Flacăra Iaşului, februarie 1979 (Anul 35, nr. 10057-10080)

1979-02-01 / nr. 10057

. PAGINIA a Şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agriculturii Miercuri a avut loc şedinţa Biroului Executiv al Consi­liului Naţional al Agricultu­rii, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, primul mi­nistru al guvernului, pre­şedintele Consiliului Naţio­nal al­ Agriculturii. In spiritul indicaţiilor da­te de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 30 ianua­rie a.c., Biroul Executiv a dezbătut şi şi-a însuşit în totalitate propunerile de îm­bunătăţire a conducerii, or­ganizării şi planificării agri­culturii şi industriei alimen­tare, de creare a consiliilor unice agro-industriale, de stat şi cooperatiste, propuneri e­­laborate din iniţiativa şi sub conducerea directă a secreta­rului general al Partidului Comunist Român. Apreciind rezultatele bune obţinute în dezvoltarea agri­culturii, ca urmare a condi­ţiilor create de conducerea partidului şi statului, a grijii permanente a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Biroul Executiv a subliniat impor­tanţa deosebită a noilor mă­suri, menite să elimine o se­rie de neajunsuri şi lipsuri, să dea un nou şi puternic impuls dezvoltării întregii activităţi din agricultură şi industria alimentară. S-a subliniat că măsurile privind conducerea pe bază unitară a întregii agriculturi, apli­carea tehnologiilor moderne, creşterea răspunderii tuturor lucrătorilor şi specialiştilor, folosirea la un nivel superior a bazei tehnico-materiale din unităţile de producţie, cerce­tare şi învăţămînt vor con­tribui la realizarea şi depă­şirea sarcinilor puse în faţa agriculturii în etapa actuală, sporindu-şi în tot mai mare măsură aportul la creşterea avuţiei naţionale. Biroul Executiv, în numele Consiliului Naţional, se an­gajează faţă de conducerea partidului, de tovarăşul secre­tar general Nicolae Ceauşescu, să depună, în continuare, toate eforturile pentru ca a­­nu­l 1979 să însemne începu­tul unei noi perioade în dez­voltarea şi modernizarea a­­griculturii în ţara noastră, în realizarea unei producţii agricole vegetale şi animale mult superioare. Biroul Executiv al Consi­liului Naţional al Agricul­turii a adoptat programul de activitate pe anul 1979 şi a rezolvat o serie de proble­me privind buna organizare și desfășurare a campaniei agricole de primăvară. « • Plenara Consiliului Central­­ al Uniunii Generale a Sindicatelor Miercuri, 31 ianuarie, a a­­vut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La lucrările plenarei a participat tovarășul Constan­tin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Plenara a eliberat pe to­varăşul Gheorghe Pană din funcţia de preşedinte al Con­siliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Con­siliul Central al U.G.S.R. pe tovarăşul Emil Bobu, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., şi l-a ales membru al Comi­tetului şi Biroului Executiv şi în funcţia de preşedinte al Consiliului Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România. Analiza valorii (urmare din pag. 1) 4 mm (în loc de 5 mm), iar pereţii laterali din tablă de 3 mm (în loc de 4 mm) — soluţii care au economisit peste 350 kg de metal, fără să slăbească rezistenţa vago­nului. Aceeaşi soluţie am a­­plicat-o şi la suporţii de ghi­dare a cuvelor, pe care i-am executat din tablă de 8 mm (în loc de 10 mm), economia de metal fiind şi aici de peste 70 kg. Pornind de la dezideratul final, realizarea valorii producţiei nete, am eliminat­ unele cooperări, prin executarea cu forţe proprii a unor repere. De pildă, prin asimilarea fabricaţiei cilindrilor de basculare, am realizat, la fiecare vagon, o