Flacăra Iaşului, august 1978 (Anul 34, nr. 9901-9926)

1978-08-01 / nr. 9901

l urgan 3l lomi­etului judeţean Iaşi ai r.u­­t. şi ai consiliului popular judeţean Anul XXXIV, Nr. 9901 Marţi, 1 august 1978 4 pagini — 30 bani încheierea vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Tulcea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ko­hlen, preşedintele Republi­cii Socialiste România, şi-a încheiat duminică, 30 iulie, vizita de lucru în judeţul Tulcea. Secretarul general al partidului a fost însoţit in această vizită de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tova­răşii Manea Mănescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Paul Ni­­culescu, Virgil Trofin, Teo­dor Coman, Richard Win­ter. Populaţia localităţilor s­­ftate de o parte şi de alta a braţului Salina, străbătut de nava prezidenţială ,,Mi­jim Viteazul" de la Cri­şan la Isaccea, a întîmpinat tre­cerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celor­lalţi tovarăşi din condu­cerea de partid şi de stat cu urate şi ovaţii, expresie a sentimentelor de dragoste şi stimă, de recunoştinţă profundă pe care le nutresc cei ce mu­ncesc şi trăiesc pe aceste meleaguri faţă de partid şi secretarul său ge­neral, pentru grija stator­nică de a asigura judeţului Tulcea o dezvoltare econo­­mico-socială rapidă. Pe faleza portului Tulcea se aflau la trecerea navei mii de locuitori ai oraşului — reprezentanţi ai colecti­velor de muncă cu care se­cretarul general al parti­dului a purtat sîmbătă un fructuos dialog de lucru, ai personalului muncitor din instituţiile municipiului, precum şi turişti veniţi la odihnă în acest frumos colţ de ţară. Ei au făcut tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o entuziastă ma­nifestare, dînd expresie a­­celoraşi sentimente de dra­goste şi stimă cu care i-au înconjurat pe tot parcursul vizitei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie, de la bordul na­vei, acestei emoţionante manifestaţii făcute de populaţia oraşului dună­rean. Nava prezidenţială şi-a continuat apoi drumul pină la Isaccea. La coborîrea pe cheiul portului, în ovaţiile locu­itorilor oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost sa­lutaţi cu deosebit respect de reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat. O gardă militară, alcătu­ită din marinari, membri ai gărzilor patriotice şi ai for­maţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, a prezentat onorul. S-a intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Secretarul general al partidului a fost invitat a­­poi în faţa machetelor de sistematizare a oraşului I­­saccea, prevăzut să devină in­ viitorii ani un centru in­­dustrial-agrar. Gazdele în­făţişează programul de dez­voltare urbanistică, care prevede construirea a 250 de apartamente în acest cincinal şi a altor 400 în cincinalul viitor. Totodată, se prezintă amplasamentul unor unităţi industriale ca­re vor conferi localităţii a­­tributele unui centru eco­nomic important al acestei zone. Analizând machetele ex­puse, concepţia avută în ve­dere de edilii oraşului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a cerut revizuirea şi îmbu­nătăţirea amplasamentului viitoarelor construcţii de locuinţe, astfel incit să se poată folosi avantajele ve­cinătăţii cu Dunărea. In acest scop, s-a indicat ca noile blocuri să fie ridicate in partea sudică a oraşului, unde se deschide o frumoa­să perspectivă spre fluviu, iar arhitecţii să acorde toa­tă atenţia ridicării unor an­sambluri moderne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a luat apoi rămas bun de la membrii Comitetului judeţean de partid, de la ceilalţi repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In numele comuniştilor, al întregii populaţii a