Flacăra Iaşului, iunie 1978 (Anul 34, nr. 9849-9874)

1978-06-01 / nr. 9849

Rezultatele vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în ţări ale Asiei— salutate de ieşeni cu bucurie şi mîndrie patriotică TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Cu sentimente de aleasă bucurie şi mîn­drie patriotică, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Iaşi , asemenea întregii noastre naţiuni, au urmărit cu profund interes desfăşurarea vizitei pe care aţi în­treprins-o, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în fruntea delegaţiei de partid şi de stat, în ţări socialiste din Asia. Prin convorbirile oficiale deosebit de fructuoase, prin comunicatele comune adoptate, prin acordurile încheiate, re­centa dumneavoastră vizită se înscrie ca un nou eveniment de însemnătate deose­bită şi de amplă rezonanţă atît în planul relaţiilor bilaterale, cit şi în sfera relaţi­ilor internaţionale. Primirile deosebit de cordiale de care s-a bucurat pretutindeni delegaţia de partid şi de stat a României socialiste au demon­strat încă o dată prestigiul de care se bucură în întreaga lume politica externă a partidului şi statului nostru, autoritatea dumneavoastră personală, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, personalitate proemi­nentă a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a vieţii internaţionale con­temporane. Animaţi de înaltul dumneavoastră exemplu d de slujire cu abnegaţie a intere­selor vitale ale poporului român, de dăru­ire faţă de nobila cauză a înfloririi con­tinue a patriei, de ridicare a ei pe noi trepte de civilizaţie şi progres, oamenii muncii de pe aceste meleaguri sunt ferm hotărâţi să facă totul pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin în toate domeniile, pentru traducerea cu consec­venţă în viaţă a istoricului Program elabo­rat de cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. Reafirmăm, şi cu acest prilej, totala noastră adeziune la politica internă şi in­ternaţională promovată de partidul şi sta­tul nostru, fiind convinşi că această poli­tică corespunde în cel mai înalt grad inte­reselor fundamentale ale poporului român, făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării pe calea comunis­mului a României", promovării idealurilor nobile ale păcii, înţelegerii şi colaborării între popoare. COMITETUL JUDEŢEAN IAŞI AL P.C.R. • • Cronica lunii mai EVENIMENTE EXTERNE Un itinerar istoric în configuraţia vieţii, in­ternaţionale contemporane, vizita oficială de prietenie întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, între 15 şi 30 mai a.c., în Republica Populară Chineză, Republica Populară Demo­crată Coreeană, Republica Socialistă Vietnam, Republi­ca Democrată Populară Laos şi Kampuchea Democrată se înscrie ca un eveniment po­litic de dimensiuni excep­ţionale. Pe parcursul întregului iti­nerar al vizitei, delegaţia ro­mână, purtătoarea mesajului de prietenie şi solidaritate al poporului nostru faţă de popoarele chinez, coreean, vietnamez, laoţian şi kam­­puchian, a fost întâmpinată şi înconjurată cu deosebită căldură şi ospitalitate, sute de mii de oameni ai mun­cii manifestându-şi, prin ges­turi emoţionante, prietenia şi afecţiunea profundă faţă de România socialistă, stima şi înalta consideraţie faţă de secretarul general al Parti­dului Comunist Român, pre­şedintele Republicii, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, bucu­ria de a-i avea în mijlo­cul lor pe înalţii soli ai poporului român. Delegaţia română a avut prilejul de a cunoaşte în mod nemijlocit realităţile sociale din aceste ţări, mun­ca avîntată şi rodnică a po­poarelor lor, ataşamentul lor fierbinte pentru cauză socia­lismului. Totodată, în timpul vizitei s-a putut consemna cu deosebită satisfacţie că şi în