Flacăra Iaşului, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 9927-9952)

1978-09-01 / nr. 9927

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Pregătirea producţiei pe 1979 Omologarea noilor produse— un obiectiv prioritar In anul viitor, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de piese a­uto va avea de îndeplinit un plan superior cu 20 la sută, faţă de 1978. Ca buni gospodari, ei întreprind mă­suri concrete pentru ca producţia lui ’79 să fie cît mai temeinic pregătită. „Se depun eforturi susţi­nute, ne spune ing. Corne­liei Corbu, directorul uni­tăţii, pentru omologarea noilor produse, care ur­mează să le realizăm în a­­nul viitor. Avem condiţii pentru omologarea a peste 90 la sută din produse, pînă la sfîrşitul acestui an, în următoarele zile se în­cepe omologarea a încă 14 repere, iar în trimestrul al IV-lea a altor 24. De remar­cat faptul că omologarea se face atît pentru secţiile calde, cît şi pentru secţiile de prelucrări la rece. Ur­mărim integrarea în fabri­caţie a noilor produse şi diminuarea volumului de cooperări, ceea ce, impli­cit, va conduce la creşterea valorii producţiei nete. Pa­ralel cu aceste preocupări, acţionăm permanent pen­tru asigurarea bazei tehni­­co-materiale şi a desfacerii producţiei. Pînă în pre­zent am asigurat circa 80 la sută din baza tehnico-ma­­terială, iar contractele cu beneficiarii sunt încheiate în proporție de peste 55 la sută. Preliminăm ca pînă în luna decembrie să nu mai avem probleme nere­zolvate în acest domeniu. Se poate aprecia, încă de pe acum, că activitatea a­nului viitor va fi temeinic pregătită“. Discuţiile purtate şi cu alte cadre de conducere au evidenţiat necesitatea unui sprijin mai substanţial din partea Centralei industri­ale de autovehicule de transport Braşov şi a­ Mi­nisterului Industriei Con­strucţiilor de Maşini. Sunt cîteva probleme a căror re­zolvare se impune cu a­­cuitate, realizarea sarcini­lor anului viitor depinzînd în mare măsură de ele. în secţia sculărie lipsesc maşi­nile de frezare prin copie­re, ceea ce nu permite o bună pregătire a produc­ţiei pentru forjă. în secto­rul de prelucrări la rece se impune eliminarea unor locuri înguste, prin dotarea cu strunguri de copiat, ma­şini de rectificat interior şi de rectificat plan, maşini universale de frezat ş.a. Turnătoria de fontă con- EUGENIU ZÎDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) ­ I Pot lucra femeile i J în sectorul­­ J de finisaj ? J J Este ştiut că în ind­us­­­tria textilă preponde■ 1 rente sunt femeile, dar \ ? sunt şi destui bărbaţi,­­ mai ales în cîteva pos- 1 iuri foarte importante — I maiştri, ajutori de mai- y 1­ştri, lăcătuşi, finisori. ^ Multă vreme s-a crezut i că femeile nu vor ocupa­­ niciodată aceste posturi,­­ ţ dar, iată, de cîţiva ani i s-a produs o breşă. Au­­ apărut ajutori de mai-­­­ştri la „Ţesătura“ şi­­ „Victoria“. Acţiunea este­­­­în curs de desfăşurare,­­ iar viteza ei depinde şi­­ de mecanizarea unor o­­­­paraţii care cer o forţă­­ fizică bărbătească. La „Ţesătura“, de exemplu, femeile ajutor de maiştri şi-au găsit un loc potri- l vit în filatură şi la pre-­­ paraţie-ţesătorie. Nu de mult, în această mare­­ întreprindere au sosit ■ maşini noi de ţesut, de o construcţie deosebită,­­ care îngăduie femeilor,­­ mai mult decît pînă a-­­ cum, să-şi extindă aria­­ de atribuţii. Circa 30 de­­ H. PETRESCU­­ (continuare în pag. a 2-a) ! m • În hala de montaj a Întreprinderii mecanice pentru agricultură şi in­dustria alimentară din Iaşi se fac ultimele re­tuşuri la un nou lot de aparate cu posturi indi­viduale, multiple, pentru alimentat tractoarele cu motorină. Foto : S. LEONID Cu ochii cetățeanului In pagina a 3-a La strînsul recoltei de azi, în paralel cu pregătirea celei de mîine Secvenţe de campanie din unităţile consiliului intercooperatist Movileni în această perioadă, cînd o serie de culturi agricole se recoltează sau se află în pragul recoltării, şi cînd, concomitent, se pun bazele recoltelor anului viitor, este firesc ca preocupările oa­menilor muncii din agricul­tură să se îndrepte către multiplele acţiuni, toate vi­­zînd nivelul şi calitatea producţiilor. Cu