Flacăra Iaşului, februarie 1979 (Anul 35, nr. 10057-10080)
1979-02-01 / nr. 10057
I • • SEEMS» CU FORŢE PROPRII LA REALIZAREA TUTUROR CONSTRUCŢIILOR AGRICOLE ® Unităţi cu o bogată experienţă şi cu frumoase realizări ® Nici o localitate fără o puternică echipă de meşteri ® Calificarea profesională, în pas cu noile cerinţe In acest an, volumul investiţiilor în agricultura judeţului nostru este sporit. Sunt continuate lucrările la unele obiective începute în cursul anilor trecuţi, se pune temelie altora. Tov. D. Popa, director general adjunct al Direcţiei generale judeţene pentru agricultură şi industria alimentară, ne spunea că lucrătorii Trustului ieșean de construcţii rămân angajaţi în realizarea unor importante obiective, în special în realizarea unor complexe zootehnice cu termene de predare în 1980. Sarcinile pe care le au de îndeplinit agricultorii ieșeni în domeniul acesta sunt însă tot mai mari. De aceea, organele agricole, sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, au sprijinit cooperativele agricole în consolidarea echipelor de construcţii, astfel ca acestea să poată prelua, cit mai curînd posibil, toate lucrările de construcţii-montaj din agricultură. Chiar acolo unde acţionează în prezent lucrătorii Trustului ,de construcţii sunt prezenţi şi meşterii cooperatori, între aceştia s-a statornicit deja o rodnică cooperare. Astfel, în timp ce trustul realizează lucrări aşa-zise industriale, cooperatorii execută zidărie, reţeaua de drumuri, de alimentare cu apă şi altele. Asociaţia economică intercooperatistă de la Hîrlău pentru activităţi industriale şi prestări de servicii n-a rămas pasivă la asemenea cerinţe. Sub directa îndrumare a U.J.C.A.P., asociaţia şi-a creat un sector de construcţii destul de puternic. Tov. M. Parfenie, preşedintele asociaţiei, ne spunea că în cadrul sectorului amintit activează peste 100 de constructori calificaţi. Se poate vorbi deja de o experienţă bună acumulată de această formaţie. Complexul de îngrăşare a ovinelor de la Dagîţa este ridicat de oamenii muncii de la această asociaţie. Anul trecut, constructorii de aici au angajat alte două mari obiective. Este vorba de complexele de vaci de la Bosia şi de la Voineşti, în curs de realizare. Pentru a consolida lotul de construcţii, cum este denumită acum această formaţie, conducerea asociaţiei şi-a propus ca în acest an să mai califice încă 30 de oameni în diverse meserii. Candidaţii vor fi recrutaţi din cooperativele unde se executa complexele amintite şi din localităţile unde urmează să se realizeze alte asemenea obiective. Asociaţia de la Hîrlău dispune şi de o echipă specializată în montarea instalaţiilor de preparare a furajelor. Aceasta a executat asemenea, lucrări la C.A.P. Româneşti, Tansa, Cotnari, Dagîţa. In alte locuri, sarcina de a realiza asemenea obiective şi-au asumat-o echipele de constructori din cooperativele agricole. Echipe puternice de meşteri există in C.A.P. Hălăuceşti, Mogoşeşti-Siret, Prisăcani, Bălţaţi, care au executat lucrări de investiţii nu numai în unităţile lor, ci şi la vecini. Echipa cooperativei agricole din Hălăuceşti, de exemplu, a construit” un complex de vaci si alte o GH. STEJARU (continuare in pag. a 2-a) întrecerea continuă! Mecanizatorii de la S.M.A. Poprîcani au pregătita de lucru toate maşinile cu care vor acţiona în campania de primăvară. Vestea ne-a fost transmisă recent de ing. D. Vasiliu, directorul unităţii. Ce fac în prezent oamenii muncii de aici ? în marea lor majoritate sunt alături de cooperatori la fertilizarea ogoarelor. Lucrarea, reluată cu toate forţele după sărbătorile de iarnă, este continuată în ritm susţinut. O formaţie bine dotată t tehnic se deplasează din unitate în unitate şi participă la transportarea tuturor rezervelor de îngrăşăminte naturale în câmp. La C.A P. Poprîcani, de exemplu, au fost cărate pe ogoare peste 3 000 de tone. în prezent, formaţia amintită se află la C.A.P. Probata, după care va poposi în C.A.P. Perieni, Victoria, Vinători. „Zilnic, ne spunea directorul, mecanizatorii transportă 1 000 tone de gunoi de grajd pe tarlale. Vremea este prielnică și nu ne vom opri ! GH. POIANA (continuare în pag. a 2-a) . Deosebit de cunoscut, stimat şi apreciat în muncă este şi Cezar Mărculeţ, strungar la I.M.M.R. Paşcani, pentru rezultatele