Flacăra Iaşului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9875-9900)
1978-07-01 / nr. 9875
Anul XXXIV. — Nr. 9(15 Simbătă, 1 iulie 1978) 4 pagini — 30 bani Îmcepînd de astăzi, indicatorulI producţia netă devine realitate ! Toate întreprinderile sînt I chemate să sporească mai mult eficienta economică începînd de astăzi, noul mecanism economico-financiar, aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din 22—23 martie a.c., se aplică în practică. Pentru început se introduce ca indicator de bază producţia netă, de îndeplinirea căruia depinde eliberarea fondului de retribuire pentru întreg personalul muncitor. Ce este producţia netă ? Ea repreznta valoarea nou creată în activitatea productivă, reflectind deci mai bine eforturile colectivelor de muncă, aportul acestora la crearea venitului naţional, la dezvoltarea şi întărirea economiei naţionale. Aşa cum se arată în Decretul nr. 499 din luna iunie a.c., calculul valorii producţiei nete se face prin scăderea cheltuielilor materiale aferente din valoarea producţiei globale. Nu se va lua însă in considerare valoarea producţiei nete aferentă produselor finite şi semifabricatelor care,n-au asigurată desfacerea sau care simt respinse ca necorespunzatoare calitativ. Decretul conţine şi alte reglementari care ţin de condiţiile specifice de activitate ale unor întreprinderi, de greutatte care pot să apară la realizarea planului de producţie, astfel ca eliberarea fondului de retribuţie să se facă in mod echitabil. Organizaţiile de partid şi consilile oamenilor muncii au datoria sa iniţieze dezbateri cu tot personalul muncitor la vederea cu- noaşterii profunde a consecinţelor introducerii nou-lui indicator de bază — producţia netă. Aceste dezbateri trebuie sa ducă la întărirea ordinii şi disci- ,plinei, la raţionalizarea mai accentuată a resurselor rau-teriale ale întreprinderilor, la îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei, în general la creşterea răspunderii pentru eficienţa întregii activităţi productive. Realizarea valorii producţiei nete cere organizaţiilor de partid, tuturor oamenilor muncii să-și concentreze eforturile în cîteva direcţii principale — îndeplinirea integrala şi la toate sortimentele a planului producţiei fizice, reducerea cheltuielilor materiale, ridicarea nivelului tehnic-calitativ al producţiei, reînnoirea producţiei după cerinţele beneficiarilor, perfecţionarea cooperării, asigurarea din timp a bazei tehnico-materiale, asigurarea desfacerii produselor realizate. în judeţul nostru avem o bogată experienţă în realizarea producţiei nete, dar acum se pune problema unui salt calitativ in acest domeniu, deoarece calculele au in vedere nu numai producţia globală si cheltuielile materiala, aşa cum a fost pînă acum, ci si calitatea producţiei şi asigurarea desfacerii acestea ' (continuare in pag. a 3-a) Calificarea la locul de muncă preocupă în mare măsură cadrele tehnice de la Unitatea de confecţii din Jgblău a Întreprinderii de tricotaje „Moldova“ Iaşi. In imagine , instructoarea Olga Grumeza dă explicaţii tinerelor muncitoare cu privire la operaţiile de cusut. ------------------ - 9 ---------------- Pînă în toiul recoltării griului-nici o restanţă la vreo lucrare agricolă ! # Pe primul plan, tot întreţinerea culturilor prăşitoare ! Mai repede trebuie să se acţioneze şi în strînsul nutreţurilor # La secerişul orzului — fără a depăşi cu nici o clipă momentul optim ! Şi agricultorii ieşeni păşesc în luna iulie cu o agendă de lucru deosebit de încărcată, ca urmare şi a ploilor continue din ultima perioadă. După cum se ştie, luna aceasta va fi luna recoltăriicerealelor păioase acţiune care a şi fost începută sporadic înaintea ploilor, odată cu secerişul primelor hectare de orz. Faptul că se apropie cea mai mare bătălie a