asemenea, vom diversifica producţia — deja am introdus 17 noi modele de încălţăminte, — vom da o atenţie sporită calităţii, reducerii consumurilor de materii prime, materiale şi energie. Mulţumind din inimă partidului pentru grija pe care ne-o poartă, pentru prețuirea muncii noastre, ne vom strădui să răspundem prin fapte acestei griji. • • Agendă şcolară • încep fazele pe comune şi pe oraşe ale concursului tehnico-aplicativ şi ştiinţific, sub genericul „Ştiinţa, tehnica şi viitorul“, concurs iniţiat de C.J.O.P. Iaşi. în cadrul concursului vor fi vernisate expoziţii cuprinzînd cele mai reuşite lucrări realizate de pionierii din Moţca, Răducăneni, Ţibăneşti, Tg. Frumos ş.a. la cercurile tehnico-aplicative. Sub genericul „Atenţie la neatenţie“, în comunele Aroneanu, Dolheşti, Ipatele etc. vor fi organizate concursuri pe teme de circulaţie, la care vor participa cele mai bune patrule şcolare de circulaţie din aceste şcoli. • In cadrul „Daciadei“, 65 de pionieri de la Şcoala generală nr. 2 din Plugari se vor întrece, în etapa pe unitate, la şah şi la tenis de masă. • Purtătorii cravatelor roşii cu tricolor de la Şcoala generală din Hîrlău şi-au propus, sub genericul „Mîine începe azi, prin munca şi strădaniile noastre, ale tuturor“, să colecteze în zilele următoare 3 250 de sticle şi 1 700 de borcane. • In cinstea sărbătoririi a 2 050 de ani de la întemeierea primului stat dac centralizat şi independent, pionierii cercului literar „Tinere mlădiţe“ de la Şcoala generală din Stolniceni- Prăjescu au pregătit montajul muzical-literar „Istoria — izvor de cutezanţă". Mulțumirea noastră ! (urmare din pag. 1) 1 lei, iar un şef de manevră, cite 372 de iei. Să nu uităm că, de fapt, acestea sunt valori medii, care, în condiţii- i le lucrului în acord global, vor creşte şi mai mult! Per- I sonal, voi dispune de un spor I de 478 de lei, un preţios ajutor acordat mie şi familiei mele, bani cu care ne vom putea satisface şi mai I bine unele cerinţe, vom putea trăi şi mai bine. Sigur că, aşa cum e şi firesc, datoria noastră este să ne exprimăm mulţumirea prin , rezultate bune în muncă, printr-o calitate superioară a acesteia, aşa cum ne-a cerut şi marele forum al comuniştilor din luna decembrie. Noi, ceferiştii, suntem hotărîţi să asigurăm transporturi optime şi la timp, să utilizăm la maximum vagoanele şi locomotivele, să reducem staţionările şi timpul de manevră, să reducem la minimum consumul de energie şi combustibil. Numai aşa vom putea primi cu deplină mulţumire noul sprijin acordat de partid, numai aşa vom putea contribui efectiv la progresul întregii ţări. „Siguranţă şi măiestrie“ La Depoul C.F.R. Iaşi, s-a desfăşurat etapa de masă a concursului republican „Siguranţă şi măiestrie“, rezervat mecanicilor şi mecanicilor ajutori de locomotivă. La această etapă (probe teoretice şi practice) au participat 680 de concurenţi. Cei mai buni s-au dovedit a fi mecanicii Petru Toma (grupa peste 30 de ani), Gheorghe Stoica (grupa sub 30 de ani) şi mecanicii ajutori Constantin Scriminţi (grupa peste 30 de ani), Emil Proca (grupa sub 30 de ani). Aceştia vor reprezenta Iaşul la etapa pe Regionala de căi ferate, care va avea loc la sfârșitul acestei luni. Cronica filmului Sub acest titlu metaforic ce semnifică ideea enunţată de altfel cu claritate intr-una din replici, şi anume aceea a refuzului comodităţii, a minimei rezistenţe, ni se prezintă de către Casa de filme onu un film-portret al unui tinăr care, luînd viaţa pieptiş, ne va demonstra că afirmaţia de mai sus nu are nimic paradoxal în sine, atunci cînd este