Flacăra Iaşului, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 9798-9823)
1978-04-01 / nr. 9798
încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare Desfăşurate în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au încheiat,, la 31 martie, în Capitală, marele forum adoptând, după largi şi rodnice dezbateri, hotărîri de o primă importanţă pentru activitatea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pentru progresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru înflorirea vieţii noastre sociale şi spirituale, pentru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, în ultima zi a conferinţei, lucrările au fost reluate în plen, în aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare şi exigentă a problemelor multiple pe care le ridică buna conducere şi gospodărire a localităţilor, dezvoltarea accelerată a fiecărei aşezări, urbane şi rurale, pe plan economic, social-cultural şi edilitar, creşterea calităţii vieţii, a gradului de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul preşedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, în fapt, pe toţi locuitorii patriei, au întâmpinat, în această dimineaţă — ca şi în zilele precedente ale conferinţei —, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, la sosirea în sală, cu multă căldură şi însufleţire. Minute în şir au răsunat ovaţii puternice, urale neîntrerupte, asistenţa aclamînd îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“. In sală se aflau, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Dumitru Sandu preşedintele Consiliului popular orăşenesc Zimnicea, judeţul Teleorman. La dezbateri au luat cuvîntul tovarăşii Pogea Brîncoveanu, preşedintele Consiliului popular municipal Hunedoara, Elisabeta Lehnte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău, Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ialomiţa, Ilie Matei, adjunct al şefului secţiei de propagandă a C.C al P.C.R., Dan Triţoiu, preşedintele Consiliului popular comunal Făget, judeţul Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consiliului popular municipal Roman, Constantin Pană, preşedintele Consiliului popular comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Andrei Fodor, preşedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj, Vasile Petrache, preşedintele Consiliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. In continuare, lucrările conferinţei au fost conduse de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. S-a anunţat că la dezbaterile în plenul conferinţei s-au Înscris 125 tovarăşi, din care au luat cuvîntul 77, din toate judeţele ţării, el referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI- lea şi din hotărîrile Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la îndeplinirea planului în industrie şi agricultură, la sistematizarea localităţilor şi gospodăria comunală, dezvoltarea democraţiei socialiste şi antrenarea maselor la întreaga viaţă socială, la perfecţionarea stilului şi metodelor de lucru ale organelor şi organizaţiilor de partid, în conducerea activităţii economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmind ca participanţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau observaţii să le prezinte în scris secretariatului conferinţei. Prin votul lor unanim, participanţii au adoptat, apoi, Rezoluţia şi Chemarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientărilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul dezbaterilor. Rezoluţia şi Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimînd dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Constantin Dăscălescu a adresat tovarăşului Nicolae-Ceauşescu rugămintea de a lua _ cuvîntul In încheierea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare. In aclamaţiile participanţilor, în entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România.Ampla cuvîntare a secretarului general al partidului este urmărită cr o deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rînduri, cu vii şi îndelungi aplauze, cu urale şi ovaţii. La sfîrşitul cuvîntării, în sală domneşte o atmosferă care relevă vibrant dragostea fierbinte şi încrederea profundă a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, în gloriosul nostru partid comunist, conducătorul încercat al poporului pe calea luminoasă a socialismului şi comunismului, în secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pilduitoare viaţă şi activitate revoluţionară este indisolubil legat tot ce se făureşte în România de azi, spre gloria şi măreţia ei. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, participanţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu—P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul !“. In această impresionantă manifestare îşi găsesc o expresie nemijlocită coeziunea strînsă a tuturor fiilor ţării în jurul partidului şi al secretarului său general, unitatea şi forţa naţiunii noastre socialiste, deplina concordanţă între năzuinţele poporului şi politica partidului, în numele milioanelor de cetăţeni ai patriei, pe care-i reprezintă în marele forum, participanţii au exprimat angajamentul ferm de a transforma în fapte importantele sarcini şi orientări cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în hotărîrile Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare, de a mobiliza întregul potenţial material şi uman al judeţelor, oraşelor şi comunelor în vederea înfăptuirii exemplare a obiectivelor actualului cincinal, a Programului partidului elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea continuă a întregii ţări, o