Flacăra Iaşului, martie 1979 (Anul 35, nr. 10081-10107)

1979-03-01 / nr. 10081

I PAGINA A ll-A'—-------------------------------------------—----------------------FLACARA IASULUI 1 Pionierii, pe scena etapei judeţene „Cîntării României Faza judeţeană pentru pio­nieri şi şcolari a Festivalu­lui naţional „Cîntărea Româ­niei“, aflat la cea de-a doua ediţie a sa, este în plină desfăşurare. Au avut loc de­ja două etape (în acest an, „faza“ are loc în trei centre din judeţ, după un criteriu teritorial, ceea ce, s-a văzut, uşurează mult munca orga­nizatorilor, oferă posibilităţi­­ de prezentare mai bune etc.), şi nu peste mult timp va a­­vea loc, la Iaşi, cea de a treia şi ultimă etapă. Primele două, desfăşurate la 3 şi 11 februarie, la Tîr­gu Frumos şi Paşcani, au prilejuit confruntări „tari , între formaţii ambiţioase şi bine pregătite, veritabile spectacole care,-----------­chiar dacă au durat destul de mult une­ori, s-au bucurat de toată atenţia şi a­­precierea spectato­rilor — elevi, cadre ___ ____, _____ didac­tice, părinţi de-ai micilor ar­tişti amatori. Despre cele văzute, în general, nu se pot spune decit lucruri bune, ce­ea ce, desigur, a bucurat pe toată lumea (nu ştim şi pă­rerea celor din jurii, puşi in faţa foartei dificile sarcini de a-i alege pe cei mai buni din t­ei foarte mulţi... buni !). Desigur, rezultatele vor fi cunoscute abia după 11 mar­tie, data la care, probabil, se va­ desfăşura etapa de la Iaşi. Să amintim însă, cu a­­cest prilej, citeva cifre de bilanţ ale primelor două e­­tape, să remarcăm, de ase­menea,­ unele localităţi ale căror formaţii au produs o impresie deosebită. In total, la Tîrgu Frumos şi Paşcani au fost prezenţi pe scene peste 3 000 de pionieri şi şcolari din 63 de locali­tăţi, care au cîntat, au dan­sat, au recitat. Au putut fi vizionate 12 coruri, 17 gru­peşti, Ruginoasa, Tă­tăruşi, Todireşti precum şi păşcănenii (mai al­les elevii Şcolii generale nr. ,5) şi Casa pionierilor şi şoimi­lor patriei din Tîrgu Frumos. De remarcat, cu acelaşi pri­lej, şi interesantele expozi­ţii­­ de artă plastică vernisa­te cu prilejul spectacolelor­­concurs, atit la Tîrgu Fru­mos cit şi la Paşcani, expo­ziţii intitulate „Românie, plai de aur“, sau expoziţiile de creaţie tehnică, sub generi­cul „Ştiinţa, tehnica şi vii­torul“, reunind lucrări ale pionierilor din localităţile care au găzduit cele două e­­tape ale concursului. Aşadar, deocamdată, pe scena Festivalului este liniş­te. Nu însă şi în rîndul as­piranţilor la locuri fruntaşe, mai ales al celor care nu au evoluat încă, şi se pregătesc intens. Succes ! C. PETRILA membru al comisiei de propagandă a C.J.O.P. Iaşi pubi vocale, 5 formaţii in­strumentale, 4 orchestre, 16 formaţii de dansuri popu­lare şi 7 de dans modern, 4 echipe de gimnastică artisti­că, 19 brigăzi artistice, 18 montaje literare şi muzicale, 2 formaţii de estradă, 10 de teatru şi 3 de păpuşari, 3 formaţii de teatru folcloric, 35 de recitatori, mulţi po­vestitori, solişti etc. Aşa cum spuneam, rezul­tatele vor fi cunoscute mai târziu. De aceea, nu vom e­­numera formaţii care au evo­luat foarte bine, după păre­rea noastră, ci doar cîteva localităţi reprezentate foar­te bine. Se numără printre acestea, spre cinstea educa­torilor şi a şcolilor respec­tive, Cotnari, De­­------------------------Ioni Hălăuceşti, însemnări „C­ine desenează mai frumos ?