Flacăra Iaşului, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 9798-9823)

1978-04-01 / nr. 9798

încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare Desfăşurate în prezenţa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialis­te România, lucrările Confe­rinţei pe ţară a preşedinţi­lor consiliilor populare s-au încheiat,, la 31 martie, în Ca­pitală, marele forum adop­tând, după largi şi rodnice dezbateri, hotărîri de o pri­mă importanţă pentru acti­vitatea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pentru progresul eco­nomic al patriei, pentru prosperitatea tuturor judeţe­lor, oraşelor şi comunelor, pentru înflorirea vieţii noas­tre sociale şi spirituale, pen­tru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socia­listă multilateral dezvoltată. Vineri, în ultima zi a con­ferinţei, lucrările au fost re­luate în plen, în aceeaşi a­­tmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare şi e­­xigentă a problemelor mul­tiple pe care le ridică buna conducere şi gospodărire a localităţilor, dezvoltarea ac­celerată a fiecărei aşezări, urbane şi rurale, pe plan e­­conom­ic, social-cultural şi e­­dilitar, creşterea calităţii vie­ţii, a gradului de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul preşedinţilor consiliilor popu­lare, care reprezintă, în fapt, pe toţi locuitorii patriei, au întâmpinat, în această dimi­neaţă — ca şi în zilele pre­cedente ale conferinţei —, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din con­ducerea partidului şi statu­lui, la sosirea în sală, cu multă căldură şi însufleţire. Minute în şir au răsunat ova­ţii puternice, urale neîntre­rupte, asistenţa aclamînd în­delung „Ceauşescu — P.C.R. !“. In sală se aflau, ca invi­taţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor cen­trale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de diminea­ţă a fost condusă de tovară­şul Dumitru Sandu preşedin­tele Consiliului popular o­­răşenesc Zimnicea, judeţul Teleorman. La dezbateri au luat cuvîntul tovarăşii Pogea Brîncoveanu, preşedintele Consiliului popular munici­pal Hunedoara, Elisabeta Le­hnte, preşedintele Consiliu­lui popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău, Pe­tre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ialomiţa, Ilie Matei, adjunct al şefului secţiei de propagandă a C.C al P.C.R., Dan Triţoiu, pre­şedintele Consiliului popu­lar comunal Făget, judeţul Ti­miş, Ion Vlad, preşedintele Consiliului popular munici­pal Roman, Constantin Pană, preşedintele Consiliului popu­lar comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, minis­trul educaţiei şi învăţămîn­­tului, Andrei Fodor, pre­şedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, ju­deţul Cluj, Vasile Petrache, preşedintele Consiliului popu­lar comunal Sascut, judeţul Bacău. In continuare, lucrările conferinţei au fost conduse de tovarăşul Constantin Dăs­­călescu, membru al Comite­tului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R. S-a anunţat că la dezba­terile în plenul conferinţei s-au Înscris 125 tovarăşi, din care au luat cuvîntul 77, din toate judeţele ţării, el referindu-se pe larg la sar­cinile ce revin consiliilor populare din Programul a­­dopta­t de Congresul al XI- lea şi din hotărîrile Confe­rinţei Naţionale ale partidu­lui. Totodată, vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la îndeplinirea planului în industrie şi agri­cultură, la sistematizarea lo­calităţilor şi gospodăria co­munală, dezvoltarea demo­craţiei socialiste şi antrena­rea maselor la întreaga via­ţă socială, la perfecţionarea stilului şi metodelor de lu­cru ale organelor şi organi­zaţiilor de partid, în condu­cerea activităţii economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sista­rea discuţiilor, urmind ca participanţii care nu au vor­bit şi au de făcut propuneri sau observaţii să le prezinte în scris secretariatului confe­rinţei. Prin votul lor unanim, par­ticipanţii au adoptat, apoi, Rezoluţia şi Chemarea Con­ferinţei pe ţară a preşedin­ţilor consiliilor populare, do­cumente ce vor fi definiti­vate pe baza orientărilor şi indicaţiilor cuprinse în cu­vântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul dezbaterilor. Rezoluţia şi Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimînd dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Constantin Dăscălescu a a­­dresat tovarăşului Nicolae­­-­­Ceauşescu rugămintea de a lua _ cuvîntul In încheierea Conferinţei pe ţară a preşe­dinţilor consiliilor populare. In aclamaţiile participan­ţilor, în entuziasmul şi însu­fleţirea generală, ia cuvîn­tul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România.