Flacăra Iaşului, martie 1979 (Anul 35, nr. 10081-10107)

1979-03-01 / nr. 10081

ÎNDEPLINIREA RITMICĂ A PRODUCŢIEI FIZICE CERE FURNIZORI PUNCTUALI La o primă analiză, s-ar putea trage concluzia că întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei a­­lim­entare din Iaşi lucrează pentru sfîrşitul lunii mar­tie. Aşa s-ar putea interpre­ta faptul că la unele dintre utilajele planificate pentru finele acestui trimestru lucrul este foarte avan­sat ; că la un alt uti­laj — transportorul pen­tru cartofi TU 40 — plani­ficat pentru al doilea tri­mestru al anului, s-a de­vansat cu cîteva luni pre­gătirea producţiei şi, res­pectiv, introducerea în fa­bricaţie , că s-a terminat pregătirea pentru intrarea în lucru a unor piese de schimb asimilate etc. Para­doxal însă, contractele de livrare a altor utilaje pe lu­na ianuarie n-au fost res­pectate (este vorba, de pil­dă, de transportoarele TU 25, aşteptate 1a unităţi a­­gricole din Ialomiţa, Călă­raşi sau Slobozia), existînd riscul ca producţia fizică şi, respectiv, livrarea în ter­men a produselor finite, să nu fie realizate. In cadrul unui colectiv cu frumoase tradiţii de hărnicie şi dorinţă de auto­­depăşire, această situaţie nu poate mulţumi pe ni­meni. Trecînd prin incinta unităţii, prin atelierele de lucru, remarcăm un ritm de muncă alert, preocuparea de a folosi cît mai bine timpul de lucru. înseşi re­zultatele de pînă acum, creşterea la 87 la sută a in­dicelui de utilizare a maşi­nilor, sporirea lună de lu­nă a productivităţii muncii atestă această preocupare. Ce a determinat, totuşi, nerealizările­­ înregistrate pînă acum la producţia fi­zică ? Din discuţia pe a­­ceastă temă cu factorii din conducerea I.M.A.I.A. reţi­nem ca un prim aspect lip­sa materiei prime şi a unor componente necesare mon­tajului unor utilaje. In ha­lele de fabricaţie, In curtea întreprinderii remarcăm a­­devărate stocuri de piese disparate, confecţionate în MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) --------— * -----------------------­ Cu planul depăşit întrecerea socialistă ca­pătă noi dimensiuni canti­tative şi calitative la între­prinderea de maşini-agre­­gat şi maşini-unelte specia­le Iaşi. După cum ne in­formează conducerea uni­tăţii, prevederile planului pe două luni au fost depă­şite cu o producţie în va­loare de peste un milion de lei, producţie care s-a con­cretizat în însemnate canti­tăţi de utilaje foarte mult solicitate în economie, prin­tre care amintim : maşini de găurit cu antraxe regla­bile, sănii cu avans hidra­ulic, cutii de avans pentru maşini de alezat şi altele. Primii la contractarea legumelor Hotărîţi să contribuie din plin la îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei, legu­micultorii din Tg. Frumos au contractat cu I.L.F. să livreze din surplusul gospo­dăriilor lor peste 60 de to­ne de legume. Cu cele mai mari cantităţi s-au înscris Maxim Sidor, Grigore Sfe­­cliş, Dumitriu Nichifor, Marcu Anisim, Th. Sfecliş, Iosif Pricop. Vă relatăm despre: Noul an­­amblu­ de locuin­ţe din str. Vasile Alecsandri Din programul urbanistic şi edilitar prevăzut a se realiza în acest an în mu­nicipiul Iaşi, un spor de frumuseţe şi confort va cunoaşte şi str. Vasile Ale­csandri. Noul ansamblu de locuinţe ce se va ridica aici determină modificări importante în configuraţia străzii respective şi a bu­levardului Independenţei. In construcţie se află blocurile R 4 a şi R 4 b de la intersecţia stingă a străzii V. Alecsandri cu bu­levardul Independenţei, ca­re vor completa şirul con­strucţiilor. , La intersecţia­­dreaptă a amintitelor ar­tere de comunicaţie, lingă Muzeul­ de istorie naturală şi Muzeul Teatrului Naţio­nal se lucrează la elibera­rea terenului, în vederea începerii turnării fundaţii­lor unui mic ansamblu de locuinţe, menit a întregi sistematizarea şi dezvolta­rea armonioasă, echilibrată a zonei. Blocurile cu faţa­de spre stradă şi bulevard vor avea ca regim de înăl­ţime parter, plus 8 nivele, iar cele din spatele muzee­lor — parter cu patru ni­vele şi vor ocupa spaţiul liber existent pînă în stra­da Ştefan