Flacăra Iaşului, martie 1979 (Anul 35, nr. 10081-10107)
1979-03-01 / nr. 10081
ÎNDEPLINIREA RITMICĂ A PRODUCŢIEI FIZICE CERE FURNIZORI PUNCTUALI La o primă analiză, s-ar putea trage concluzia că întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare din Iaşi lucrează pentru sfîrşitul lunii martie. Aşa s-ar putea interpreta faptul că la unele dintre utilajele planificate pentru finele acestui trimestru lucrul este foarte avansat ; că la un alt utilaj — transportorul pentru cartofi TU 40 — planificat pentru al doilea trimestru al anului, s-a devansat cu cîteva luni pregătirea producţiei şi, respectiv, introducerea în fabricaţie , că s-a terminat pregătirea pentru intrarea în lucru a unor piese de schimb asimilate etc. Paradoxal însă, contractele de livrare a altor utilaje pe luna ianuarie n-au fost respectate (este vorba, de pildă, de transportoarele TU 25, aşteptate 1a unităţi agricole din Ialomiţa, Călăraşi sau Slobozia), existînd riscul ca producţia fizică şi, respectiv, livrarea în termen a produselor finite, să nu fie realizate. In cadrul unui colectiv cu frumoase tradiţii de hărnicie şi dorinţă de autodepăşire, această situaţie nu poate mulţumi pe nimeni. Trecînd prin incinta unităţii, prin atelierele de lucru, remarcăm un ritm de muncă alert, preocuparea de a folosi cît mai bine timpul de lucru. înseşi rezultatele de pînă acum, creşterea la 87 la sută a indicelui de utilizare a maşinilor, sporirea lună de lună a productivităţii muncii atestă această preocupare. Ce a determinat, totuşi, nerealizările înregistrate pînă acum la producţia fizică ? Din discuţia pe această temă cu factorii din conducerea I.M.A.I.A. reţinem ca un prim aspect lipsa materiei prime şi a unor componente necesare montajului unor utilaje. In halele de fabricaţie, In curtea întreprinderii remarcăm adevărate stocuri de piese disparate, confecţionate în MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) --------— * ----------------------- Cu planul depăşit întrecerea socialistă capătă noi dimensiuni cantitative şi calitative la întreprinderea de maşini-agregat şi maşini-unelte speciale Iaşi. După cum ne informează conducerea unităţii, prevederile planului pe două luni au fost depăşite cu o producţie în valoare de peste un milion de lei, producţie care s-a concretizat în însemnate cantităţi de utilaje foarte mult solicitate în economie, printre care amintim : maşini de găurit cu antraxe reglabile, sănii cu avans hidraulic, cutii de avans pentru maşini de alezat şi altele. Primii la contractarea legumelor Hotărîţi să contribuie din plin la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, legumicultorii din Tg. Frumos au contractat cu I.L.F. să livreze din surplusul gospodăriilor lor peste 60 de tone de legume. Cu cele mai mari cantităţi s-au înscris Maxim Sidor, Grigore Sfecliş, Dumitriu Nichifor, Marcu Anisim, Th. Sfecliş, Iosif Pricop. Vă relatăm despre: Noul anamblu de locuinţe din str. Vasile Alecsandri Din programul urbanistic şi edilitar prevăzut a se realiza în acest an în municipiul Iaşi, un spor de frumuseţe şi confort va cunoaşte şi str. Vasile Alecsandri. Noul ansamblu de locuinţe ce se va ridica aici determină modificări importante în configuraţia străzii respective şi a bulevardului Independenţei. In construcţie se află blocurile R 4 a şi R 4 b de la intersecţia stingă a străzii V. Alecsandri cu bulevardul Independenţei, care vor completa şirul construcţiilor. , La intersecţiadreaptă a amintitelor artere de comunicaţie, lingă Muzeul de istorie naturală şi Muzeul Teatrului Naţional se lucrează la eliberarea terenului, în vederea începerii turnării fundaţiilor unui mic ansamblu de locuinţe, menit a întregi sistematizarea şi dezvoltarea armonioasă, echilibrată a zonei. Blocurile cu faţade spre stradă şi bulevard vor avea ca regim de înălţime parter, plus 8 nivele, iar cele din spatele muzeelor — parter cu patru nivele şi vor ocupa spaţiul liber existent pînă în strada Ştefan Gheorghiu. Apartamentele