economie de peste 62 000 lei. Experienţa căpătată la a­­cest produs deosebit de com­plex ne-a dat curaj. Mai concret, tot cu această me­todă, am început să abordăm alte produse. Pe „masa de operaţie“ avem cîteva pro­duse : tamponul pentru va­gon, cilindrul basculant ş. a. Primele concluzii ne încura­jează în aplicarea unor so­luţii de redimensionare a unor repere, ceea ce va con­duce, incontestabil, la însem­nate economii de metal. Ne străduim ca toate acţiu­nile noastre să răspundă in­dicaţiilor secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să ne permită să în­tîmpinăm cu noi succese Congresul al XII-lea al P. C. R. fiică o pepinieră agrosilvică In judeţul nostru va intra în producţie în acest an un obiectiv deosebit de impor­tant pentru buna întreţine­re a lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii so­lului, care iau tot mai ma­re amploare. Este vorba de pepiniera agrosilvică a I.E.L.I.F. de la Satu Nou — comuna Schitu Duca, un­de se va produce materia­lul săditor atît de necesar pentru consolidarea terenu­rilor puternic degradate. După cum ne informează inginerul C. Iuraşcu, direc­torul unităţii, aici se vor produce anual cite 6 mili­oane de puieţi de pin ne­gru, salcîm, sălcioară şi glă­­diţă — ultimele două spe­cii fiind foarte solicitate şi pentru gardurile vii menite să apere tinerele plantaţii. Interesant este şi faptul că pepiniera va fi irigată prin instalaţii moderne de con­ducte îngropate sub presi­une. * • © „Ziua şcolii Elevii şi cadrele didactice de la Liceul Naţional au săr­bătorit cea de-a 151-a aniver­sare a înfiinţării acestui prestigios lăcaş de învăţă­mânt. După cum ne infor­mează pioniera Irina Cărun­ţii, cu această ocazie a avut loc un reuşit spectacol festiv, în­ceput în acordurile imnului li­ceului, pe versurile marelui nostru scriitor Mihail Sado­­veanu. Au urmat evocări ale unor personalităţi de seamă ale culturii româneşti, s-a subliniat importanţa istorică a actului Unirii, de la 24 ia­nuarie 1859. A fost apoi pre­zentat un spectacol al forma­ţiilor artistice ale liceului şi s-a vizionat filmul „150 de ani de lumină“, realizat cu prilejul jubileului şcolii. (1 -----------• « La f­ărhităricii Sporeşte numărul posesorilor de autoturisme Nivelul de trai al locui­torilor din Răducăneni este în continuă creştere. O do­vedeşte şi dezvoltarea par­cului de autoturisme pro­prietate personală. In pre­zent, la r­ăducăneni sunt aproape 50 de proprietari de autoturisme. rSesiunea popular al Lucrările celei de a ViI-a sesiuni ordinare a Consiliu­lui popular al municipiului Iași, care s-au desfăşurat ieri, la Casa de cultură a sin­dicatelor, s-au axat pe pro­bleme de strictă actualitate şi, îndeosebi, pe cele din do­meniul edilitar-gospodăresc. Nu întâmplător, la primul punct al ordinii de zi, sesiu­nea a dezbătut un proiect de hotărîre cu privire la adop­tarea planului de măsuri vi­­zind mai buna gospodărire şi continua înfrumuseţare a municipiului. Subliniindu-se însemnatele realizări obţinu­te in anul 1978 — care au fost popularizate la timp în ziarul nostru —, expunerea de motive şi participanţii la discuţii au arătat că cerin­ţele şi exigenţele actuale pre­supun măsuri eficiente, pre­ocupări mai susţinute şi a­­doptarea unui sistem de lu­cru ordonat în realizarea programului de investiţii în sectorul de gospodărie co­munală, organizarea în mai bune condiţii a activităţii de întreţinere a străzilor, a fondului locativ, a zonelor verzi, îmbunătăţirea salu­brizării, determinarea tutu­ror cetăţenilor să contribuie efectiv la realizarea şi men­ţinerea curăţeniei, creşterea simţului de răspundere a conducerilor de unităţi faţă de aspectul estetic general al