Gheorghiu. A­­partamentele proprietate personală din acest mic ansamblu de locuinţe vor avea 2­­­5 camere, cu su­prafeţe mai mari la bucă­tării şi băi, cele cu mai multe camere dispunînd şi de un grup sanitar sepa­rat. Blocurile cu faţade spre cele două artere de circu­laţie sunt prevăzute cu spa­ţii comerciale la parter. Dintre acestea amintim spaţiile comerciale rezerva­te unui magazin „Sanitas“ şi altele de prezentare şi desfacere a produselor în­treprinderii „Tehnoton“ şi ale serelor de la Codlea. Edilii şi proiectanţii au avut grijă să pună in va­loare, să evidenţieze cele două edificii care adăpos­tesc muzeele, păstrînd şi creînd în jurul acestora un adevărat parc. S-a rezer­vat, de asemenea, un spaţiu verde în care se vor ampla­sa aparate pentru­ jocul copiilor. Noul ansamblu de locu­inţe se va integra armonios în impresionanta perspecti­vă arhitecturală pe care o dobîndeşte sub ochii noş­tri o vastră zonă ur­bană, în curs de moderni­zare, de la Piaţa Indepen­denţei pînă în strada Să­­răriei. AL. ATANASE Platforma industrială a Iaşului, în zori • • • • In pagina a 4-a Cronica lunii februarie Evenimente externe -1 In paginile 2—3 Aşa trebuie sporită valoarea nutritivă a furajelor grosiere Sport La întreprinderea „Ţesătura“ Cîştigă teren spiritul gospodăresc în folosirea energiei electrice „Vorba dulce mult aduce“ dacă şi magazinele sînt bine aprovizionate 30 de ani de la hotărirea C. C. al partidului privind cooperativizarea agriculturii Pe temelia noilor structuri Primăvara acestui an debu­tează sub semnul unui eve­niment memorabil: împlini­rea a 30 de ani de la istori­ca plenară a Comitetului Central al Partidului din 3—5 martie 1949, care a pus ba­zele trecerii la transforma­rea socialistă a agriculturii noastre. In acest răstimp, a­­gricultura a făcut salt de la plugul arhaic­st tractor, la ferti­lizante, la canalele de irigaţii, ceea ce reprezintă una din cele mai importante componente ale revoluţiei săvârşite la sate în anii so­cialismului. Aşezarea agri­culturii noastre pe temelia structurilor socialiste a con­stituit o profundă revoluţie, cu multiple şi esenţiale con­secinţe şi implicaţii. O revo­luţie in raporturile oamenilor faţă de mijloacele de pro­ducţie. O revoluţie în ceea ce priveşte tehnica şi tehnolo­giile de producţie, un pas cu procesele transformărilor ştiinţifice şi tehnice contem­porane inabordabile pentru mica gospodărie ţărănească. O revoluţie în accesul omu­lui muncitor de la sate la bunurile materiale create de industria zilelor noastre. O revoluţie în mentalitatea a­­gric­ultarului, e o deschidere largă a orizontului lui spiri­tual, moral şi cetăţenesc. Evidenţiind înalta sem­nifica­­ţie economico-socială şi po­litică a acestei transformări, tovarăşul Nicolae Ceauş­escu a arătat : „Trecind cu succes examenul practicii, agricul­­tura cooperatistă s-a dovedit forma obiectiv necesară de organizare a muncii ţărăni­mii în condiţiile orînduirii socialiste. Experienţa ţârii noastre demonstrează convin­gător că transformarea socia­listă a agriculturii este o con­diţie fundamentală a succe­sului întregii opere de con­strucţie socialistă, calea pe care se asigură generalizarea relaţiilor de producţie socia­lista în întreaga economie, lichidarea definitivă şi sub orice formă a exploatării o­­mului de către om“. Profundele transformări pie care le-a cunoscut agricul­tura românească, după înche­ierea procesului de trecere a ei pe structuri socialiste, se concretizează în dezvoltarea bazei tehnico-materiale prin creşterea numărului de trac­toare la 135 mii bucăţi în pre­zent, prin încheierea mecani­zării complexe a cerealelor păioase, urmind ca pină in 1990 să se încheie şi la cul­turile prăşitoare, prin extin­derea la 2 milioane ha a su­prafeţelor irigate, prin in­tensificarea procesului de chimizare a agriculturii etc., toate acestea ducînd la creş­terea an de an a producţiilor vegetale şi animale. Prefacerile fundamentale pe care agricultura noastră le-a înregistrat mai ales în anii din urmă au contribuit la accentuarea apropierii din­tre agricultura de stat şi