Flacăra Iaşului, mai 1978 (Anul 34, nr. 9824-9848)

1978-05-03 / nr. 9824

In Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, ceilalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului au partici­pat, luni dimineaţă, la adu­narea organizată in Capita­lă cu prilejul zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, în această zi a Intîiului de Mai, zi de scumpă sărbă­toare, cu profunde rezonanţe în sufletul şi conştiinţa na­ţiunii, în această zi de mai satisfacţii şi rodnice bilan­ţuri, de caldă reafirmare a solidarităţii cu cei ce mun­cesc de pretutindeni, toţi ce­tăţenii ţării, români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, deopotrivă , fii şi ctitori vrednici ai Români­ei socialiste, au adus oma­giul lor fierbinte gloriosului Partid Comunist Român, prin lupta şi sub călăuzirea că­ruia s-au împlinit aspiraţii­le cele mai înalte ale po­porului nostru, şi-au îndrep­tat gîndul plin de dragoste şi recunoştinţă spre omul, revoluţionarul, care se­­ află în­ fruntea partidului şi ţa­rii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui activi­tate strălucită se leaga in­destructibil cea mai fertila perioadă din istoria patriei, tot ce este mai frumos şi mai cutezător în grandioasa operă ce o­ înfăptuim, afir­marea României în lume. Cu aceste sentimente de a­­leasă stimă şi preţuire, cu bucurie în inimi, exprimată prin cîntec şi dans, i-au­ în­­tîmpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din clipa sosirii în Parcul tine­retului, apoi de-a lungul frumoasei esplanade, pînă la intrarea principală a Pala­tului sporturilor şi culturii, unde a avut loc marea adu­nare organizată de Comite­tul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu aceleaşi vibrante sim­ţăminte, de­­ dragoste şi de­votament neţărmurit faţă de partid şi secretarul său ge­neral, de încredere în pre­zentul socialist şi viitorul comunist al patriei, l-au în­­tîmpinat şi miile de partici­panţi la adunare. " ...Ora 9, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt salutaţi, la so­sirea în sală, cu­ deosebită căldură şi entuziasm, cu pu­ternice­­aplauze, cu urale şi ovaţii. întreaga asistenţă a­­clamă îndelung, cu multă dragoste şi însufleţire, nu­mele partidului şi secre­tarului său general — „Ceauşescu—P.C.R.“ împreună cu secretarul ge­neral al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, în tribuna oficială iau loc tova­răşa Elena Ceauşescu, tova­răşul Manea Mănescu, mem­bri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Iau loc, de asemenea, mem­bri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai unor organizaţii de masă, muncitori, alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureştene, precum şi ai vieţii ştiinţifi­ce şi culturale. în sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, membri ai conducerii instituţiilor cen­trale, organizaţiilor de ma­să şi obşteşti, oameni ai mun­cii din întreprinderile şi in­stituţiile Capitalei. La adunare iau parte dr. Toh Chin Chye, preşedinte­le Partidului Acţiunea Popu- . Iară din Singapore, repre­zentanţi­­ai Organizaţiilor Sindicatele Naţionale din Bul­garia, Cehoslovacia, Cuba, R.D. Germană, R.P. Mongolă, Polonia, Ungaria, U.R.S.S., R.S. Vietnam, Franţa, Ita­lia, Portugalia, Spania, Tur­cia, Algeria, Africa de Sud, Angola, Benin, Coasta de Fil­deș, Congo, Egipt, Ghana, Guineea, Gambia, Gabon, Irak, Iordania, Kenya, Libia, Mali, Madagascar, Palestinie­ne, Sierra Leone, Siria, Se­negal, Tanzania, Volta Su­perioară, Zambia, Zair, In­dia, Malayezia, Mexic, Ve­nezuela, Federaţiei Sindica­le Mondiale, Confederaţiei Internaţionale a Sindicate­lor Arabe, Organizaţiei Uni­tăţii Sindicale Africane, Con­gresului pentru Unitate Sin­dicală al Oamenilor Muncii din America Latină, precum şi un grup de activişti sin­dicali din Statele Unite ale Americii. Sunt prezenţi şefi de mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi corespondenţi ai presei străine. Răsună solemn acordurile Imnului de stat al Republi­cii Socialiste România. Adunarea este deschisă de tovarăşul Ion