sediilor şi zonelor din jurul acestora, combaterea fermă a aspectelor de neglijenţă şi nepăsare. Dezbaterile au scos în evidenţă că măsurile din ultima perioadă privind cură­ţirea zăpezii, asigurarea cu­răţeniei generale, înlăturarea denivelărilor de pe partea carosabilă şi­ de ne­trotuare au fost luate cu întîrziere, sec­ Consiliului municipiului fotul de gospodărie comunală şi locativă nefiind încă sufi­cient pregătit pentru repara­rea sistemului stradal. Pro­gramul adoptat vizează mă­suri concrete pentru realiza­rea planului de investiţii in domeniul edilitar-gospodă­resc, a obiectivelor finanţa­te de la bugetul local şi din contribuţia bănească a locui­­torilor, a celor din planul de acţiuni patriotice. Numai prin munca patriotică a ce­tăţenilor se vor realiza lu­crări în valoare de circa 500 milioane de lei, depăşindu-se astfel cu mult realizările a­­nului precedent. In strînsă legătură cu ce­­­­le de mai sus şi ţinînd sea-­­ ma de lipsurile care mai per­sistă în conservarea fondu­lui locativ, sesiunea a adop­tat un program de măsuri cu privire la executarea lucră­rilor de întreţinere şi repa­raţii capitale la locuinţele proprietate de stat pe anul 1979. De asemenea, sesiunea a aprobat un program de mă­suri pentru colectarea şi re­ciclarea materialelor secun­dare, precum şi răspunsul­­ Consiliului popular al muni­cipiului Iaşi la chemarea la întrecere pe acest an lansată de Consiliul popular al mu­nicipiului Suceava. în cadrul lucrărilor sesiu­nii au fost prezentate o in­formare privind măsurile în­treprinse de Comitetul exe­cutiv referitor la îmbunătăţi­rea organizării desfăşurării transportului în comun şi o alta cu privire la rezultatele obţinute la învăţătură şi în activitatea practică în primul trimestru al anului şcolar 1978—1979, Iaşi 0 0 • « întrecerea continuă­ (urmare din pag. 1) decit atunci cînd toate plat­formele vor fi expediate pe tarlale. Pînă acum au fost duse pe cîmp peste 120 000 tone". Din rîndul mecani­zatorilor se evidenţiază Ion Ifrim, Constantin Doroftei, D-tru Robii, D-tru Iflode, Alex. Burnaciuc, Constan­tin Tudorache, Emil Andri­­eş, Gh. Gorea, Mihai Rota­ru, Mihai Agapi, Traian Turceanu, C. Prodan. Ion Ifrim din secţia de la Ţi­­găinaşi se situează, deocam­dată, în fruntea celor mai harnici. în ultima vreme, el a transportat zilnic pe ogoa­re peste 50 tone de îngrăşă­minte naturale. A fost fe­licitat de conducerea unită­ţii şi premiat, întrecerea continuă ! Adunările generale ale locatarilor (urmare dim pag. 1) _________________Pag. legale privind gospodărirea bunurilor şi fondurilor aso­ciaţiei. Comisiile de cenzori au, de asemenea, dreptul şi obligaţia să-şi exprime punc­tul de vedere cu privire la propunerile pentru proiectul de buget al asociaţiei pe a­­nul următor. Adunările generale ale lo­catarilor, reprezentând o elocventă manifestare a prin­cipiului democratic de parti­cipare largă a cetăţenilor la conducerea şi rezolvarea tre­burilor obşteşti, constituie un moment de bilanţ al re­zultatelor obţinute pînă în prezent, de analiză temeini­că a cauzelor neajunsurilor ce se mai semnalează încă la unele asociaţii. Şi aseme­nea neajunsuri sunt în unele asociaţii din municipiul nos­tru. Este necesar ca în dez­baterile care au loc în adu­nările generale să se pună accent pe îmbunătăţirea sti­lului şi metodelor de muncă ale comitetelor asociaţiilor, cunoaşterea şi respectarea prevederilor legale care re­glementează activitatea aso­ciaţiilor locatarilor, antrena­rea tuturor locatarilor la desfăşurarea unor susţinute acţiuni de gospodărire şi în­frumuseţare, promovarea şi imprimarea în rîndul loca­tarilor a relaţiilor de convie­ţuire socialistă, a atitudinii ferme de