cea cooperatistă, impunind ca o cerinţă obiectivă necesitatea aplicării unei tehnologii u­­nitare în toate ramurile de producţie, elaborării unui sistem unitar de conducere şi planificare a agriculturii, u­­nificarea formelor d­e orga­nizare a producţiei şi a mun­cii. Pornind tocmai de la a­­ceste cerinţe, plenara I.C. al P.C.R. din 1 februarie ac. a adoptat un ansamblu de măsuri novatoare privind îm­bunătăţirea planificării şi conducerii agriculturii, pro­gresul multilateral al aces­teia. Obiectivele urmărite prin aceste măsuri sunt : a­­sigurarea unei conduceri uni­tare pentru întreaga agricul­tură, apropierea conducerii de producţie, folosirea efici­entă a mijloacelor mecanice, de chimizare şi a forţei de muncă în toate sectoarele a­­griculturii. Pentru înfăptui­rea acestor obiective, pe ba­za hotărîrii plenarei Comi­tetului Central, s-au consti­tuit, în ultimele săptămîni, consilii unice agroindustriale de stat și cooperatiste meni­te să înlăture fărâmiţarea forţelor umane şi tehnice, să înm­ănuncheze laolaltă efor­turile şi să le orienteze spre creşterea substanţială a pro­ducţiei agricole şi a eficien­ţei ei economice. Aceste noi orientări privind sistemul de conducere şi organizare a a­­griculturii constituie o com­ponentă de bază a politicii a­­grare a partidului nostru, în aceşti 30 de ani, şi agri­cultura judeţului Iaşi a fă­cut mari progrese, benefici­ind de sprijinul susţinut al statului, pe baza succeselor obţinute in industrializarea socialistă a ţării. Astfel, nu­mai în anii 1960—1978, nu­mărul tractoarelor de pe o­­goarele ieșene a sporit, de la 922 la 3 891, revenind în pre­zent circa 30 de hectare de teren arabil pe tractor. Nu­mărul colubri­lor a crescut. (continuare in pag. a 2-a) CONSTANTIN DROPU Conf. univ. dr. --------------- • • La CristeştiPrestările de servicii în atenţia consiliului popular Lărgirea reţelei unităţilor prestatoare de servicii se bucură de atenţie sporită din partea Consiliului popular al comunei Cristeşti, care a a­­nalizat în repetate rînduri a­­cest sector de activitate şi a stabilit o serie de hotărîri. înfăptuirile nu întîrzie : a­­nul trecut, volumul de pre­stări prevăzut a fost depăşit cu peste 85 la sută. S-a înfi­inţat o unitate de împletituri ton sîrmă şi alta de repara­ţii radio-televizoare, numărul atelierelor de acest gen spo­rind la zece, iar cel al pro­­fitelor la opt. In prezent, co­operativa comunală de con­sum face pregătiri pentru deschiderea unei plăpumării în satul Homiţa şi a unei croitorii la centrul de comu­nă. Pentru 1979, se mai pre­vede şi înfiinţarea unui ate­lier fotografic. Visl MĂRŢIŞOR­ Briciul unui vint tăios trece abraş peste pădurea zgribulită, dar copacii ur­măresc drumul soarelui, urcat tot mai către amia­za cerului şi un fior înti­­nereşte zarea. încep să se arate anumite semne de primenire a luminii, incit şfichiul de ninsoare pare o glumă pentru h­azul pepi­nierei de la ocolul silvic. E încă rece şi prin subţioa­ra dealurilor mai stăruie pulpane de omăt, dar vezi că în singurătatea oricărui crîng urcă spuma albă a ghioceilor, ca un ris mă­runt al toamnei din frunze­le moarte şi, ici-colo, a a­­prins opaiţe galbene de nă­dejdi cornul cel pină acum adormit. Cui să-i mai pese de supărarea vîntului ? In dimineaţa brumărie oraşul respiră, aburind con­turul străzilor şi grăbind, sub cursa minutarelor, cir­culaţia rîurilor vii, umane. E ora cînd se mănincă, se citeşte ziarul şi se cer in­formaţii despre toate, din mers. Viaţa înseamnă în primul rind prezenţă, per­manenţă, continuitate, aşa că încordarea matinală a cetăţii e dictată de această lege fără vîrstă. Dar există o anumită di­mineaţă , cînd toate preocu­pările legate de calende trec pe plan secundar, cînd strada îşi uimeşte privirea, mărţişoarele. Au invadat o­­raşul ghioceii, mîţişorii şi cornul cu dulce sunet emi­nescian, aduci­nd din cîm­­puri solie de primăvară. Şi, la îndemnul lor, toată o­­menirea aceasta simte în inimă duioşia unei fericiri AUREL LEON (continuare in pag. a 2-a) Simbol al dragostei si primăverii vieţii Foto : S. LEONID

Next