ju­deţului, primul secretar al Comitetului judeţean Tul­­cea al P.C.R. a adresat tova­răşului Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru no­ua vizită întreprinsă in ju­deţ, asigurîndu-i că, la fel ca şi pină acum, organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii tulceni vor fi la înălţimea răspun­derilor din amplul program de ridicare economico-soci­­ală a acestor meleaguri, că vor face totul pentru înfăp­tuirea sarcinilor ce le re­vin din hotaririle Congre­sului al XI-lea şi Conferin­ţei Naţionale ale partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat succese tot mai mari locuitorilor jude­ţului în materializarea a­­cestor angajamente. In uralele şi aplauzele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au urcat în e­­licopterul prezidenţial, în­­dreptîndu-se spre staţiunea Neptun. Pentru dragii noştri copii . Casa municipală de­­ cultură are un cerc de­­ pasionaţi păpuşari care, * sub conducerea instruc- ţ torului Petre Petrariu,­­ au deprins această fru- J moasă artă, contribuind g­reu numai la mînuirea, l marionetelor, ci şi la­­ confecţionarea acestora,­­ precum şi a decorurilor.­­ Artiştii m­înuitori, ei în­ ,­şişi copii, elevi ai unor­­ şcoli ieşene, între care se­­ evidenţiază Constantin , Cucu­, Constantin Uliu- U­liuc şi Lucian Seghedin­ţ de la Şcoala generală­­ nr. 20, au meritul de­­ a-şi fi dedicat multe din­­ orele lor libere pregătirii­­ unui spectacol după „A­ ,­mintiri din copilărie“ de­­ Ion Creangă, pe care îl­­ vor prezenta pentru cei­­i­lalţi elevi aflaţi şi ei în­­ vacanţă, pe scene am­­ţ M. 1­1 VIA­­ (continuare în pag. a 2-a) ^ ------------------ « -----------------­ Un moment de referinţă în dezvoltarea literaturii noastre Zilele trecute, am partici­pat la întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în staţi­unea Neptun, cu membri ai conducerii Uniunii scriitori­lor, secretari ai asociaţiilor scriitorilor, directori de edi­turi, redactori şefi ai publi­caţiilor cultural-artistice. Cu acest prilej am avut cinstea să înfăţişez cîteva dintre pre­ocupările celor ce scriu şi editează carte in judeţele Moldovei — acea parte de ţară care a dăruit literaturii multe nume ilustre, înscrise in „cartea de aur" a culturii româneşti. Pentru ca exem­plarele tradiţii ce înnobilea­ză meleagurile noastre sa nu rămîn­ă doar o simplă amin­tire, ei să-şi găsească o „ri­mă“ in­actualitate, pe cu­ cu­ putinţă măi adevărată, oame­nii scrisului îşi inmănunchiază contribuţiile, avînd bucuria să raporteze conducerii parti­dului fapte semnificative­­ la Iaşi s-a creat un climat lite­rar întemeiat pe sinceritate şi colegialitate, revistele mol­dovene se bucură de audien­ţă, editura a trimis la tipar cel de al 500-lea titlu, tota­lul exemplarelor apărute s­ub egida „Junimii“ depăşind 7 900 000 exemplare — adică mai mult decit s-a editat în oraşul nostru de-a lungul a trei secole. Cu recunoştinţă, am mulţumit din inimă parti­dului, secretarului general, pentru faptul de a fi redat Iaşului, întregii Moldove, nu numai tinereţea fizică, ci şi tinereţea spirituală. In ace­laşi timp, am asigurat con­ducerea partidului că toţi cei care scriu şi editează, în Moldova, cărţi şi reviste, nu-şi vor precupeţi truda şi eforturile pentru a dă citi­torilor lucrările aşteptate. Prin subtitlul celei dinţii cărţi editate la Iaşi in 1643, „Carte românească de învăţă­tură“, înaintaşii noştri parcă se străduiau să ne atragă a­­tenţia că menirea unei cărţi este, totdeauna, să înveţe, şi nu oricum, ci în spirit ro­mânesc. Ne-am angajat ca fiecare dintre cărţile noastre să fie cărţi româneşti, adică scrise cu simţire româneas- MIRCEA RADU IACOBAN (continuare în pag. a 2-a) Com­uniata Doina Pană, sudor şi secţia IScătuşerie­­montaj da la