­­Ampla cuvîntare a secre­tarului general al partidului este urmărită cr o deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rîn­­duri, cu vii şi îndelungi a­­plauze, cu urale şi ovaţii. La sfîr­şitul cuvîntării, în sală domneşte o atmosferă care relevă vibrant dragos­tea fierbinte şi încrederea profundă a tuturor cetăţe­nilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, în gloriosul nostru partid comunist, con­ducătorul încercat al po­porului pe calea luminoasă a socialismului şi comunismu­lui, în secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pildui­toare viaţă şi activitate re­voluţionară este indisolubil legat tot ce se făureşte în România de azi, spre gloria şi măreţia ei. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, par­ticipanţii scandează neîn­trerupt „Ceauşescu—P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul !“. In această impresionantă mani­festare îşi găsesc o expre­sie nemijlocită coeziunea strînsă a tuturor fiilor ţării în jurul partidului şi al se­cretarului său general, uni­tatea şi forţa naţiunii noas­tre socialiste, deplina con­cordanţă între năzuinţele poporului şi politica parti­dului, în numele milioanelor de cetăţeni ai patriei, pe care-i reprezintă în marele forum, participanţii au exprimat angajamentul ferm de a transforma în fapte impor­tantele sarcini şi orientări cuprinse în cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, în hotărîrile Conferinţei preşedinţilor consiliilor popu­lare, de a mobiliza întregul potenţial material şi uman al judeţelor, oraşelor şi co­munelor în vederea înfăptui­rii exemplare a obiectivelor actualului cincinal, a Pro­gramului partidului elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflori­rea continuă a întregii ţări, o viaţă liberă, demnă şi tot mai îmbelşugată poporului nostru, ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres și civilizație. _===== in pagina a 2-a — ^—-— în pagina a 3-a== H Cronica lunii martie De astăzi Oamenii muncii I din industria exploatării Evenimente interne­­ ?i prelucrarii lemnului m Viata culturală 1 beneficiază de o retribuţie I manta Cu planul trimestrial depăşit . Grija pentru utilizarea tot mai bună a maşinilor, pen­tru valorificarea deplină a materiilor prime şi materi­alelor,timpului, adăugate hărniciei, au permis colec­tivului I.P.A. să depăşească planul pe primul trimestru la majoritatea poziţiilor. O a­­tenţie deosebită s-a acordat producţiei fizice, după cum o demonstrează şi realizările suplimentare: 80 de tone piese auto turnate din oţel, în va­loare de­­circa 1 milion de lei, peste 700 000 lei , pie­se de schimb pentru utila­jele proprii ş.a. • Din datele primite de la tov. Lucian Chiţimuş, ingi­nerul şef al întreprinderii „Textila“, rezultă că şi a­­ceastă unitate şi-a onorat înainte de termen prevede­rile pe primele trei luni ale anului. Beneficiarii au pri­mit, suplimentar, 300 000 bu­căţi saci şi circa 8 tone de sfoară. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Congresmanul american Charles A. Vanik Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe congres­manul american Charles A. Vanik, membru al Camerei Re­prezentanţilor a S.U.A., din partea statului Ohio. In cadrul întrevederii s-a relevat cu satisfacţie faptul că relaţiile dintre România şi S.U.A. cunosc o evoluţie pozitivă, evidenţiindu-se, totodată, existenţa unor largi posibilităţi de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale, a coope­rării şi colaborării economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale româno-americane, necesitatea fructificării lor în folosul am­belor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţio­nale. Oaspetele a subliniat, în acest context, interesul cu care cercurile politice, economice şi opinia publică americană aş­teaptă vizita in S.U.A. a preşedintelui Nicolae Ceauşescu si a tovarăşei Elena Ceauşescu, subliniind că această vizită va contribui la dezvoltarea şi aprofundarea legăturilor de prie­tenie dintre cele două ţări şi popoare, la mai buna cunoaş­tere reciprocă. La rîndul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa pe care România o acordă relaţiilor sale cu S.U.A. şi a relevat, în acest cadru, că aşteaptă cu deosebit interes convorbirile pe care Ie va avea cu preşedintele Jimmy Carter, subliniind ca noua sa vizită în Statele Unite va­ impulsiona raporturile de colaborare româno-americane, atît pe planul conlucrării bilaterale, cit şi în domeniul vieţii internaţionale, in folosul păcii şi progresului în lume. Au fost abordate, totodată, unele probleme ale actualităţii internaţionale, subliniindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, reglementării pe cale politică a diferendelor dintre state şi înlăturării focarelor de tensi­une, instaurării unor relaţii noi, echitabile între state, în concordanţă cu aspiraţiile şi interesele fundamentale ale tu­turor popoarelor. Ambasadorul S. U. A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 31 martie a.c., pe Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfă­șurat într-o atmosferă cordială. ­ • Blm­ul n. r. o impunătoare construcţie din cartierul Tătăraşi • • Pe rit de frumos e timpul, pe atît de spornică să fie munca agricultorilor!­­ SOARELE ERA SUS,— DAR UNELE TRACTOARE TOT NU AJUNSESERĂ ÎN BRAZDA Pentru mecanizatorii din secţia con­dusă de Alexandru Rusu, care ser­vesc C.A.P. Ţibana, ziua de muncă în­cepe cu mult înainte de răsăritul soa­relui. Aşa se explică, de altfel, cu­vintele de laudă rostite la adresa lor de inginerul şef al unităţii tov. Ga­­laction Ciopron. Şi în ziua vizitei noas­­­­tre tractoriştii de aici ieşiseră­ la lu­cru de cum se luminase de ziuă, peste tot unde, după ultimele ploi,­ terenul se zvîntase îndeajuns încît să permită accesul agregatelor. Cu cel mai mult­­ spor s-a lucrat la administrarea în- I grăşămintelor chimice, acţiune înche- I iată deja şi pe suprafeţele care ur­mează a fi însămînţa­te cu floarea-soa- I relui. în continuare s-a intrat în ac­­­­ţiune şi cu polidiscurile, ca de altfel şi cu grapele. Ne _ aşteptam să găsim ’ aceleaşi semne de hărnicie şi din _par- I tea mecanizatorilor care lucrează la L C.A.P. Uricani, cu atît mai mult_ cc * cit ei n-au încheiat nici măcar arătu­ ■! andrei bratu (continuare în pag. a 3-a) ț—Pe legumicultori^ \ îi lăsam să se | 1 descurce cum pot? j \ s L îndreptarea vremii a dat un nou ini- 4 4 puls şi lucrărilor din grădinile de le­­­­gume. Am văzut că este aşa şi în fer- } \ ma legumicolă a C.A.P. Bălţaţi, unde ^ 4 au fost aduse la zi şi însărcîatările / ? din cîmp, şi acţiunile din sectorul­­ \ de răsadniţe,’ şi plantările din sola- ^ i rii. După cum ne spunea ing. Mela- i­­­nia Ailutoaiei, şefa fermei, în solarul 1­0 vechi s-a încheiat plantarea roşiilor, \ \ iar terenul a fost pregătit integral şi i 4 pentru primirea răsadurilor de ar . i­dei — acţiune ce se va declanşa ia l­a începutul săptămânii viitoare._ De azi ^ 4 urma­ să se treacă la plantari şi m , 4 noul solar, mai bine-zis pe hectarul , I gata, pentru că restul pmă la 4 hec- ) i tare se află încă în diverse faze_ de 1 4 execuţie De cum s-a cres primavarat, , ‘ membrii echipei de construcţii con- } \ dusă de V. Sandu, ajutaţi şi de me- 4 4 canizatorii de la S.M.A. Tg. Frumos, . J au depus toate eforturile, reuşind sa - i ajungă cu lucrările într-un stadiu a- \ i vansat. Si ele ar fi avansat, desigur , 4 şi mai mult dacă n-ar fi şchiopătat I aprovizionarea cu unele materiale.­­ J C. GREGORIAN ’ 4 (continuare in pag.)

Next