proprietate personală din acest mic ansamblu de locuinţe vor avea 25 camere, cu suprafeţe mai mari la bucătării şi băi, cele cu mai multe camere dispunînd şi de un grup sanitar separat. Blocurile cu faţade spre cele două artere de circulaţie sunt prevăzute cu spaţii comerciale la parter. Dintre acestea amintim spaţiile comerciale rezervate unui magazin „Sanitas“ şi altele de prezentare şi desfacere a produselor întreprinderii „Tehnoton“ şi ale serelor de la Codlea. Edilii şi proiectanţii au avut grijă să pună in valoare, să evidenţieze cele două edificii care adăpostesc muzeele, păstrînd şi creînd în jurul acestora un adevărat parc. S-a rezervat, de asemenea, un spaţiu verde în care se vor amplasa aparate pentru jocul copiilor. Noul ansamblu de locuinţe se va integra armonios în impresionanta perspectivă arhitecturală pe care o dobîndeşte sub ochii noştri o vastră zonă urbană, în curs de modernizare, de la Piaţa Independenţei pînă în strada Sărăriei. AL. ATANASE Platforma industrială a Iaşului, în zori • • • • In pagina a 4-a Cronica lunii februarie Evenimente externe -1 In paginile 2—3 Aşa trebuie sporită valoarea nutritivă a furajelor grosiere Sport La întreprinderea „Ţesătura“ Cîştigă teren spiritul gospodăresc în folosirea energiei electrice „Vorba dulce mult aduce“ dacă şi magazinele sînt bine aprovizionate 30 de ani de la hotărirea C. C. al partidului privind cooperativizarea agriculturii Pe temelia noilor structuri Primăvara acestui an debutează sub semnul unui eveniment memorabil: împlinirea a 30 de ani de la istorica plenară a Comitetului Central al Partidului din 3—5 martie 1949, care a pus bazele trecerii la transformarea socialistă a agriculturii noastre. In acest răstimp, agricultura a făcut salt de la plugul arhaicst tractor, la fertilizante, la canalele de irigaţii, ceea ce reprezintă una din cele mai importante componente ale revoluţiei săvârşite la sate în anii socialismului. Aşezarea agriculturii noastre pe temelia structurilor socialiste a constituit o profundă revoluţie, cu multiple şi esenţiale consecinţe şi implicaţii. O revoluţie in raporturile oamenilor faţă de mijloacele de producţie. O revoluţie în ceea ce priveşte tehnica şi tehnologiile de producţie, un pas cu procesele transformărilor ştiinţifice şi tehnice contemporane inabordabile pentru mica gospodărie ţărănească. O revoluţie în accesul omului muncitor de la sate la bunurile materiale create de industria zilelor noastre. O revoluţie în mentalitatea agricultarului, e o deschidere largă a orizontului lui spiritual, moral şi cetăţenesc. Evidenţiind înalta semnificaţie economico-socială şi politică a acestei transformări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat : „Trecind cu succes examenul practicii, agricultura cooperatistă s-a dovedit forma obiectiv necesară de organizare a muncii ţărănimii în condiţiile orînduirii socialiste. Experienţa ţârii noastre demonstrează convingător că transformarea socialistă a agriculturii este o condiţie fundamentală a succesului întregii opere de construcţie socialistă, calea pe care se asigură generalizarea relaţiilor de producţie socialista în întreaga economie, lichidarea definitivă şi sub orice formă a exploatării omului de către om“. Profundele transformări pie care le-a cunoscut agricultura românească, după încheierea procesului de trecere a ei pe structuri socialiste, se concretizează în dezvoltarea bazei tehnico-materiale prin creşterea numărului de tractoare la 135 mii bucăţi în prezent, prin încheierea mecanizării complexe a cerealelor păioase, urmind ca pină in 1990 să se încheie şi la culturile prăşitoare, prin extinderea la 2 milioane ha a suprafeţelor irigate, prin intensificarea procesului de chimizare a agriculturii etc., toate acestea ducînd la creşterea an de an a producţiilor vegetale şi animale. Prefacerile fundamentale pe care agricultura noastră le-a înregistrat mai ales în anii din urmă au contribuit la accentuarea apropierii dintre agricultura de