“ Concurs de desen, la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Iaşi. Foto : Iulian Beceriu, elev la Liceul nr. 3 Spectacol de poezie, muzică şi umor Le iniţiativa cenaclului de poezie şi muzică al Facultă­ţii de farmacie, membri ai cenaclului de satiră şi umor ai ziarului „Flacăra Iaşului“ au participat la un spectacol de poezie, muzică şi umor. Şi-au dat concursul corul „Pastorala“ al Casei munici­pale de cultură, dirijat de Sorin Vînătoru, umoriştii Neni Marian, George Petro­­ne, Costache Plăcintă, V. D­­­Vas­iu, Radu Athanasie, in­terpreţii muzicali Dorin Cer­­nei şi Nicolae Jidveianu. ★ Un grup de membri ai ce­naclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“ a prezentat un reuşit pro­gram la Căminul pentru pen­sionari din Iaşi. După ce scri­itorul Aurel Leon a evocat personalităţi scriitoriceşti ie­şene, a urmat un spectacol la care şi-au adus contribuţia epigramişti, interpreţii de muzică folk Petronela Ola­­ru-Baldovin şi Valentin Bal­­dovin, precum și un grup de pensionari. V­ern­isa Astăzi, la ora 18, la roton­da I.M.F. va avea loc verni­sajul expoziţiei de pictură a artistei amatoare Doina Frîn­­cu. Expune uleiuri-peisaje, flori, portrete. • • Pronoexpres La tragerea Pronoexpres din 28 februarie 1979 au fost extrase următoarele numera : Extragerea I 15 32 20 45 11 2 Extragerea a II-a 8 23 12 31 29 6 Fond de cîștiguri lei 1 096 222 Pe temelia noilor structuri (armate din pag. 1) de asemenea, de circa 2,5 ori. Baza tehnică superioară, mij­loacele chimice, lucrările de hidroamelioraţii şi de com­batere a eroziunii solului, pu­ternicul eşalon de specialişti, măsurile de organizare supe­rioară a unităţilor au permis creşterea producţiei globale agricole a judeţului de cir­ca 2,6 ori in 1977 faţă de 1960. Pe acest temei, au spo­rit veniturile ţărănimii, s-a schimbat înfăţişarea satului ieşean. Evocarea celor trei decenii de la începuturile cooperati­vizării agriculturii, trecerea în revistă a prefacerilor structurale ce au avut loc in acest răstimp constituie un nou prilej de afirmare a ho­­tăririi cu care se cere în­făptuită politica partidului şi statului nostru de dezvoltare continuă a agriculturii, de sporire a contribuţiei aceste­ia la progresul întregii eco­nomii naționale. • • Mărţişor (urmare din pag. I) negîndite, simple ca şi via­ţa mereu renăscută. Peste sate şi peste oraşe, s-a oprit un ţărcălan de lu­mină nouă, amintindu-ne despre cea care asigură veş­nicia vieţii : primăvara ca un corolar al vîrstelor. Ea patronează această minunată zi de alintat, mărţişor — di­minutiv ce sună ca o tiflă dată încruntatului zeu al răz­boiului — zi in care ome­nirea se copilăreşte, amintin­­du-şi de o mie şi unul de lu­cruri drăgălaşe, devenite simboluri ale eternei renaş­teri. Va mai fi o trenă de ghea­ţă pe zarea încă brumată, dar purtăm la butonieră în­semnul cu fir alb-roşu, o dis­tincţie sentimentală a tine­reţii veşnic biruitoare, azi mai mult ca oricînd, în România noastră socialistă care, în orizontul de lumi­nă a partidului, trăieşte o în­florire primăverină. ASA TREBUIE SPORITA VALOAREA NUTRITIVA A FURAJELOR GROSIERE In hrana animalelor ru­megătoare (taurine şi ovi­ne) furajele de volum re­prezintă peste 90 la sută din necesarul de substanţă uscată şi unităţi nutritive, aşa că merită toată atenţia mai ales că se pot asigura în orice unitate. Cocenii de porumb conţin peste 75 la sută substanţă organi­că, însă aceasta e greu ac­cesibilă pentru hrana ani­malelor, datorită peliculei dure silicioase care prote­jează tulpinile. Tocmai de aceea este nevoie ca tulpi­nile să fie mărunţite şi preparate înainte de admi­nistrare pentru a