Dincă, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei care, în numele co­muniştilor, al tuturor locui­torilor Capitalei, cu deosebită stimă şi profund respect, a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, ce­lorlalţi tovarăşi din condu­cerea partidului şi statului nostru, un cald salut. Tovarăşul Ion Dincă a transmis, apoi, un salut fră­ţesc delegaţiilor sindicale de peste hotare, prezente la a­­dunare. El a salutat cu căl­dură pe reprezentanţii corpu­lui diplomatic acreditaţi în Republica Socialistă Româ­nia. Despre semnificaţia Zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Constantin Dăscălescu, mem­bru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Adunarea se încheie în­­tr-o atmosferă înălţătoare, de profundă vibraţie patrio­tică. Participanţii aclamă ne­întrerupt pentru partid şi secretarul său general, pen­tru eroica noastră clasă mun­citoare, pentru minunatul nostru popor, constructor al socialismului, pentru patria noastră liberă, demnă şi în­floritoare. Sunt momente de intensă bucurie şi satisfac­ţie, de profundă semnifica­ţie, care pun pregnant în lu­mină coeziunea strînsă din­tre partid şi popor, deplina concordanţă între năzuinţele naţiunii şi politica partidu­lui. Este reafirmată, în ace­laşi timp, voinţa fermă a tu­turor oamenilor muncii, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de a ur­ma neabătut politica inter­nă şi­ externă a partidului şi statului nostru, de a acţio­na neobosit, în strînsă uni­tate şi frăţie, pentru progre­sul neîntrerupt al ţării, pen­tru a transforma în fapte hotărîrile Congresului al XI- lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., Programul Parti­dului, care deschid în faţă naţiunii perspectiva lumi­noasă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvol­tate şi înaintării spre comu­nism, de a contribui la creş­terea prestigiului şi rolului României în lume, la înfăp­tuirea aspiraţiilor de pace, prosperitate, independenţă şi libertate ale tuturor po­poarelor, în continuare, s-a desfăşu­rat spectacolul festiv dedi­cat Zilei de 1 Mai. -­e în pagina a 4-a--------------­Cronica lunii aprilie Evenimente externe 1 Mai peste hotare Orientul Mijlociu Convorbiri privind problema Namibiei Un mesaj al șefului statului congolez Activitate spornică pe toate ogoarele judeţului informaţii de partid Sport ZIUA MUNCII A MARCAT NOI SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Da Combinatul de fibre sintetice Printre unităţile economi­ce ieşene unde munca nu a încetat nici un moment, unde „focul continuu“ al întrecerii socialiste a mar­cat noi succese, se numă­ră şi Combinatul de fibre sintetice. Colectivul aces­tei prestigioase întreprin­deri a întîmpinat ziua de 1 Mai cu un bilanţ rod­nic, producţia suplimenta­ră fiind de 24,1 milioane lei. Conducerea unităţii ne informează că aceste suc­cese au fost amplificate în zilele de 1 şi 2 Mai, zile în care s-a obţinut o pro­ducţie peste prevederi de 12,3 tone de fibre şi fire sintetice. Este rodul mun­cii entuziaste, al bunei or­ganizări, al folosirii, ca randamente sporite, a capa­cităţilor de producţie şi a timpului de lucru. La Uzina electrică La datorie au fost, în zi­lele de sărbătoare, şi ener­­geticienii. „Sistemul ener­getic naţional a fost ali­mentat în cele mai bune condiţii, la nivelul solici­tărilor“, ne-a declarat dis­pecerul de serviciu, ing. Val. Stoica. Aflăm că acest lucru a fost posibil datori­tă funcţionării­ perfecte a­ centralei, funcţionare care a permis colectivului şi ob­ţinerea unor economii. Printre cei aflaţi la dato­rie, îi amintim pe operato­rii de cazane Cezar Diaco­nu­ şi Gh. Mardare, pe On­. Grădinaru, şeful turei la tratarea chimică a apei, pe electricianul T. Todirică. Adunarea festivă de la Iaşi Sărbătorirea Intîiului de Mai, ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce mun­cesc, ziua frăţiei muncito­rilor de pretutindeni a pri­lejuit, şi în acest an, nu­meroase manifestări care au încununat puternica efer­vescenţă creatoare generată de hotărîrea fermă a po­porului nostru de a acţiona pentru perfecţionarea conti­nuă a activităţii în