anului constituie un motiv în plus pentru grăbirea celorlalte treburi, în aşa fel incit pînă în toiul recoltării griului să nu rămînă nici o restanţă la nici o lucrare agricolă. Direcţia principală de acţiune rămîne, fireşte, şi în continuare, întreţinerea culturilor prăşitoare. Dacă ln sfecla de zahăr şi cartofi cea de a treia praşila manuală a intrat în faza finală, în schimb la floarea C. GREGORIAN (continuare în pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe amiralul Emilio Eduardo Massera, împreună cu soţia Vineri, 30 iunie, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit, la Snagov, pe amiralul Emilio Eduardo Massera, comandant şef al marinei şi membru al Juntei militare de guvernămînt din Republica Argentina, împreună cu soţia. Cu acest prilej, a continuat dialogul cu privire la dezvoltarea pe multiple planuri a colaborării dintre România şi Argentina, exprimîndu-se hotărîrea de a se aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, de a se iniţia noi acţiuni de interes comun. In timpul întrevederii s-au abordat unele aspecte ale vieţii internaţionale. Oaspetele a dat o înaltă apreciere politicii externe promovate de România, activităţii deosebite desfăşurate de preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea în interesul popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. In cadrul convorbirilor a fost manifestată dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucrarea lor în domeniul politicii externe, contribuind la soluţionarea pozitivă a problemelor care confruntă omenirea, la consolidarea păcii, înţelegerii şi cooperării intre naţiuni, la promovarea unor relaţii interstatale noi, întemeiate pe egalitate şi echitate, care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor. A fost subliniată de ambele părţi necesitatea intensificării eforturilor tuturor forţelor iubitoare de pace în vederea soluţionării, pe cale politică, a tratativelor, a stărilor conflictuale din Orientul Mijlociu, Africa şi din alte zone ale lumii, cu participarea părţilor direct interesate, fără nici un amestec din afară, respectindu-se interesele fundamentale ale popoarelor, dreptul lor de a trăi libere şi independente, de a se dezvolta potrivit propriilor lor aspiraţii şi năzuinţe. Totodată, a fost reafirmată hotărîrea României şi Argentinei de a acţiona, atît in cadrul „Grupului celor 77“, cît şi în diferite organisme internaţionale, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea unei noi ordini economice mondiale, care să asigure un progres mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, promovarea intereselor vitale ale acestora, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. în pagina a 2-a Viața culturală Manifestări dedicate Zilei constructorilor de maşini In intimpinarea Zilei constructorilor de maşini, Consiliul municipal al sindicatelor şi consilile de educaţie politică şi cultură socialistă de la întreprinderile mecanică „Nicolina“, „Tehnoton“, I.P.A., Î.M.A.M.U.S., întreprinderea mecanică „Bucium", Liceul industrial pentru construcţii de maşini au iniţiat numeroase manifestări politico-educative, culturalartistice şi sportive. Dintre acestea menţionăm concursurile profesionale pe meserii, expuneri pe teme educative, programe artistice şi serbări cîmpeneşti, întreceri sportive la fotbal, tenist de masă a a Peisaj din urbanistica modernă a oraşului Paşcani. Foto : L. STRATULAT Neglijenţa şi corupţia facilitează fărădelegile Redate pe scurt, faptele petrecute la Şantierul nr. 1 fundaţii al Trustului de construcţii Iaşi în perioada 1 februarie 1969 (după o lună de la data înfiinţării şantierului) — 13 noiembrie 1976 sunt următoarele : pe diverse căi (acte false, state de plată fictive şa.) şi din diverse surse (fondul constituit pentru plata