vorba de voinţa şi demnitatea, umană. Aşa se explică faptul că, deşi avîneî acţiunea plasată în vara anului 1944, filmul tinerei regizoare Cristiana Nicolae, care este şi coautoare a scenariului, nu urmăreşte atît războiul propriu-zis, cu folosirea aprigelor confruntări drept fundal al luptei comuniştilor, aliaţi cu forţele progresiste, pentru zădărnicirea planurilor criminale ale hitleriştilor în retragere şi urmărirea lor, pe frontul de vest, pînă la capitularea totală. Mai presus însă de secvenţele de război care, din păcate, de cele mai multe ori nici nu se leagă între ele, constituind doar crîmpeie caleidoscopice, cineaştii intenţionează reflectarea în conştiinţe a evenimentelor prin care trec eroii, sta nd cinematograful Republica rea lor de spirit, idealurile ce-i animă şi mai ales proiectarea psihologiei adolescentului însufleţit de acel romantism revoluţionar atit de caracteristic epocii şi virstei, de forţa dăruirii, de credinţa în idealurile pe care le slujeşte cu abnegaţie şi patriotism. Dincolo de o supărătoare fragmentare şi îndeosebi de lipsa de tensiune chiar în scene de vîrf, filmul are totuşi meritul de a ne fi înfăţişat un tinăr adevărat care, parcurgînd procesul anevoios al cunoaşterii şi maturizării, reuşeşte să aibă o puternică rezonanţă în conştiinţa publicului spectator. Regizoarea a făcut o alegere excelentă în persoana lui Gheorghe Metzenrath, deoarece actorul farmecă prin jocul său nuanţat şi străbătut de o naturaleţe captivantă. La fel, tânăra Catrinel Dumitrescu care, Insecvenţa finală, mai ales, dă măsura trăirii sentimentului tragic, sugerînd, totodată, cu forţă, optimismul şi robusteţea tinereţii. Remarcabile şi apariţiile unor actori cunoscuţi ca Gheorghe Cozorici şi Emanoil Petruţ, ale căror partituri nu sînt însă nici pe departe atît de generoase pe cit era de aşteptat. Imaginile realizate de Costache Dumitru-Fany au in unele secvenţe o deosebită notă de pitoresc. M. DIMA „Rîul care urcă muntele“ Interviul nostru cu dirijorul Sergiu Celibidache Canalizarea tuturor forţelor muzicale ale acestui pământ generos Ieri seară s-a desfăşurat în sala Teatrului Naţional din Iaşi, în interpretarea orchestrei Filarmonicii „George Enescu“ din Bucureşti, un excelent concert simfonic extraordinar, avîndu-l pe pupitru pe prestigiosul dirijor Sergiu Celibidache. Am folosit prilejul vizitei sale în orașul nostru spre a-i adresa distinsului oaspete cîteva întrebări. — Stimate maestre, v-aţi exprimat într-un interviu apărut în , ziarul „Scînteia" nerăbdarea de a revedea laşul, localitate în care v-aţi petrecut adolescenţa şi a cărei ambianţă spirituală suntem siguri că a lăsat o amprentă puternică şi asupra personalităţii dumneavoastră. — Intr-adevăr, şi aceasta pentru că tot ce am făcut, am realizat pornind de la acea bogăţie şi complexitate în care laşul are un mare merit. Iată de ce mă închin în faţa dărniciei atotştiutoare a acestui oraş care şi-a călăuzit fiii şi i-a înzestrat astfel încît n-a fost un moment de îndoială în mine în ce priveşte drumul pe care să-l urmez. Este un lucru ce se datoreşte laşului şi, dacă astăzi a mai rămas o mare doză de poezie în mine pe care de multe ori reuşesc s-o materializez şi în muzică, aceasta se datoreşte tot laşului. Toată copilăria şi adolescenţa mi le-am petrecut lingă personalităţi enorme ca Mihail Sadoveanu, fraţii Teodoreanu, Mihai Codreanu, Demostene Botez, profesorul meu Octav Botez şi încă mulţi, mulţi alţii. Deci, din punct de vedere al înzestrării, laşul mi-a dat ceea ce m-a ajutat să fiu om tatii şi apoi să pot ieşi cu