toate do­meniile, pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor sta­bilite de Congresul al XI- lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, a sarcinilor ce se desprind din recen­tele cuvîntări rostite de se­cretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la plenarele C.C. al P.C.R. din martie şi, res­pectiv, a Consiliului Naţio­nal al Oamenilor Muncii din 26—27 aprilie 1978. In acest cadru, la Casa de cultură a tineretului şi stu­denţilor din Iaşi, a avut loc luni, o adunare festivă con­sacrată aniversării zilelor de 1 şi 9 Mai, ziua solida­rităţii internaţionale a celor ce muncesc şi, respectiv, ziua dobîndirii independen­ţei de stat a României şi a victoriei asupra fascismului. La adunare a luat parte tovarăşul Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consi­liului popular judeţean. Au participat membrii birouri­lor comitetelor judeţean şi municipal de partid, ai co­mitetelor executive ale con­siliilor populare judeţean şi municipal, conducători de întreprinderi, ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, activişti de partid şi de stat, numeroşi oameni ai muncii. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popu­lar al municipiului. Despre însemnătatea isto­rică a zilelor de 1 şi 9 Mai a vorbit tovarăşul Teodor Căluşei­, preşedintele Con­siliului judeţean Iaşi al sin­dicatelor. Vorbitorul a ară­tat că ziua de 1 Mai s-a fixat în conştiinţa poporului nostru ca o expresie a soli­darităţii internaţionale, iar ziua de 9 Mai are profunde semnificaţii legate de cuce­rirea independenţei de stat a României în anul 1877 şi de victoria din 1945 a umanităţii asupra fascismului în urma celui de al doilea război mondial. Plămădit din trupul clasei muncitoare, preluînd şi ducînd mai de­parte cele mai bune tra­diţii ale mişcării muncito­reşti şi socialiste din Româ­nia, animat de fierbinte pa­triotism, Partidul Comunist Român s-a situat în avan­garda luptei pentru neatîr­­nare, pentru libertatea, de­plină a patriei şi poporu­lui.­­* Referindu-se la succesele remarcabile obţinute de po­porul nostru în cei­­peste 30 de ani de cînd destinele istorice ale acestei ţări sînt conduse de partidul com­­i-­ niştilor, vorbitorul a subli­niat faptul că producţia in­dustrială a României con­temporane depăşeşte de 38 de ori pe cea a României din perioada de vîrf a re­gimului burghezo-moşieresc, depăşeşte cu aproape 90 la sută nivelul anului 1970 şi de peste 4 ori nivelul anu­lui 1965. In anii socialismu­lui, judeţul nostru a deve­nit, pe lingă un puternic centru cultural-ştiinţific, şi un puternic centru indus­trial care dispune astăzi de una din cele mai mari plat­forme industriale din ţară. Producţia industrială a ju­deţului Iaşi din 1977 a fost echivalentă cu întreaga pro­ducţie industrială a Româ­niei­­din 1938. In continuare, vorbitorul s-a referit la succesele cu care colectivele de oameni ai muncii din judeţul nos­tru întîmpină zilele de 1 şi 9 Mai. Astfel, în trimestrul I al acestui an, producţia glo­bală Industrială a fost rea­lizată în proporţie de 101 la sută, iar productivitatea muncii — de 100,2 la sută. Rezultate remarcabile au fost obţinute, de asemenea, de oamenii muncii din agri­cultură, din învăţămînt, şti­inţă, şi cultură, din cele­lalte domenii de activitate. Vorbitorul s-a referit, de asemenea, la obiectivele pri­vind dezvoltarea econom­ico­­socială a ţării în actualul­­continuare în pag.­a 2­31 . Prezidiul adunării festive din Iaşi La Întreprinderea de antibiotice Continuînd munca plină­­ de abnegaţie, care a per­mis chimiştilor de la I.A.I. şi onorarea înainte de ter­men a planului pe patru luni, cele două zile de săr­bătoare au marcat noi suc­cese. Astfel, indicii plani­ficaţi au fost depăşiţi cu 20 MUI la şarja de peni­cilină G nr. 130, cu 12 MUI la şarja nr. 131, cu 37 kg la şarja de streptomicină nr. 138 ş.a. In total, pe ce­le două zile, planul a fost depăşit cu 200 000 lei. Prin­tre fruntaşi, oamenii din secţiile a II-a şi I, iar din­tre ei, operatorii Mioara Moruzi, Margareta Ghimi­­că, tehnicianul C. Ciornea , și alții.

Next