ajutoarelor în cadrul asigurărilor sociale ; fondul de retribuţii; indemnizaţii de concediu de odihnă etc.) max intii Elena Verşescu, contabilă (iniţiatoarea) şi Antonia Kogalschi, casieră principală, iar începînd cu anul 1975 şi Valeria Horobeţ, agent plătitor, au sustras din fondurile şantierului suma de 4 363423 de lei. ■Judecate de Tribunalul judeţean Iaşi, infractoarele Elena Versesen şi Antonia Rogalschi au fost condamnate fiecare la cite 25 de ani, plus un spor de 5 ani închisoare şi la cite 10 ani interdicţie, precum şi la confiscarea unei jumătăţi din avere, iar Valeria Horobeţ, la 20 ani, plus un spor de 2 ani închisoare, 10 ani interdicţie şi, de asemenea, la confiscarea unei jumătăţi din avere. După cum, infractorii Cum s-au stst statului peste 4 au fost obligaţi de a repara, în solidar, evident diferenţiat, în funcţie de suma delapidată de fiecare, prejudiciul adus statului. Sentinţa penală dată în cazul infractorilor sus-citaţi a rămas definitivă, în urma respingerii recursurilor de către Tribunalul Suprem. Se pune însă zguduitoarea întrebare : rumile au reuşit aceşti trei indivizi, certaţi cu legile statului, cu munca cinstită, să frustreze întreprinderea, pe parcursul unui şir lung de ani, de fabuloasa sumă de mai bine de 1 milioane de lei ? Bine şi care au fost împrejurările ce au facilitat ca aceşti indivizi înrăiţi săure ca un ras din banii milioane de lei codru, fără a fi descoperiţi la timp şi opriţi din... marea cursă pentru obţinerea de venituri pe căi ilicite ? De bună seamă că trebuie adus în discuţie climatul de muncă şi de responsabilitate de pe şantier, modul în care au înţeles să-şi facă datoria ceichemaţi să efectueze aici controlul financiar preventiv sau controlul financiar de fond. Lista acelora care au încălcat grav, intr-un fel sau altul, normele şi atribuţiunile de serviciu, care au manifestat neglijenţă, iresponsabilitate şi superficialitate în îndeplinirea sarcinilor ce ie reveneau, ignorînd legile statului, este mare. Iată doar citiva dintre cei care au fost implicaţi in acest furt. Gh. Ionescu, In calitate de fost şef al biroului financiar la T.C.I., în perioada 1 ianuarie 1969 — 1 ianuarie 1977, s-a înfruptat şi el din banii sustraşi de către cei trei delapidatori, primind, sub formă de mită, 165 000 lei, plus anumite produse. în căzul lui Gh. Ionescu procesul penal a încetat însă, intervenind decesul inculpatului. Hristache Postolache, şef contabil la Şantierul 1 fundaţii între 17 mai 1975 ■— 3 martie ALICE CU ATU (continuare în pag. :12ai Creşte producţia de piese turnate La întreprinderea de piese auto s-au ivit, la începutul anului, unele greutăţi în sectorul de turnătorie care nu ţinea pasul cu cerinţele tot mai mari ale producţiei. Mobilizaţi de organizaţia de partid, muncitorii şi specialiştii de aici au reuşit, prin perfecţionarea tehnologiei, prin completarea fluxului tehnologic cu utilaje adecvate să dubleze producţia, in trimestrul al doilea, la liniile de piese mici şi piese mari. m ------ - - ----- i Iubitori de frumos şi de culoare Cercul de floricultură al Facultăţii de hortiviticultură (Inutilului agronomic „Ion Ionescu de la Brad“), condus cu pasiune de şefa de lucrări dr. ing. Natalia Ailincăi, are rezultate deosebite. Studenţii acestui cerc au participat la numeroase întreceri, pe plan naţional, alături de alţi colegi din alte centre universitare, obţinînd numeroase premii. Dar, înainte de toate, ceea ce te incintă sunt rezultatele imediate concretizate, printre altele, în adevărate modele, mai mici sau mai mari, de Ikebana. O ikebană specifică nouă însă, cu motive şî aranjamente izvorîte dintr-o nesecată poezie şi fantezie românească inepuizabilă. O demonstrează şi o recentă expoziţie floricolă care a fost re- PAUL PETRUSCA (continuare în pag. a 3-a) k