Flacăra Iaşului, august 1978 (Anul 34, nr. 9901-9926)
1978-08-01 / nr. 9901
l urgan 3l lomietului judeţean Iaşi ai r.ut. şi ai consiliului popular judeţean Anul XXXIV, Nr. 9901 Marţi, 1 august 1978 4 pagini — 30 bani încheierea vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Tulcea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Kohlen, preşedintele Republicii Socialiste România, şi-a încheiat duminică, 30 iulie, vizita de lucru în judeţul Tulcea. Secretarul general al partidului a fost însoţit in această vizită de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Manea Mănescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Paul Niculescu, Virgil Trofin, Teodor Coman, Richard Winter. Populaţia localităţilor sftate de o parte şi de alta a braţului Salina, străbătut de nava prezidenţială ,,Mijim Viteazul" de la Crişan la Isaccea, a întîmpinat trecerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat cu urate şi ovaţii, expresie a sentimentelor de dragoste şi stimă, de recunoştinţă profundă pe care le nutresc cei ce muncesc şi trăiesc pe aceste meleaguri faţă de partid şi secretarul său general, pentru grija statornică de a asigura judeţului Tulcea o dezvoltare economico-socială rapidă. Pe faleza portului Tulcea se aflau la trecerea navei mii de locuitori ai oraşului — reprezentanţi ai colectivelor de muncă cu care secretarul general al partidului a purtat sîmbătă un fructuos dialog de lucru, ai personalului muncitor din instituţiile municipiului, precum şi turişti veniţi la odihnă în acest frumos colţ de ţară. Ei au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o entuziastă manifestare, dînd expresie aceloraşi sentimente de dragoste şi stimă cu care i-au înconjurat pe tot parcursul vizitei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie, de la bordul navei, acestei emoţionante manifestaţii făcute de populaţia oraşului dunărean. Nava prezidenţială şi-a continuat apoi drumul pină la Isaccea. La coborîrea pe cheiul portului, în ovaţiile locuitorilor oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebit respect de reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat. O gardă militară, alcătuită din marinari, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, a prezentat onorul. S-a intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Secretarul general al partidului a fost invitat apoi în faţa machetelor de sistematizare a oraşului Isaccea, prevăzut să devină in viitorii ani un centru industrial-agrar. Gazdele înfăţişează programul de dezvoltare urbanistică, care prevede construirea a 250 de apartamente în acest cincinal şi a altor 400 în cincinalul viitor. Totodată, se prezintă amplasamentul unor unităţi industriale care vor conferi localităţii atributele unui centru economic important al acestei zone. Analizând machetele expuse, concepţia avută în vedere de edilii oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut revizuirea şi îmbunătăţirea amplasamentului viitoarelor construcţii de locuinţe, astfel incit să se poată folosi avantajele vecinătăţii cu Dunărea. In acest scop, s-a indicat ca noile blocuri să fie ridicate in partea sudică a oraşului, unde se deschide o frumoasă perspectivă spre fluviu, iar arhitecţii să acorde toată atenţia ridicării unor ansambluri moderne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a luat apoi rămas bun de la membrii Comitetului judeţean de partid, de la ceilalţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In numele comuniştilor, al întregii populaţii a judeţului, primul secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R. a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru noua vizită întreprinsă in judeţ, asigurîndu-i că, la fel ca şi pină acum, organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii tulceni vor fi la înălţimea răspunderilor din amplul program de ridicare economico-socială a acestor meleaguri, că vor face totul pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin din hotaririle Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat succese tot mai mari locuitorilor judeţului în materializarea acestor angajamente. In uralele şi aplauzele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au urcat în elicopterul prezidenţial, îndreptîndu-se spre staţiunea Neptun. Pentru dragii noştri copii . Casa municipală de cultură are un cerc de pasionaţi păpuşari care, * sub conducerea instruc- ţ torului Petre Petrariu, au deprins această fru- J moasă artă, contribuind greu numai la mînuirea, l marionetelor, ci şi la confecţionarea acestora, precum şi a decorurilor. Artiştii mînuitori, ei în ,şişi copii, elevi ai unor şcoli ieşene, între care se evidenţiază Constantin , Cucu, Constantin Uliu- Uliuc şi Lucian Seghedinţ de la Şcoala generală nr. 20, au meritul de a-şi fi dedicat multe din orele lor libere pregătirii unui spectacol după „A ,mintiri din copilărie“ de Ion Creangă, pe care îl vor prezenta pentru ceiilalţi elevi aflaţi şi ei în vacanţă, pe scene amţ M. 11 VIA (continuare în pag. a 2-a) ^ ------------------ « ----------------- Un moment de referinţă în dezvoltarea literaturii noastre Zilele trecute, am participat la întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în staţiunea Neptun, cu membri ai conducerii Uniunii scriitorilor, secretari ai asociaţiilor scriitorilor, directori de edituri, redactori şefi ai publicaţiilor