R.P. Chineză, R.P.D. Co­reeană, R.S. Vietnam, R.D.P. Laos şi Kampuchia Demo­crată sunt cunoscute şi apre­ciate marile realizări ale po­porului român pe calea fău­ririi societăţii socialiste (continuare în pag. a 4-a) Concursul „Şcoala mea, mîndria mea“ Concursul şcolar judeţean, „Şcoala mea, mîndria mea", încadrat în cea de a doua ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“, se a­­propie de sfîrşit. In confrun­tarea de sîmb­ătă s-au alini­at la start Liceul de chimie din Ilîrlău, Liceul agro-in­­dustrial din Răducăneni şi Liceul agro-industrial din Podul Iloaiei. Cei mai buni s-au dovedit a fi elevii Li­ceului agro-industrial din Podul Iloaiei. De menţionat că taraful şi echipa de dan­suri populare ale acestui li­­­ceu au fost propuse pentru a reprezenta judeţul Iaşi la Festivalul inter­judeţean „Holda de aur“ de la Boto­şani. • ) Schimb de experienţă pe teme ale muncii sindicatelor Ieri, la întreprinderea de antibiotice Iaşi, a început un schimb de experienţă pe tema : „Activitatea organi­zatorică a sindicatelor, fac­tor mobilizator în creşterea productivităţii muncii“. Or­ganizat de Uniunea sindi­catelor din chimie şi preţ lucrarea ţiţeiului şi Consi­liul judeţean Iaşi al sindi­catelor, manifestarea reu­neşte preşedinţii comitetelor sindicatelor din unităţile Centralei industriale de me­dicamente, cosmetice, colo­ranţi şi lacuri, precum şi din întreprinderile chimice ieşene. Schimbul de experiență se încheie astăzi. Operatorul chimist Gheor­­ghe Krim, şef de linie în sec­ţia I a întreprinderii de pre­lucrare a maselor plastice, este cunoscut pentru compe­tenţa sa profesională. Pînă în prezent este deţinătorul a 12 insigne de fruntaş în mun­că. m • Pe S*iUienia Canalului Dmn«*rea- Marea Neattră Ieşenii, printre fruntaşi S-a întors la Iaşi brigada de elevi şi studenţi ieşeni — 70 de tineri — care, timp de 3 luni, a lucrat pe şantierul Canalului Dunărea — Marea Neagră. „Activitatea noastră a fost bine apreciată — ne-a spus tov. Mihai Tîrzioru, ac­tivist la Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C., şeful brigăzii. Elevii de la Liceul industrial nr. 7 şi studenţii din anul IX de la Facultatea de construc­ţii, secţia drumuri şi poduri, au muncit cu mult elan. Ca urmare, brigada ieşeană s-a situat pe locul a 111-lea în întrecerea dintre cele 31 de brigăzi ale tineretului pre­zente pe şantier, fiind distin­să cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. şi fanionul de brigadă fruntaşă". Menţio­năm că brigadierii ieşeni au efectuat lucrări de zidărie şi tencuieli la cămine ale tine­retului (elevii) şi au partici­pat la construcţia de poduri şi instalaţii (studenţii). Printre cei mai destoinici s-au situat elevii N. Băltea­­nu, Paul Negrei, Petrică Un­­gureanu, Valentin Bulai, stu­denţii Decebal Cristea, Cos­­tică Trifan, M. Ciopote, Sil­viu­ Lache.. Felicitări merită însă toţi brigadierii ieşeni. • • Adunare consacrată împlinirii a 130 de ani de la revoluţia burghezo-democratică din 1848 şi a trei decenii de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie In­sula Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a avut loc ieri după-a­­miază adunarea dedicată aniversării a 130 de ani de la revoluţia burghezo-demo­­cratică din 1848 şi a trei de­cenii de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Au participat membri ai birourilor comitetelor jude­ţean şi municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi­­municipal, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă­ şi obşteşti, conducători de în­treprinderi şi instituţii, alţi oameni ai munţii ieşeni. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, prima­rul municipiului. Despre semnificaţia celor două evenimente a vorbit pe larg tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Consiliului popular al ju­deţului Iaşi. Relevînd impor­tanţa crucială a evenimente­lor evocate. In lupta seculară a poporului român pentru dreptate socială, libertate, unitate şi independenţă na­ţională, vorbitorul a subli­niat legătura strînsă Intre cele două momente istorice : deşi revoluţia de la 1848 şi naţionalizarea de la 11 iunie 1948 s-au desfăşurat în epoci diferite, la un interval de 100 de ani, ele sunt verigile unui amplu proces istoric neîntrerupt, ale unui şir de lupte şi de jertfe ale po­porului român pentru pro­gres şi civilizaţie, pentru emancipare naţională şi so­cială. Partidului comunist şi clasei noastre muncitoare le-au revenit misiunea isto­rică de a pune capăt pentru totdeauna exploatării şi asu­pririi, smulgînd, pe cale re­voluţionară, din mîinile cla­selor exploatatoare princi­palele mijloace de producţie şi trecîndu-le în stăpînirea întregului popor. Subliniind principalele mo­mente ale istoriei noastre milenare, evocînd desfăşura­rea revoluţiei de la 1848 in Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, vorbitorul a scos în evidenţă continuita­tea şi unitatea vieţii mate­riale şi spirituale pe vatra (continuare în pag. a 3-a) La Trustul de construcţii Utilajele nu sunt folosite, peste tot, la parametrii maximi Zestrea tehnică de utilaje (excavatoare, buldozere, ma­carale turn, rulouri compre­­soare ş.a.) a Trustului de construcţii a crescut simţitor în ultimii ani. Desigur, a­­vîndu-se în vedere sarcinile ■sporite, există preocupări la Trustul de construcţii pentru achiziţionarea, în continuare, a noi utilaje. Credem însă că, în aceeaşi măsură, ar trebui să se acţioneze şi pentru fo­losirea la parametrii maximi a tuturor utilajelor din dota­rea actuală. Pentru că sunt încă numeroase cazuri cînd utilajele nu funcţionează la capacitate sau, pur şi sim­plu, staţionează nejustificat, uneori chiar mai multe luni. La excavatoare, de pildă, co­eficientul de schimburi a fost în 1977 de 1,48, iar în primele patru luni din acest an a scăzut la 1,12. La rulouri com­­presoare, de asemenea, a scă­zut de la 1,15 (şi aşa foarte mic!) la 1,04. Dealtfel, o a­­semenea situaţie se înregis­trează­­şi la alte utilaje (bul­dozere, centrale de beton, macarale turn ş.a.). Inginerii I. Marcovici şi C. Boronea, de la Trustul de construcţii, au încercat să justifice folo­sirea sub capacitate prin lip­sa unor piese de schimb şi a mecanicilor. Raidurile noas­tre pe şantierele trustului ne-au prilejuit însă şi con­statarea unor situaţii de na­tură subiectivă. Mişcarea u­­tilajelor între punctele de lu­cru se face cu mari intîrzi­­eri. De exemplu, macaraua M.T. 110 de la blocul N 5 (zona întreprinderii de trico­taje şi perdele din Paşcani) staţionează de mai bine de o lună, nefiind mutată acolo unde este frevoie. La fel, ma­caraua M.T. 40 de la blocurile din strada Moldovei din Paş­cani nu mai funcţionează de aproape şase luni. „Noi am a­­nunţat încă din luna ianua­rie a.c. S.U.T.-ul că nu mai avem nevoie de această ma­cara, dar nimeni nu a luat măsuri să o ducă la alt punct de lucru — ne spune subin­­ginerul Radu Oşlobeanu, de la Şantierul nr.1­­5 Paşcani. Nu este normal să încărcăm costurile de producţie cu chi­ria pentru­ utilaje care nu funcţionează. Mereu avem a­­semenea litigii cu S.U.T.-ul“. Un alt exemplu. In zona de locuinţe Metalurgie din Iaşi,­­ macara nu a putut fi miş­cată de la un bloc la altul, citeva săptămîni, datorită lip­sei drumurilor de acces din incinta şantierului. La nefolosirea corespunză­toare a utilajelor mai con­tribuie responsabilitatea scă­­zută a Linor mecanici, a unor sefi de puncte de lucru sau a unor cadre cu sarcini In domeniul coordonării folosi­­rii zestrei tehnice (de la S.U.T.). Așa se face că cilin- Text si foto : ELGEMU ZIDARIŢA (continuare in pag. a 3-a) . • • Aspect din sală

Next