stat şi cea cooperatistă, impunind ca o cerinţă obiectivă necesitatea aplicării unei tehnologii unitare în toate ramurile de producţie, elaborării unui sistem unitar de conducere şi planificare a agriculturii, unificarea formelor de organizare a producţiei şi a muncii. Pornind tocmai de la aceste cerinţe, plenara I.C. al P.C.R. din 1 februarie ac. a adoptat un ansamblu de măsuri novatoare privind îmbunătăţirea planificării şi conducerii agriculturii, progresul multilateral al acesteia. Obiectivele urmărite prin aceste măsuri sunt : asigurarea unei conduceri unitare pentru întreaga agricultură, apropierea conducerii de producţie, folosirea eficientă a mijloacelor mecanice, de chimizare şi a forţei de muncă în toate sectoarele agriculturii. Pentru înfăptuirea acestor obiective, pe baza hotărîrii plenarei Comitetului Central, s-au constituit, în ultimele săptămîni, consilii unice agroindustriale de stat și cooperatiste menite să înlăture fărâmiţarea forţelor umane şi tehnice, să înmănuncheze laolaltă eforturile şi să le orienteze spre creşterea substanţială a producţiei agricole şi a eficienţei ei economice. Aceste noi orientări privind sistemul de conducere şi organizare a agriculturii constituie o componentă de bază a politicii agrare a partidului nostru, în aceşti 30 de ani, şi agricultura judeţului Iaşi a făcut mari progrese, beneficiind de sprijinul susţinut al statului, pe baza succeselor obţinute in industrializarea socialistă a ţării. Astfel, numai în anii 1960—1978, numărul tractoarelor de pe ogoarele ieșene a sporit, de la 922 la 3 891, revenind în prezent circa 30 de hectare de teren arabil pe tractor. Numărul colubrilor a crescut. (continuare in pag. a 2-a) CONSTANTIN DROPU Conf. univ. dr. --------------- • • La CristeştiPrestările de servicii în atenţia consiliului popular Lărgirea reţelei unităţilor prestatoare de servicii se bucură de atenţie sporită din partea Consiliului popular al comunei Cristeşti, care a analizat în repetate rînduri acest sector de activitate şi a stabilit o serie de hotărîri. înfăptuirile nu întîrzie : anul trecut, volumul de prestări prevăzut a fost depăşit cu peste 85 la sută. S-a înfiinţat o unitate de împletituri ton sîrmă şi alta de reparaţii radio-televizoare, numărul atelierelor de acest gen sporind la zece, iar cel al profitelor la opt. In prezent, cooperativa comunală de consum face pregătiri pentru deschiderea unei plăpumării în satul Homiţa şi a unei croitorii la centrul de comună. Pentru 1979, se mai prevede şi înfiinţarea unui atelier fotografic. Visl MĂRŢIŞOR Briciul unui vint tăios trece abraş peste pădurea zgribulită, dar copacii urmăresc drumul soarelui, urcat tot mai către amiaza cerului şi un fior întinereşte zarea. încep să se arate anumite semne de primenire a luminii, incit şfichiul de ninsoare pare o glumă pentru hazul pepinierei de la ocolul silvic. E încă rece şi prin subţioara dealurilor mai stăruie pulpane de omăt, dar vezi că în singurătatea oricărui crîng urcă spuma albă a ghioceilor, ca un ris mărunt al toamnei din frunzele moarte şi, ici-colo, a aprins opaiţe galbene de nădejdi cornul cel pină acum adormit. Cui să-i mai pese de supărarea vîntului ? In dimineaţa brumărie oraşul respiră, aburind conturul străzilor şi grăbind, sub cursa minutarelor, circulaţia rîurilor vii, umane. E ora cînd se mănincă, se citeşte ziarul şi se cer informaţii despre toate, din mers. Viaţa înseamnă în primul rind prezenţă, permanenţă, continuitate, aşa că încordarea matinală a cetăţii e dictată de această lege fără vîrstă. Dar există o anumită dimineaţă , cînd toate preocupările legate de calende trec pe plan secundar, cînd strada îşi uimeşte privirea, mărţişoarele. Au invadat oraşul ghioceii, mîţişorii şi cornul cu dulce sunet eminescian, aducind din cîmpuri solie de primăvară. Şi, la îndemnul lor, toată omenirea aceasta simte în inimă duioşia unei fericiri AUREL LEON (continuare in pag. a 2-a) Simbol al dragostei si primăverii vieţii Foto : S. LEONID