asemenea probleme se confruntă a­­cum atît cooperatorii, cît şi mecanizatorii din unită­ţile consiliului intercoope­ratist Movileni. Cu tot vo­lumul mare de lucrări, fie­care acţiune se desfăşoară în bune condiţiuni şi aceas­ta datorită faptului că for­ţele, atît cele mecanice, cît şi cele manuale sunt judi­cios folosite, conform pro­gramelor stabilite de către comandamentele comunale pentru coordonarea campa­niei agricole. Prezenţi la datorie, din zori şi pînă în noapte, aşa cum se cere acum, sunt şi oamenii muncii de la co­operativa agricolă Gropni­­ţa. Mecanizatorii care ser­vesc această unitate parti­cipă fie la executarea ară­turilor pe ultimele suprafe­ţe sau la discuirea lor, fie la însilozarea furajelor la Asociaţia economică inter­­cooperatistă pentru îngră­­şarea tineretului taurin. De- ANDREI BRATU (continuare în pag. a 2-a) --------• » — La Iaşi şi Strunga O nouă ediţie a Festivalului interjudeţean „Trandafir de la Moldova11 Sub semnul marelui Festi­val naţional al muncii şi creaţiei „Cîntarea României“, in zilele de 2 şi 3 septem­brie a.c., se va desfăşura, la Iaşi şi Strunga, cea de-a XH-a ediţie a tradiţionalei manifestări folclorice inter­­judeţene „Trandafir de la Moldova“, organizată de Co­mitetul judeţean Iaşi de cul­tură şi educaţie socialistă. La actuala ediţie şi-au anun­ţat participarea cunoscute ansambluri folclorice din ju­deţele Bacău, Botoşani, Con­stanţa, Dolj, Galaţi, Harghi­ta, Maramureş, Mehedinţi, Mur­eş, Neamţ, Suceava, Tul­­cea, Vaslui şi Iaşi. Manifes­tările din prima zi vor de­buta la Iaşi, la ora 17, cu parada portului popular din toate zonele folclorice ale ţării, ce se va desfăşura din Piaţa Unirii spre Piaţa Şte­fan cel Mare şi Teatrul de vară, unde, la ora 13, se va prezenta un spectacol fol­cloric extraordinar. (în caz de ploaie, spectacolul va a­­vea loc la Casa de cultură a sindicatelor). Duminică, 3 septembrie, de la ora 3:30, în poiana de la Strunga, an­samblurile reprezentative a­­le judeţelor amintite vor susţine un bogat spectacol folcloric. Judeţul Iaşi este reprezentat la această ediţie de ansamblul folcloric „Pla­iurile Moldovei“ şi grupul in­terpretativ din satul Soci-Mi­­rosloveşti, cu „Nunta ţără­nească“. Imagine din Piaţa Ştefan cel Mare Foto : L. STRATFLAT PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului Naţional şi preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 31 august, pe Alfred Bussey, preşedintele Consiliului Naţional, şi Robert Reimann, preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene, care ne vizitează ţara la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej, oaspeţii au exprimat gratitudinea lor şefului statului român pentru întrevederea acordată, pen­tru ospitalitatea şi cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi în ţara noastră, subliniind caracterul rodnic al discuţiilor purtate, impresiile deosebite produse asupra lor de realiză­rile României contemporane, în timpul întrevederii, a fost evidenţiată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor dintre România şi Elveţia, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, relevîn­­du-se dorinţa comună de a se dezvolta şi mai intens colabo­rarea, în interesul ambelor ţări şi popoare. S-a subliniat, în acest cadru, că amplificarea contactelor şi a schimburilor de păreri între parlamentele celor două ţări este de natură să contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale româno-elve­­ţiene, la extinderea conlucrării bilaterale, la mai buna cu­noaştere şi apropiere dintre popoarele noastre, la promova­rea idealurilor de pace şi colaborare între naţiuni. în cursul convorbirii, s-au abordat, de asemenea, pro­bleme ale situaţiei internaţionale actuale, reliefîndu-se ne­cesitatea ca guvernele, parlamentele să-şi intensifice efortu­rile pentru rezolvarea marilor probleme care confruntă as­tăzi omenirea. A fost apreciată însemnătatea statornicirii pe continentul european a unui sistem real de securitate şi coo­perare prin transpunerea în viaţă a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki. A fost exprimată speranţa că reuniunea din 1980 de la Madrid — temeinic