uşurinţă din labirintul îndoielilor. De aceea, ori de cite ori a fost vorba să iau hotărîri mari le-am luat ca ieşean, adică cu înţelepciune moldovenească. Aşadar, am fost cit se poate de marcat din copilărie şi adolescenţă de ambianţa specifică oraşului, Iaşul fiind oxigenul tuturor acţiunilor mele mai importante. — Cu atît mai mult mi-aş permite să vă întreb care a fost impresia reîntîlnirii cu Iaşul contemporan ? — Revenind, am revăzut multe locuri frumoase, însă natural că după atîta vreme au suferit transformări unele locuri de care eram foarte legat din punct de vedere sentimental. In reconstrucţia Iaşului au fost desigur multe momente de mare inspiraţie şi aş menţiona spre exemplu faptul că în jurul Teatrului Naţional s-a făcut aer, lărgindu-se perspectiva şi unindu-i printr-o legătura de vrajă cu alte monumente istorice. Aceasta este, fără îndoială, un cîştig remarcabil. — Ştim că înainte de a veni în oraşul nostru aţi oferit o serie de concerte de mare rezonanţă în Capitala. Ce impresii v-au făcut muzicienii şi publicul şi ce proiecte aveţi ? — Din primele două-trei zile de la venirea mea în ţară mi-am dat seama că aici pot să fac muzică aşa cum cred eu că trebuie să se facă muzică, fapt ce mi-a dat o enormă satisfacţie uşurindu-mi sarcina pe care o aveam de a da concerte, unul dintre ele excepţional. Am găsit un asemenea entuziasm şi un material uman şi muzical ce mi-au întrecut cu mult aşteptările. Fără îndoială că mai sunt şi lacune pe care poate le-aş putea îndrepta şi astfel mi-am pus întrebarea : „Cum să nu fac şi eu ceva mai departe pentru România ?“. Pot afirma că mă simt român, poate mai român decit înainte de a fi plecat (1937, n.n.), şi, totodată, legat de entuziasmul muzicienilor din orchestră, de setea de ştiinţă muzicală pe care am întîlnit-o absolut la toate nivelurile. In concluzie, trebuie să vin mai des, să mă ocup şi eu de viaţa muzicală românească, incit România să fie şi sub acest aspect printre primele din lume. Nouă nu ne lipseşte în fond nimic, avem chiar mai mult decit este nevoie. Ne trebuie doar canalizarea tuturor surselor ce vin din pâmîntul acesta atît de generos. Pe scurt, avem muzicieni excepţionali, avem cîţiva solişti la Filarmonica bucureşteană cum nu există la marile orchestre mondiale, ne trebuie însă intensificarea ritmului de lucru pentru atingerea obiectivului la care vrem să ajungem. De fapt trebuie să inculcăm fiecăruia dintre noi ideea că putem să ajungem mult mai departe decit acolo unde suntem. Este vorba în fond de o sincronizare pe toate planurile a adevăraţilor factori care caracterizează fiinţa românească . — Pe lingă aceste proiecte frumoase ce privesc viaţa muzicală a întregii ţări, ştiţi ce mai aşteaptă ieşenii de la dumneavoastră . Să vă vadă dirijînd şi orchestra Filarmonicii „Moldova“. — Da, proiectul acesta există, am primit o scrisoare de la Filarmonică şi cred că pot răspunde și că voi dirija o serie de concerte. De asemenea, folosesc prilejul acestui interviu spre a mă adresa : Sesiunea Consiliului popular al oraşului Paşcani (urmare din pag. 1) tiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi. In cadrulangajamentului stabilit pe anul 1978, de a se realiza un volum de lucrări în valoare de peste 36 de milioane lei, o mare pondere o au lucrările de îndiguiri (circa 10 milioane lei). Numai la luna ianuarie au fost realizate lucrări în valoare de peste 100 000 lei. Astfel, s-au transportat peste 1 000 m.c. balast pe str. Morilor, unde se construiesc două podeţe, s-au decolmatat podeţele de pe străzile 1 Mai, Uniriişi