respectare şi apă­rare a avutului obştesc. Ne exprimăm convingerea că adunările generale ale locatarilor, prin măsurile ce se vor stabili în urma unor temeinice analize, îşi vor a­­duce o însemnată contribuţie la continua îmbunătăţire a activităţii de administrare, întreţinere şi exploatare a fondului locativ. Cu forţe proprii la realizarea tuturor construcţiilor agricole (urmare din pag. I o­biective în comună, a ridi­cat case ale specialistului, brutării etc., în localităţile din vecinătate. Tovarăşul C. Manoilă, contabilul şef al C.A.P. Prisăcani, ne spunea că echipa proprie de con­structori, numără 25 de oa­meni. Anul trecut, membrii acestei formaţii au amena­jat salariile pe cinci , hec­tare, au executat unele lu­crări la complexul de vaci, au renovat 35 de locuinţe ale­ membrilor cooperatori etc. în prezent, meşterii co­operatori continuă lucrări­le la complexul amintit, au început brutăria C.A.P. şi, de îndată ce timpul va de­veni prielnic, vor participa la amenajarea solariilor pe alte cinci hectare.„Au fost luate măsuri pentru conso­lidarea echipei. Recunoscute pentru com­petenţa lor sunt şi echipele din alte localităţi. In comu­na Victoria funcţionează două echipe de construc­tori. Cea mai numeroasă este a C.A.P., profilată pe confecţii metalice, instalaţii de apă şi construcţii. Lucră­torii acesteia, în număr de peste 40, care au la activ multe realizări în comună şi în alte localităţi, partici­pă în prezent­­la ridicarea complexului de vaci, a blo­cului cu 12 apartamente, grădiniţei etc. .Echipa con­siliului popular comunal este specializată în lucrări de tîmplărie. Tov. M. Du­ca, preşedintele consiliului popular comunal, ne spu­nea că primăria studiază posibilitatea unificării for­ţelor constructorilor, con­stituirea lor într-o forma­ţie puternică, cu un specia­list la conducere. Lucrătorii Asociaţiei eco­nomice intercooperatiste de la Hîrlău şi echipele de constructori din cooperati­vele agricole şi-au propus ca în acest an să realizeze lucrări în valoare de peste 40 de milioane de lei. Sar­cinile pentru anul următor sunt şi mai mari. De aceea, se impune ca la nivelul tu­turor comunelor să se con­stituie echipe puternice de constructori, care să uneas­că toate forţele locale. Tot­odată, echipele amintite trebuie consolidate. Cu sprijinul organelor agrico­le judeţene, vor fi continua­te cursurile de calificare în meseriile de dulgher, zidar, fierar-betonist, organizate­­prin Casa agronomului. S-a prevăzut ca­ în acest an să fie calificaţi circa 300 de co­operatori. Majoritatea coo­perativelor agricole s-au o­­cupat din timp de recruta­rea cadrelor, de întocmirea dosarelor de şcolarizare. Altele, ca cele din Dumeşti, Todireşti, Chişcăreni, Graj­duri, au neglijat acest lu­­cru. Este de datoria comi­tetelor comunale de partid de a acţiona mai energic în direcţia constituirii unor echipe de constructori ca­pabile să realizeze cu for­ţele lor toate obiectivele planificate pe plan local şi de a le pune pe picioare încă în acest an. FLACĂRA IAȘULUI | ii 24 m an­ i RADIO IAŞI. Programul de S * seară ( 1 februarie) : 16 Coti­­l­a­dian sonor ; 17,30 Conştiinţa şi I , cultura ; 1.8 I)iu folclorul po­­ţ * poarelor ; 18, 15 Şoimii patriei ; f i 18,30 Miniaturi vocale şi instru- * mentale ; 18,40 Cin! şi joc din i t plai de dor ; 19 Buletin de ştiri; , f 19,05 Imn de ţară, imn de mun- j 1 că ; 19,15 Tribuna experienţei | i înaintate ; 19,30 Melodii, melo- ? dii; 20 Teatru la microfon : „O ţ 1 noapte furtunoasă“, de I- L. Ca- 1 l ragiate ; 21,45 — 22 Pagini wc- ' 17,00 Telex :­­ 17,25 Curs de ^ Pentru timpul ț şefe' din operete. TELEVIZIUNE. 17,05 Teleşcoală , limbă rusă ; 17,45 dv. liber, vă recomandăm......