viaţă liberă, demnă şi tot mai îmbelşugată poporului nostru, ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres și civilizație. _===== in pagina a 2-a — ^—-— în pagina a 3-a== H Cronica lunii martie De astăzi Oamenii muncii I din industria exploatării Evenimente interne ?i prelucrarii lemnului m Viata culturală 1 beneficiază de o retribuţie I manta Cu planul trimestrial depăşit . Grija pentru utilizarea tot mai bună a maşinilor, pentru valorificarea deplină a materiilor prime şi materialelor,timpului, adăugate hărniciei, au permis colectivului I.P.A. să depăşească planul pe primul trimestru la majoritatea poziţiilor. O atenţie deosebită s-a acordat producţiei fizice, după cum o demonstrează şi realizările suplimentare: 80 de tone piese auto turnate din oţel, în valoare decirca 1 milion de lei, peste 700 000 lei , piese de schimb pentru utilajele proprii ş.a. • Din datele primite de la tov. Lucian Chiţimuş, inginerul şef al întreprinderii „Textila“, rezultă că şi această unitate şi-a onorat înainte de termen prevederile pe primele trei luni ale anului. Beneficiarii au primit, suplimentar, 300 000 bucăţi saci şi circa 8 tone de sfoară. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Congresmanul american Charles A. Vanik Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe congresmanul american Charles A. Vanik, membru al Camerei Reprezentanţilor a S.U.A., din partea statului Ohio. In cadrul întrevederii s-a relevat cu satisfacţie faptul că relaţiile dintre România şi S.U.A. cunosc o evoluţie pozitivă, evidenţiindu-se, totodată, existenţa unor largi posibilităţi de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale, a cooperării şi colaborării economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale româno-americane, necesitatea fructificării lor în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Oaspetele a subliniat, în acest context, interesul cu care cercurile politice, economice şi opinia publică americană aşteaptă vizita in S.U.A. a preşedintelui Nicolae Ceauşescu si a tovarăşei Elena Ceauşescu, subliniind că această vizită va contribui la dezvoltarea şi aprofundarea legăturilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, la mai buna cunoaştere reciprocă. La rîndul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa pe care România o acordă relaţiilor sale cu S.U.A. şi a relevat, în acest cadru, că aşteaptă cu deosebit interes convorbirile pe care Ie va avea cu preşedintele Jimmy Carter, subliniind ca noua sa vizită în Statele Unite va impulsiona raporturile de colaborare româno-americane, atît pe planul conlucrării bilaterale, cit şi în domeniul vieţii internaţionale, in folosul păcii şi progresului în lume. Au fost abordate, totodată, unele probleme ale actualităţii internaţionale, subliniindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, reglementării pe cale politică a diferendelor dintre state şi înlăturării focarelor de tensiune, instaurării unor relaţii noi, echitabile între state, în concordanţă cu aspiraţiile şi interesele fundamentale ale tuturor popoarelor. Ambasadorul S. U. A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 31 martie a.c., pe Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. • Blmul n. r. o impunătoare construcţie din cartierul Tătăraşi • • Pe rit de frumos e timpul, pe atît de spornică să fie munca agricultorilor! SOARELE ERA SUS,— DAR UNELE TRACTOARE TOT NU AJUNSESERĂ ÎN BRAZDA Pentru mecanizatorii din secţia condusă de Alexandru Rusu, care servesc C.A.P. Ţibana, ziua de muncă începe cu mult înainte de răsăritul soarelui. Aşa se explică, de altfel, cuvintele de laudă rostite la adresa lor de inginerul şef al unităţii tov. Galaction Ciopron. Şi în ziua vizitei noastre tractoriştii de aici ieşiseră la lucru de cum se luminase de ziuă, peste tot unde, după ultimele ploi, terenul se zvîntase îndeajuns încît să permită accesul agregatelor. Cu cel mai mult spor s-a lucrat la administrarea în- I grăşămintelor chimice, acţiune înche- I iată deja şi pe suprafeţele care urmează a fi însămînţate cu floarea-soa- I relui. în continuare s-a intrat în acţiune şi cu polidiscurile, ca de altfel şi cu grapele. Ne _ aşteptam să găsim ’ aceleaşi semne de hărnicie şi din _par- I tea mecanizatorilor care lucrează la L C.A.P. Uricani, cu atît mai mult_ cc * cit ei n-au încheiat nici măcar arătu ■! andrei bratu (continuare în pag. a 3-a) ț—Pe legumicultori^ \ îi lăsam să se | 1 descurce cum pot? j \ s L îndreptarea vremii a dat un nou ini- 4 4 puls şi lucrărilor din grădinile de legume. Am văzut că este aşa şi în fer- } \ ma legumicolă a C.A.P. Bălţaţi, unde ^ 4 au fost aduse la zi şi însărcîatările / ? din cîmp, şi acţiunile din sectorul \ de răsadniţe,’ şi plantările din sola- ^ i rii. După cum ne spunea ing. Mela- inia Ailutoaiei, şefa fermei, în solarul 10 vechi s-a încheiat plantarea roşiilor, \ \ iar terenul a fost pregătit integral şi i 4 pentru primirea răsadurilor de ar . idei — acţiune ce se va declanşa ia la începutul săptămânii viitoare._ De azi ^ 4 urma să se treacă la plantari şi m , 4 noul solar, mai bine-zis pe hectarul , I gata, pentru că restul pmă la 4 hec- ) i tare se află încă în diverse faze_ de 1 4 execuţie De cum s-a cres primavarat, , ‘ membrii echipei de construcţii con- } \ dusă de V. Sandu, ajutaţi şi de me- 4 4 canizatorii de la S.M.A. Tg. Frumos, . J au depus toate eforturile, reuşind sa - i ajungă cu lucrările într-un stadiu a- \ i vansat. Si ele ar fi avansat, desigur , 4 şi mai mult dacă n-ar fi şchiopătat I aprovizionarea cu unele materiale. J C. GREGORIAN ’ 4 (continuare in pag.)