Gării, au început lucrările pregătitoare pentru construirea a două poduri şi a unei staţii pentru călători în suburbia Gîşteşti. Sesiunea a aprobat răspunsul Consiliului popular al oraşului Paşcani la chemarea Consiliului popular al municipiului Sibiu către toate consiliile populare municipale şi orăşeneşti. i 34 de ore Televiziune 9 Teleşcoală ; 10 Şoimii patriei ; 10,10 întrebări şi răspunsuri 10,30 Teatru Tv. : „Noapte albă“ de Mircea Bradu ; 11,40 Telex ; 11,45 închiderea progra- mului: 10 Telex; 16,05 Teleşcoală; 16,35 Curs de limbă germană ; 17,05 Moment folcloric ; 17,15 Tragerea Pronoexpres ; 17,25 Telecronica pentru pionieri ; 17,45 Baschet masculin : Steaua Bucu- reşti — Soedertalje Suedia, meci I retur în „Cupa Cupelor“. Transmisiune directă ; 19,15 Publicita- I te ; 19,20 , 1001 de seri ; 19,30 , Telejurnal ; 19,50-Hotăririle Conferinţei Naţionale — program I al împlinirilor pentru noi şi pentru ţară; 20,05 Din viaţa I muzicală ; 20,25 Noi, femeile ! ; I 20,50 Teleciinemateca . ..Giorda-ino Bruno“. Premieră Tv. Producţie a studiourilor italiene ; I 22,35 Telejurnal. I Cinematografe I Republica, orele 9 ; 11,10 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 . ..Iţîul care I urcă muntele“. Victima, orele 9; I 11,15; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45: „Evadaţi in viitor“. Tineretului, I I orele 9 ; 11 ; 14,45 ; 16,43 ; 18,45;I L 20,45 : „Iarna bobocilor“. Copou, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 , 21 i i I „Poruncă întunecată“. Clubul Panificaţiei, orele 9 : 11 : 14 ; 16; I 18 : 20 : „Luna furioasă“. I în judeţ. Paşcani, Casa de cultură : „Marele maistru şi marele „Cinci“. Clubul C.I.R.: „Dragos- te, mare e puterea ta“. Tg. l ru- 1 mos. ,.Salvo D’Acquisto“. Hîrtlău : „Benji“. Podul Tloaiei : ...Şi I a venit ziua lămîilor negre“. Să- l lăuceşti : „Hercule în centrul pămîntului“. Teatru! pentru copii I şi tineret prezintă, la ora 11, pe scena Casei de cultură a tineretului, I spectacolul pentru copii „Pate I babei şi fata meiului“. Timpul probabil . Vremea va continua să se 1 J menţină caldă, cu cerul mai ţ mult acoperit. Local şi tempo- L rar se vor semnala ploi. Vin tu! I va sufla slab. Temperatura are- I rului : minimele vor fi cuprinse între minus 4 grade şi plus 1 grad, iar maximele intre zero I şi 5 grade. ORIZONTAL : 1. Aerare metabolică ; 2. Deşi fără ea nu se poate, n-o poţi demonstra (pl.) Echilibrul energiei ! ; 3. Nelu Pintea _ Lipeşte cu aer ; 4. Cuvintele ; 5. Respiră aerul încins al nisipului — Folosirea ior da un aer de cunoscător (sing.)» 6. 10 000 m pentru aer (pl.) — La corida sau la dans ; 7. Se pierd uşor în aer — Export de marcă; 8. Ionela ia zece ! — Prieten ; 9. Coboară cînd aerul a îngheţat (pl. pop.) ; 10. Component metalic intern de rezistenţă — Cu ei poţi schimba aerul ... VERTICAL: 1. Al plămînului este aproape 100 la sută în schimbul de gaze (pl.) ; 2. Trecute, apropos de aer ; 3. Sensibilă, vibrează un aer — Mişcă la o gură de aer ; 4. Aşa devine viaţa în aer ; 5. N-are probleme medicale — A treia pe scară — îţi răspunde blind ca mielul ; 6. Micşorează — Energia portantă a supersonicului Concorde (fr.) ; 7. Au un aer şmecheros !! — Semnal aerian : 8. Spaţial ; 9. îl dai ca să capeți un aer proaspăt — Ceea ce au, în general, bunurile ; 10. Dau un aer sărbătoresc militarilor — Au un aer poetic. ILIE MORUZ DEZLEGAREA JOCULUI APĂRUT IN NR. 9745 ORIZONTAL : 1. Celibatari ; 2. Ireparabil ; 3. Verosimili ; 4. Id — H — D — Lac; 5. Linos __ Di — I ; 6. Itan — Dotat ; 7., Za — Drogați ; 8. Aterizați ; 9. Teleferice.