deosebite pe care Ie obţine zi de zi. • • Ib pagina a 4-a — Cronica lunii ianuarie Evenimente externe Pentru reunificarea independentă şi paşnică a Coreei Atena — Seară dedicată României Congresul F.L.N. de la Alger Comunicat comun siriano-irakian • • • • i I K Analiza valorii conduce la reducerea substanţială a consumului de metal După cum se ştie, una dintre căile principale pentru realizarea indicatorului producţie netă este reducerea costurilor materiale. Şi pentru că la noi metalul are o pondere mare la execuţia produselor, ne-am orientat preocupările, cu prioritate, spre găsirea căilor de reducere a consumurilor specifice de metal, în condiţiile menţinerii elementelor funcţionale ale produselor şi chiar îmbunătăţindu-le. Vom da un exemplu concludent. Este vorba de vagonul basculant autodescărcător pe patru osii, vagon destinat lucrărilor de linii de cale ferată, precum şi şantierului Canalul Dunăre — Marea Neagră. Pentru atingerea dezideratului sus-amintit am apelat la o metodă mai puţin utilizată de noi şi anume metoda „analizei valorii“. Mai întîi, am stabilit funcţiunile de bază ale produsului : transportul produselor de balastieră şi al pămîntului rezultat din săpături ; descărcarea prin basculare mecanizată, pe ambele părţi, staţionar şi din mers ; bascularea din mers să asigure terasamentul de cale ferată, in vederea eliminării blocării liniilor şi a operaţiilor manuale de împrăştiere a produselor de balastieră. Trebuia, deci, să menţinem aceste funcţiuni, în condiţiile executării reperelor cu o cantitate mai mică de metal. Pentru aceasta, am procedat la analiza produsului, reper cu reper. Concluziile analizei ne-au Cheltuieli materiale minime, eficienţă economică maximă dat posibilitatea reproiectării constructive a vagonului, în colaborare cu Institutul de cercetare şi proiectare tehnologică în transporturi Bucureşti. Metoda s-a dovedit deosebit de eficientă. S-au redus consumurile specifice de metal la mai multe repere, în condiţiile ridicării parametrilor funcţionali ai produsului. Iată cîteva date : ţara vagonului s-a redus cu 3 tone ; capacitatea de încărcare a vagonului a sporit cu 3 tone ; normele de consum la laminate feroase s-au redus cu 3 tone preţul produsului a scăzut cu peste 100 000 de lei. Este interesant să urmărim şi modul cum s-a acţionat la unele repere ale produsului. Profilele laminate au fost înlocuite cu profile formate la rece, ceea ce a condus la o economie de 150 kg de metal la fiecare vagon rea- . lizat. Reperele supradimen- | sionate au fost reproiectate, I iar la reperele cu adaos mare de prelucrare s-au reproiectat tehnologiile, economisind astfel 320 kg de metal la fiecare vagon Alte 286 kg de metal le-am eco- | nomisit prin modificarea lo- | caşului de tracţiune, modifi- j care care a constat în eli- i minarea rozetelor. Am re- proiectat, de asemenea, ere, malierele şi sectoarele dinţate, care au condus la o economie de metal de 550 kg. „Analiza valorii“ ne-a con- dus şi la idei mai îndrăzneţe.„ Pereţii frontali ai vagonului i-am executat din tablă de* Ing. PETRU TEODORESCU I director tehnic la I.M M.R. Pașcani (continuare în pag. a 2-a) Adunările generale ale locatarilor în anii socialismului, prin grija permanentă a conducerii de partid şi de stat, construcţia -locuinţe in municipiul Iaşi a cunoscut un avînt fără precedent. In prezent, numărul apartamentelor noi depăşeşte cifrade 47 000. Creşterea în ritm susţinut a numărului de locuinţe a determinat preocupări permanente pentru întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a acestora. Unul dintre factorii care acţionează în acest domeniu îl constituie asociaţiile locatarilor. Forme organizate de participare a cetăţenilor la buna gospodărire şi întreţinere a locuinţelor, la realizarea diferitelor acţiuni edilitare, precum şi la promovarea şi respectarea relaţiilor de convieţuire socialistă între locatari, asociaţiile locatarilor îşi aduc o însemnată contribuţie la administrarea, exploatarea şi întreţinerea fondului locativ, desfăşurînd o bogată şi complexă activitate obştească, în realizarea atribuţiunilor ce revin asociaţiilor, un rol de primă importanţă îl are adunarea generală a locatarilor. Potrivit prevederilor Statutului de organizare şi funcţionare a asociaţiei locatarilor, aprobat