I.U.P.S.R. — un exemplu da munci pen­tru cei din jur. Note : D. ROTARUI -------- - - -------- ! ­ In pagina a 4-a ji Cronica lunii in fie Evenimente externe 23 August 1944 — deschizător de eră nouă în istoria patriei raţională a forţelor de producţie şi dezvoltarea tuturor zonelor ţării „O latură importantă a politicii noastre eco­nomice este îmbunătăţirea continuă a repartiză­rii forţelor de producţie pe teritoriul ţării". NICOLAE CEAUŞESCU Una din tezele şi preocu­pările fundamentale care îmbogăţesc conţinutul poli­ticii economice a partidului nostru, consacrată edificării socialismului, priveşte îmbu­nătăţirea sistematică a re­partiţiei forţelor de produc­ţie pe cuprinsul patriei. Zestrea moştenită de la regimul trecut reflectată la nivelul modest de industria­lizare, disproporţii între re­giuni şi structuri anacroni­ce , cerinţele impuse de le­gea economică fundamentală a socialismului, ca şi impli­caţiile revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane şi dinamica resurselor natura­le au imprimat conceptului românesc de repartiţie a for­ţelor de producţie în terito­riu un caracter complex : po­litic, ştiinţific, social şi eco­nomic. In concepţia noastră repartiţia forţelor de produc­ţie se încadrează în proble­matica organizării şi condu­cerii planificate a economiei, avînd la bază industrializa­rea socialistă şi, în acest se­diu, amplasarea obiectivelor pe întreg cuprinsul ţării, por­nind atlt de la criterii eco­nom­ice cit şi sociale, deopo­trivă de termen scurt, mediu­ şi lung. Totodată, se are în vedere modernizarea agri­culturii şi a celorlalte ramuri şi sectoare, atragerea la o intensă activitate economico­­socială a tuturor zonelor şi localităţilor. Hotărârile Conferinţei Na­ţionale a partidului din 191­7, legea reorganizării împărţi­rii administra­ti­v-teritoria­le din 1918, Directivele Congre­sului al X-lea şi Programul adoptat de Congresul al XI- lea au asigurat cadrul poli­tic, economic, juridic şi ad­ministrativ calitativ nou la fundamentarea temeinică a procesului de repartizare te­ritorială a forţelor de pro­ducţie. Drept urmare, în pe­rioada 1950—1977 fondurile fixe au crescut de 6 ori, pro­ducția globală industrială de AL. FLOARES (continuare în pag. a 2-a) Ampt • • Jumătate din recolta de grîu e încă în spice. S-o adunăm grabnic! Ce se impune în continuare:­­ o organizare exemplară a muncii ► preţuirea timpului bun de lucru ► randament maxim pe fiecare combină > operativitate la transportul pro­ducţiei spre magazii Lucrătorii din agricultu­ră au încheiat încă o săp­­tămînă de muncă în cîmp. In perioada la care ne re­ferim, secerişul a stat în fruntea tuturor acţiunilor de sezon. Spre lauda se­­cerătorilor, rezultatele ob­ţinute la siriusul griului, în condiţii climatice nu tocmai favorabile, au fost bune, pe alocuri foarte bu­ne. Pînă ieri, mecanizato­rii şi cooperatorii au reu­şit să adune jumătate din recoltă şi s-o depoziteze în bune condiţii. Pe primele locuri în desfăşurarea a­­cestor lucrări se află con­siliile intercooperatiste Po­­pricani, Strunga, Vlădeni, Movileni, Leţcani ş.a. Re­zultatele obţinute aici au la bază o bună folosire a timpului şi a utilajelor agricole, hărnicia oameni­lor de pe aceste locuri, a combinerilor din sudul (continuare în pag. a 2-a) STADIUL RECOLTĂRII GRIULUI, PE CONSILII INTERCOO­PERATISTE, IN SEARA ZILEI DE 31 IV­­Î.I. a.c. (in procent­ faţă de plan) Duminică, la C . P. Strunga, o zi de muncă bogată în realizări 9 Pînă ieri griul a fost strîns de pe a­­proape 65 la sută din suprafaţă 9 La a­­rat, în schimburi pre­lungite , întreaga recoltă de fîn a fost pusă la adăpost! Şî duminica trecută i-a găsit pe lucrătorii o­­goarelor în haine de lucru. La C.A.P. Strunga, d. (continuare în pag. a 2-a)

Next