pregătită — va impulsiona activitatea de înfăptuire a securităţii euro­pene, va deschide largi perspective dezvoltării nestingherie a colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii de interes umanitar, va favoriza trecerea la măsuri concrete, eficiente, de dezarmare şi de dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securita­tea pe continentul nostru şi în lume. în acelaşi timp, a fost subliniată necesitatea instaurării unor relaţii de egali­tate şi­ echitate între state, a făuririi unei noi ordini econo­mice mondiale, care să asigure progresul şi bunăstarea fie­cărei naţiuni. De ambele părţi, a fost manifestată convin­gerea că România şi Elveţia, parlamentele celor două ţări vor conlucra tot mai strîns pe plan extern, îşi vor aduce întreaga contribuţie la înfăptuirea aspiraţiilor de libertate, pace şi progres ale popoarelor. Tovarăşul Haralambos Brakopoulos, secretar al C. C. al Partidului Comunist din Grecia (interior) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, a primit, joi după-amiază, pe tova­răşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidu­lui Comunist din Grecia (interior), care s-a aflat la odihnă in ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea conducerii P.C. din Grecia (inte­rior) şi a mulţumit pentru prilejul ce i s-a oferit de a vizita din n­ou România, de a cunoaşte realizările, deosebite obţi­nute de poporul român, sub conducerea Partidului Comu­nist Român, pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită con­ducerii şi membrilor partidului un cald salut şi urări de noi succese în lupta pe care o duc, împreună cu alte forţe pro­gresiste şi democratice din Grecia, pentru promovarea inte­reselor oamenilor muncii, pentru afirmarea idealurilor de­mocraţiei, independenţei şi progresului social. în timpul convorbirii s-a procedat la o informare reci­procă cu privire la activitatea şi preocupările celor doua partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor pro­bleme actuale ale vieţii internaţionale. în acest cadru, a fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Grecia (interior), apreciindu-se că dezvoltarea acestora pe baza principiilor egalităţii, autonomiei, a drep­tului fiecărui partid de a-şi elabora independent şi de­ sine­­stătător propria politică, fără nici un amestec din afară, con­tribuie la extinderea raporturilor de colaborare, dintre Româ­nia şi Grecia, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi Securităţii, înţelegerii şi cooperării în Balcani, în Europa şi în întreaga lume. . . . . Schimbul de vederi cu privire la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale a scos în evidenţă profundele schimbări care au avut loc în lume ca rezultat al afirmari tot mai puternice a voinţei popoarelor de a trăi libere, in­dependente şi suverane de a pune capăt vechii politici im­perialiste de dominaţie şi dictat. S-a relevat că, în aceste condiţii, este necesară intensificarea acţiunilor unite, atît pe plan naţional, cît şi internaţional, ale forţelor de stingă, ale tuturor forţelor revoluţionare, progresiste şi democratice în lupta împotriva tendinţelor de reîmpărţire a lumii în zone de influenţă, pentru pace şi progres social, pentru statorni­cirea în viaţa internaţională a unor noi relaţii interstatale, pentru edificarea­­unei noi ordini economice şi politice mon­diale care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tu­turor popoarelor. In acest context a fost relevată importanța intensificării eforturilor pentru înfăptuirea unui sistem real de securitate și cooperare în Europa, a unor măsuri con­crete de dezarmare și, în primul rînd, de dezarmare nucleara, fără de care nu pot fi concepute pacea și securitatea atît pe continentul nostru, cit şi în întreaga lume. Cele două partide şi-au reafirmat hotărîrea de a milita mai activ pentru realizarea de noi paşi în direcţia îmbunătă­ţirii colaborării şi dezvoltării unor raporturi strînse de prie­tenie şi bună vecinătate în Balcani, corespunzător intereselor popoarelor din această zonă, cu convingerea că acest lucru folosește cauzei păcii și cooperării în Europa și în lume.

Next