­­ 17,55 Consultaţii juridice ; 18,15­­ Reportaj pe glob ; 18,35 Muzica­­ în imagini : 19,05 Film serial / pentru copii : „Sindbal marina-­­ rul“. Episodul 23 ; 19,30 Tele-­­ jurnal ; 19,50 Reportaj Tv. ;­­ 20,10 Cîntecele meio ; 20,20 Ora­­ tineretului ; 2­1,19 Gheţurile din , Ţara de Foc ; 21,50 Din şlagă- \ rele marelui şi micului ecran ;­­ 22,15 Telejurnal. CINEMATOGRAFE. Victoria,­­ orele 9 ; 11 ; 14,30 ; 10,30 ; 18,30 ;­­ 20,30 : „Dueliştii". Copou, orele­­ 9 ; 11 ; 14,30 16,30 ; 18,30 ; 20,30:­­ „Te oblig să trăieşti“. Republi­ca, orele 9 ; 14 ; 17 , 20 : „Lan­ţul amintirilor’*. Tineretului, orele: 9 ; 11 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „Fiara**, în Judeţ. PAŞ­CANI., Casa de cultură : „Prin­cipiul dominoului“. Clubul C. F. R. : *.M-aţi confundat“. TG. FRUMOS : „Capcana din munţi“. HÎRJIAU : „Star“. PO­­DU ’ ILOAIEI : „Matriarhat“. HALAUCEȘTI :­­O fată aproa­pe cuminte“. ■ RADUCANFIN : „P­im­înt natal“. TEAT­RUL N­AŢIO­N­AL zintă, la ora 19,30, cu piesa „Goana“ — valabile tip­i­chetele cu seria 17. . P­RON­T EXPRES. Rezultatele­­ tragerii din 31 ianuarie 1070 :­­ Extragerea I : 23 19 44 41 16 37.­­ Extragerea a II-a : 27 21 38 8 28 NI. ţ Fond de câştiguri, iei I 263 612. ţ TIMPUL PROBABIL. Vremea­­ continuă să se răcească uşor.­­ Cerul va fi variabil, mai mult norus in cur­su­­cin,­ se vor semnala precipitaţii sub formă ţ ţ de ploaie şi lapoviţă, iar în zona­­ 1 de munte, ninsoare. Vîntul va t \ sufla slab pînă la moderat din 4 sectorul vest-sud-vestic, apoi­­ din cel vest-suml-vestic. Tempo- I « ratura aerului va scădea ușor: ; ' minimele vor fi cuprinse intre i minus 7 grade si 1 grad, iar ma- 4 ximele intre zero si 6 grade. ! :S \\ pre- i spectacolul t Vernisaj Sala „Victoria“ din Iaşi ieste, incepînd de astăzi, e.­ pictorului Grigore Bopovici miesajul va avea loc la ora 18. ■--------® « —-----­Găzdu­iOziţia Ver- „Barocameră hipoharică' îperatura şi pre­­vmri înălţimi pot i'­orul unei justa­­specialiştii Insti­­ri medicale d­in traţia, denumită rică“, serveşte riului de reglare narea de globule raport cu altitu­­ei s.-au obţinut citoare la focali­­ivoşi care parti­­eritropoezei, ro­­g landelor endocrine în acest ses, stabilirea hormonului ce ia anumite La fort condiţii şi care­tarea globulelor fi utilizată, de nentul astmului rea unor tulbr­­espiratorii. (Ager­pir­es) Condiţiile siane existente la i ,ti reproduse cu aju­laţii realizate de s­tuiului de cercetă Cluj-Napoca. In­st. „Barocameră" hipot la studiul mecanism a eritropoezei (do roşii in singe), i­­dinea. Cu ajutor preţioase date pt zarea centrilor n cipă la reglarea lui ‘ P naştere în contribuie roşii. Instalaţia poa asemenea, la tr bronşic, la eluc­rări circulatorii » . Valentin Micloş în ziua de 31 ianuarie 1979, a încetat fulgerător din­ viaţă Valentin­­Micloş, unul dintre cei mai valoroşi­­ şi îndrăgiţi componenţi ai echipei divizio­nare A de fotbal Politehnica Iaşi. Născut la 27 mai 1953 la Con­stanţa, a început să practice fot­balul în mod organizat, încă de cind era elev, la centrul de popii şi juniori al clubului Stea­ua Bucureşti. Remarcat pentru talentul său, a fost selecţionat, în perioada 1969 turile naţionale tineret. Din anul tind timpul cu­ 1971, în lo­stagiul militar a fost jucător­ia clubului de aici afirmîndu calităţile-i rec balist complet propiat, el şi­­şi dragostea spectatorilor, de muncă din lei de căi fer­i Prin dispariţia lui Valentin Miclo­scan suferă o grec Valentin Micloş .: bază in echi­­m­ Politehnica,­­ plenar. Cu oseute de fot­­de tovarăş a­­atras simpatia coechipierilor, tivului giona­adru lasi. a a ie­oti pierdj CONSILIUL CL111 FOTBAL POLITEHNICA I LU DE

Next