deveni mai consumabile. Paiele de cereale au cel .. . .......................... redus nivelPe teme actuale mai proteic (3 g/kg), a­­şa că este absolut necesar să le im- _____ bunătăţim prin preparare cu adaosuri boga­te în proteină. Şi alte fu­raje grosiere (ciocălăi de porumb, pleavă, vreji de leguminoase etc.) se pot folosi cu succes în hrana rumegătoarelor. Metodele de preparare mai simplă a acestora sunt: tocarea, sa­­ramurarea, dospirea, droj­­duirea care constă în u­­mectarea materialului to­cat cu diverse soluţii (so­luţie de sare 1-2 la sută, apă de var 1-2 la sută, apă melasată 15-20 la sută ş. a.) şi lăsate la­­dospit 3 — 5 zile. Se mai practică ume­­zirea nutreţului cu soluţie de melasă 10 la sută, în pro­porţie de 1 la 10 faţă de materialul tocat şi asigura­rea temperaturii de 30-33 grade C în încăperea res­pectivă. Cea mai eficientă metodă este însă insilozarea grosierelor in amestec cu dejecţii, care are şi marele avantaj că se poate practi­ca în orice anotimp, deci şi de zootehnie iarna. Din dejecţiile de păsare proaspete însilozate în amestec cu diferite fi­broase tocate (paie, coceni, pleavă, ciocălăi) se obţine furaj valoros pentru tau­rine după 90 — 110 zile de la depozitare. înainte de însilozare se toacă mate­rialul cît mai mărunt, iar dejecţiile se tratează cu soluţie de acid clorhidric (0,3 — 0,5 litri la 100 kg dejecţii proaspete). In con­tinuare acestea se însilo­­zează în straturi alternati­ve : 40 — 60 cm grosiere tocate şi 2 — 4 cm dejecţii, adăugîndu-se şi 2 — 5 la sută tărîţe sau alte concen­trate, 2 la sută cretă fu­­rajeră, soluţie de melasă 10—15 la sută. Condiţia rea­lizării unui siloz ________ de bună calitate o reprezintă a­­sigurarea unei umidităţi de 50 — 60 la sută şi tasarea silozului cu tractorul cu şenile. Cerce­tările au demonstrat că proteina din dejecţii de pasăre este egală ca va­loare cu cea din soia. Un lot de găini de 10 000 capete produce circa 78 kg de pro­teină brută zilnic prin de­jecţii, echivalînd cu 117 kg de soia cu un conţinut de 44 la sută de proteină brută. Aplicînd aceeaşi teh­nologie, se pot însiloza gro­siere cu dejecţii de porci­ne, taurine, ovine. Din ce­le expuse rezultă că lipsa de furaje poate fi uşor compensată cu condiţia să existe preocupare, iniţiati­vă şi spirit gospodăresc. Ing. STELIAN CURJESCU Direcţia agricolă judeţeană Iaşi • * RADIO IAŞI. Programul de­­ seară (1 martie) : 16 Cotidian­­o- J noi; 17,30 Conştiinţa şi cultu- I ra ; 18,15 Şoimii patriei ; 18,30­­ Miniaturi instrumentale ; 19 Bu-­­ letin de ştiri ; 19,15 Tribuna ex-­­­perienţei înaintate ; 19,30 Melo- 7 dii, melodii; 20 Teatru la micro-­­ fon : „La răscruce de vinturi“­­ de Emily Bronte — partea I — ’ „Cîntecul amăgirii"; 21,05 Va- t rietăţi de mărţişor ; 21,45—22­­ Selecţiuni din opereta „Vînzăto-­­ rul de păsări“ de Zeller. TELEVIZIUNE. 17 Telex ; 17,05 L Teleşcoală ; 17,25 Curs de limbă­­ rusă ; 17,45 Ansambluri corale ;­­ 18,25 Consultaţii juridice; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal; 20 Ora tineretului ; 20,55 De la pri­ma cooperativă agricolă la agro­­industrie ; 21,10 Mărţişoare, măr­­ţişoare ! ; 22,15 Telejurnal. CINEMATOGRAFE. Victoria, orele 8,45 ; 10,45 ; 12,45 ; 14,40 ; 16,40 ; 18,35 ; 20,30 : „Nea Marin, 1 miliardar". Republica, orele 9,30; 11,30; 13,30; 15,3­1; 17,30; 19,30; 21,20: „Nea Marin, miliardar". , Conou, orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30 : „Detectiv particu­lar". Tineretului. orele 9,15; 13,45 ; 16,45 ; 19,45 : „Un