prin Decretul Consiliului de Stat, nr. 387/1977, adunarea generală se întruneşte în şedinţă ordinară o dată pe an, în cursul primului trimestru. Adunările generale care vor avea loc în cursul acestui trimestru vor dezbate activitatea desfăşurată de comitetul asociaţiei pe parcursul unui an, modul in care locatarii îşi îndeplinesc obligaţiile statutare cu privire la îngrijirea apartamentelor, a părţilor de folosinţă comună, păstrarea liniştii şi ordinii, modul în care s-au îndeplinit hotărîrile anterioare cu referire la execuţia bugetului şi activitatea financiarcontabilă în general a asociaţiei. Adunarea generală este, de asemenea, chemată să adopte bugetul asociaţiei pe anul în curs şi să stabilească măsuri concrete, eficiente pentru îmbunătăţirea activităţii de viitor. Potrivit art. 5 lit. e şi f din Statutul de organizare şi funcţionare a asociaţiilor locatarilor, adunarea generală alege o dată la doi ani comitetul asociaţiei şi comisia de cenzori, întrucît comitetele asociaţiilor şi comisiile de cenzori au fost alese la adunările desfăşurate în anul precedent, adunările generale care au loc în acest an nu vor proceda la alegeri decât în cazurile în care apare necesitatea completării unuia din cele două organe. Rolul deosebit pe care adunările generale îl au în desfăşurarea activităţii asociaţiei locatarilor, însemnătatea hotărîrilor pe care acest organ le adoptă presupun preocupări susţinute in vederea pregătirii lor temeinice. Printre măsurile pregătitoare, se înscrie necesitatea de a se proceda din timp la întocmirea materialelor ce se prezintă în adunarea generală , darea de seamă asupra activităţii comitetului asociaţiei locatarilor ; raportul cu privire la execuţia bugetară pe anul expirat; raportul comisiei de cenzori ; proiectul de buget pentru anul 1979. Darea de seamă trebuie să constituie o analiză amănunţită, temeinică a modului în care comitetul asociaţiei şi-a dus la îndeplinire atribuţiile decurgînd din statut Comisiile de cenzori au datoria să procedeze la verificarea gestiunii asociaţiei, întocmind şi prezentînd adunării generale un raport complet, care să reflecte modul în care s-au respectat prevederile VIOREL TIRON prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Iaşi (continuare în pag. a 2-a) Conturul final al Casei specialistului din comuna Bălţaţi in pagina a 3-a ! FEMEIA ZILELOR NOASTRE Noi produse metalo-chimîce în magazine Pentru anul în curs, magazinele ieșene de desfacere a mărfurilor metalo-chimîce vor fi aprovizionate cu 646 de sortimente noi. Valoarea lor, ne-a spus, tov. Gh. Cumpătă, director adjunct al I.C.R.M, însumează 67,5 milioane lei, ceea ce reprezintă 7,9 la sută din totalul fondului de marfă contractat cu furnizorii din ţară. Noutăţi sunt în toate sectoarele care aparţin de grupa produselor metalo-chimice. In structură este vorba de corpuri de iluminat, 10 sortimente noi de radio-receptoare, 16 modele de ochelari de soare, 147 de articole din faianţă şi porţelan, 57 de articole din sticlă, o nouă cas ‘că pentru uscat părul. Pentru sectorul de papetărie s-au contractat aproape 50 de produse noi, iar pentru cosmetică şi parfumerie peste 100. Nici grupa de articole de uz casnic nu a fost ignorată. Pentru economisirea energiei electrice TG. FRUMOS (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) în oraşul Tg. Frumos continuă acţiunile de economisire a energiei electrice. „Centrul de reţele electrice din Tg. Frumos, ne informează ing. Dumitru Pohoaţă, serveşte 39 de comune limitrofe. Pentru a asigura folosirea raţională a energiei, între alte măsuri întreprinse în ultimul timp enumerăm: schimbarea secţiunilor reţelelor de distribuţie pentru comunele Scobinţi, Coarnele Caprei, Belceşti etc., urmând ca lucrarea să fie continuată şi pentru alte localităţi ; înlocuirea transformatorilor de putere din unele puncte de consum cu altele, de putere corespunzătoare zonei racordate la reţea, celor 10 transformatoare înlocuite urmînd a li se adăuga şi altele ; depistarea consumatorilor frauduloşi, înlocuirea becurilor incandescente din reţeaua iluminatului public cu lămpi cu vapori de mercur etc. Ca urmare a acestor măsuri, centrul de reţele electrice Tg. Frumos a raportat până în prezent o economie de energie elec- trică de 19 000 Kwh“. O. PĂPUŞON»