cultural-artistice. Cu acest prilej am avut cinstea să înfăţişez cîteva dintre preocupările celor ce scriu şi editează carte in judeţele Moldovei — acea parte de ţară care a dăruit literaturii multe nume ilustre, înscrise in „cartea de aur" a culturii româneşti. Pentru ca exemplarele tradiţii ce înnobilează meleagurile noastre sa nu rămînă doar o simplă amintire, ei să-şi găsească o „rimă“ inactualitate, pe cu cu putinţă măi adevărată, oamenii scrisului îşi inmănunchiază contribuţiile, avînd bucuria să raporteze conducerii partidului fapte semnificative la Iaşi s-a creat un climat literar întemeiat pe sinceritate şi colegialitate, revistele moldovene se bucură de audienţă, editura a trimis la tipar cel de al 500-lea titlu, totalul exemplarelor apărute sub egida „Junimii“ depăşind 7 900 000 exemplare — adică mai mult decit s-a editat în oraşul nostru de-a lungul a trei secole. Cu recunoştinţă, am mulţumit din inimă partidului, secretarului general, pentru faptul de a fi redat Iaşului, întregii Moldove, nu numai tinereţea fizică, ci şi tinereţea spirituală. In acelaşi timp, am asigurat conducerea partidului că toţi cei care scriu şi editează, în Moldova, cărţi şi reviste, nu-şi vor precupeţi truda şi eforturile pentru a dă cititorilor lucrările aşteptate. Prin subtitlul celei dinţii cărţi editate la Iaşi in 1643, „Carte românească de învăţătură“, înaintaşii noştri parcă se străduiau să ne atragă atenţia că menirea unei cărţi este, totdeauna, să înveţe, şi nu oricum, ci în spirit românesc. Ne-am angajat ca fiecare dintre cărţile noastre să fie cărţi româneşti, adică scrise cu simţire româneas- MIRCEA RADU IACOBAN (continuare în pag. a 2-a) Comuniata Doina Pană, sudor şi secţia IScătuşeriemontaj da la I.U.P.S.R. — un exemplu da munci pentru cei din jur. Note : D. ROTARUI -------- - - -------- ! In pagina a 4-a ji Cronica lunii in fie Evenimente externe 23 August 1944 — deschizător de eră nouă în istoria patriei raţională a forţelor de producţie şi dezvoltarea tuturor zonelor ţării „O latură importantă a politicii noastre economice este îmbunătăţirea continuă a repartizării forţelor de producţie pe teritoriul ţării". NICOLAE CEAUŞESCU Una din tezele şi preocupările fundamentale care îmbogăţesc conţinutul politicii economice a partidului nostru, consacrată edificării socialismului, priveşte îmbunătăţirea sistematică a repartiţiei forţelor de producţie pe cuprinsul patriei. Zestrea moştenită de la regimul trecut reflectată la nivelul modest de industrializare, disproporţii între regiuni şi structuri anacronice , cerinţele impuse de legea economică fundamentală a socialismului, ca şi implicaţiile revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane şi dinamica resurselor naturale au imprimat conceptului românesc de repartiţie a forţelor de producţie în teritoriu un caracter complex : politic, ştiinţific, social şi economic. In concepţia noastră repartiţia forţelor de producţie se încadrează în problematica organizării şi conducerii planificate a economiei, avînd la bază industrializarea socialistă şi, în acest sediu, amplasarea obiectivelor pe întreg cuprinsul ţării, pornind atlt de la criterii economice cit şi sociale, deopotrivă de termen scurt, mediu şi lung. Totodată, se are în vedere modernizarea agriculturii şi a celorlalte ramuri şi sectoare, atragerea la o intensă activitate economicosocială a tuturor zonelor şi localităţilor. Hotărârile Conferinţei Naţionale a partidului din 1917, legea reorganizării împărţirii administrativ-teritoriale din 1918, Directivele Congresului al X-lea şi Programul adoptat de Congresul al XI- lea au asigurat cadrul politic, economic, juridic şi administrativ calitativ nou la fundamentarea temeinică a procesului de repartizare teritorială a forţelor de producţie. Drept urmare, în perioada 1950—1977 fondurile fixe au crescut de 6 ori, producția globală industrială de AL. FLOARES (continuare în pag. a 2-a) Ampt • • Jumătate din recolta de grîu e încă în spice. S-o adunăm grabnic! Ce se impune în continuare: o organizare exemplară a muncii ► preţuirea timpului bun de lucru ► randament maxim pe fiecare combină > operativitate la transportul producţiei spre magazii Lucrătorii din agricultură au încheiat încă o săptămînă de muncă în cîmp. In perioada la care ne referim, secerişul a stat în fruntea tuturor acţiunilor de sezon. Spre lauda secerătorilor, rezultatele obţinute la siriusul griului, în condiţii climatice nu tocmai favorabile, au fost bune, pe alocuri foarte bune. Pînă ieri, mecanizatorii şi cooperatorii au reuşit să adune jumătate din recoltă şi s-o depoziteze în bune condiţii. Pe primele locuri în desfăşurarea acestor lucrări se află consiliile intercooperatiste Popricani, Strunga, Vlădeni, Movileni, Leţcani ş.a. Rezultatele obţinute aici au la bază o bună folosire a timpului şi a utilajelor agricole, hărnicia oamenilor de pe aceste locuri, a combinerilor din sudul (continuare în pag. a 2-a) STADIUL RECOLTĂRII GRIULUI, PE CONSILII INTERCOOPERATISTE, IN SEARA ZILEI DE 31 IVÎ.I. a.c. (in procent faţă de plan) Duminică, la C . P. Strunga, o zi de muncă bogată în realizări 9 Pînă ieri griul a fost strîns de pe aproape 65 la sută din suprafaţă 9 La arat, în schimburi prelungite , întreaga recoltă de fîn a fost pusă la adăpost! Şî duminica trecută i-a găsit pe lucrătorii ogoarelor în haine de lucru. La C.A.P. Strunga, d. (continuare în pag. a 2-a)