pod prea­­ îndepărtat". Clubul Panificaţiei, I orele 14 : 16; 18: 20 . ..Animalul", în judeţ. PAŞCANI. Casa de cui- I tură : „Agentul liniştit". Clubul I C.F.R. : „Maşina de întinerit". TG. FRUMOS : „Revanşa". HIR­­I­LAU : „Ultima rună". PODU FLOATET : „Al­aria“. HALAU-­­ CFSU­ : „O fată noroaie cumin­te". RADUCANENL „New-York, New-York". TEATRUL NAŢIONAL „M. E­­I­MINESCU“ BOTOŞANI prezin­­­­tă, în sala Teatrului Naţional, la orele 17 şi 19,30, spectacolul I „Homer travestit", parodie de Eugen Lovinescu. TEATRUL PENTRU COPII­­ ŞI TINERET prezintă, in sala I Casei de cultură a tineretului, astăzi, la ora 10, spectacolul pentru copii „Pinocchio". TIMPUL PROBABIL. Vremea va continua să se încălzească u­­şor. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Cu totul izolat, sînt posibile precipitaţii slabe. Vin­tul va sufla moderat, cu inten­sificări de pînă la 60—65 km/h, predominind din sectorul su­dic. Temperatura aerului, c o creştere uşoară , maximele vor oscila între zero şi 9 grade, iar­­ minimele între minus 8 grade | ^ şi 1 grad. Local, dimineaţa, ceaţă. ţ O sport • Sport • Sport® Sport ® Sport • Sport® Sport® Sport • Sport „Clipa României“ la fotbal Victorie clară a Politehnicii SIBIU (prin telefon, de la redacţia ziarului „Tribuna Si­biului") Partida a început cu o intîr­­ziere de şapte minute, deoa­rece echipa din Satu Mare s-a prezentat la Sibiu fără carnetele de legitimare. Ar­bitrul Romeo Stîncan, pe bu­nă dreptate, a refuzat să in­tre pe teren, pînă cînd dele­gat­ d ' federal F­. Dumitrescu nu a dat avizul scris cum că „jocul se dispută, urmînd să se hotărască de către comi­sia de competiții din ce cau­ză nu există carnete“ (?!). După acest nedorit prolog, a început meciul, în faţa a circa 6 000 de spectatori, pe o vreme cu vînt rece care a su­flat în rafale. Neutri doar vreo 30 de minute, sibienii, entuziasmaţi apoi de evoluţia ieşenilor, i-au încurajat pe a­­ceştia pînă la sfîrşit. Deşi au avut vîntul în faţă în prima repriză, studenţii moldoveni s-au impus prin­­tr-un joc mai ordonat, Romila fiind omniprezent. După ce Cernescu (min. 10) şi Costea (min. 13) ratează din­ situaţii favorabile, în min. 30 la capă­tul unei combinaţii rapide Ro­­milă — Florean, ultimul des­chide scorul printr-un şut din voie. Pînă la pauză, mai no­tăm ocaziile irosite de Cer­nescu (min. 33 şi 41), Costea (min. 42) şi Romila (min. 44). Sătmărenii au în această pe­rioadă o singură situaţie de gol (min. 23), cind după un luft al lui Anton, Helvei, sin­gur cu portaru! Bucu, şutează slab. După pauză, pe teren există, practic, o singură echipă, jo­cul fiind la discreţia Politeh­nicii. Romila, inepuizabil şi clarvăzător, ii pune în valoa­re pe cei trei atacanţi, care sfîşie prin irezistibile sprin­turi apărarea Olimpiei. Astfel, în 11 minute se înscriu trei goluri de o rară frumuseţe : în min. 52, o minge „lungă" îi depăşeşte pe fundaşii cen­trali sătmăreni, Costea ţîşneş­­te pe lingă ei, îl driblează pe portarul Feher şi înscrie în poarta goală ; în min. 55 Ro­mila trimite mingea lui Cer­nescu şi acesta, sesizînd că Feher a ieşit mult din poar­tă, expediază balonul cu bol­tă în plasă, de la circa 35 m­, în min. 56, acelaşi Romila pă­trunde pe aripa stingă, cen­trează din viteză şi Florean reia imparabil în gol. Sătmă­renii par năuciţi, încearcă timid cîteva atacuri, spulbera­te însă uşor de fundaşii ie­şeni. Ultimul gol (al cincilea al partidei) este opera lui Cer­nescu (min. 80), care reia cu capul balonul centrat de C. lonescu. Politehnica : Bucu — Dani­il, Anton, Nepotu, Sofian, Romila (min. 78 Nemţeanu), Banu, C. lonescu, Florean, Cernescu, Costea. Olimpia : Haralambie (min. 36 Feher) — Mureşan, Matei, Smarandache, Pop, Sabou (min. 60 Popa), Báthory II, Kaizer, Helvei, Patacki, Mar­cu­. în urma victoriei cu 5—0 (1—0), formaţia ieşeană s-a calificat in optimile „Cupei României". N. I. DOBRA în teren de unul dintre spec­tatori (a fost identificat şi spe­răm să primească o pedeapsă exemplară) . Andriescu a fost eliminat din joc în min. 54, Constructorul evoluind pînă la sfîrșit în 10 oameni! Jiul: Moise — Kassai, Bădia, Ciupitu, Grigore, Stoichiţă, Ru­­su, Stoica, Sălăjan, Dumitra­­che, Guran (Boloş) . Construc­torul: Atimoftoaie — Cănă­­nău II, Toacă, Cănănău I, Cio­banu, Ailoaiei, Simionov (Toc­iu), Trandafylon, Bandar, An­­driescu, Paciu­leanu, VASILE POPA La un pas de calificare! Nu a lipsit mult ca, în pri­mul an de evoluţie intr-o di­vizie superioară, Constructorul să reuşească şi marea perfor­manţă de a se califica in op­timile „Cupei". Numai preve­derea regulamentului, care spune că, în caz de egalitate şi după prelungiri, cîştigă e­­chipa aflată în deplasare, i-a privat pe ieşeni de această me­ritată bucurie. Meritată şi pentru că fiul, adversara de ieri, este o echipă puternică, bine sudată, care a venit de­cisă să cîştige. Prima repriză a aparţinut in cea mai mare parte ieşenilor, care, folosind cît se poate de bine şi avantajul vîntului, reu­şesc să se impună şi pe tabela de marcaj : în min. 41, Ailoaiei a înscris din colţul careului mare, la o bună centrare a lui Ciobanu. Din păcate, pauza nu a fost „un sfetnic bun" decit pentru oaspeţi. In min. 52, în urma unei faze (mai apoi) con­troversate, Sălăjan egalează. După meci, am aflat de la tu­şierul Chilibar că motivul pen­tru care ridicase fanionul fu­sese un fault al unui fundaş ieşean, şi nu ofsaid, aşa cum au crezut majoritatea specta­torilor şi chiar unii jucători. Deci, decizia „principalului“ Mustăţea (Piteşti), care a con­dus în general bine, a fost absolut corectă, el acordînd a­­vantaj şi gol valabil. Au urmat prelungirile, In a­­ceeaşi notă de luptă aprigă, de ratări, de joc presărat de durităţi. In min. 97, la o lo­vitură liberă, Ciupitu îşi eta­lează clasa, invingîndu-1 pe Atimoftoaie de la 20 de metrii 2-1. Ieșenii îşi revin imediat şi egalează (min. 100) prin Pa­­chiţeanu, care a reluat specta­culos, din carteu, o minge res­pinsă de apărarea Jiului.. Re­gretabile cîteva incidente, ca­re nu pot fi trecute cu vede­rea , Grigore (Jiul) a trebuit să părăsească terenul banda­jat, lovit de un obiect aruncat VOLEI, DIV. A *! Şi Farul a învins la Iaşi! Penicilina a pierdut din nou. De data aceasta la Iaşi şi nu în faţa unei superechipe (pen­tru voleiul nostru feminin I) ca Dinamo Bucureşti, ci a Fa­rului, sextet pe care, Pînă mai deunăzi, ieşencele îl surclasau (cu uşurinţă) chiar şi la­­ Con­stanţa ! Dar acele timpuri s-au dus... Penicilina şi-a pierdut strălucirea şi a devenit, prin jocul său fără vigoare, nesi­gur în apărare şi lipsit de for­ţă şi fantezie în atac, o echipă de mijlocul „plutonului". E drept, Farul a avut în teren o jucătoare de excepţie, Maria Cengher-Enaebe, care a jucat aproape fără greşeală. Dar, to­tuşi, era una singură !... Jocul a fost disputat, în general, dar exceptînd unele (puţine) faze mai „calde“ din seturile II şi III, n-a depăşit condiţia me­diocrităţii. Scor final (meri­tat) 3—2 (15—11, 7—15, 15—11, 9—15, 15—6), pentru Farul. OH. VASILIU

Next