Flacăra Iaşului, martie 1979 (Anul 35, nr. 10081-10107)
1979-03-01 / nr. 10081
I PAGINA A ll-A'—-------------------------------------------—----------------------FLACARA IASULUI 1 Pionierii, pe scena etapei judeţene „Cîntării României Faza judeţeană pentru pionieri şi şcolari a Festivalului naţional „Cîntărea României“, aflat la cea de-a doua ediţie a sa, este în plină desfăşurare. Au avut loc deja două etape (în acest an, „faza“ are loc în trei centre din judeţ, după un criteriu teritorial, ceea ce, s-a văzut, uşurează mult munca organizatorilor, oferă posibilităţi de prezentare mai bune etc.), şi nu peste mult timp va avea loc, la Iaşi, cea de a treia şi ultimă etapă. Primele două, desfăşurate la 3 şi 11 februarie, la Tîrgu Frumos şi Paşcani, au prilejuit confruntări „tari , între formaţii ambiţioase şi bine pregătite, veritabile spectacole care,-----------chiar dacă au durat destul de mult uneori, s-au bucurat de toată atenţia şi aprecierea spectatorilor — elevi, cadre ___ ____, _____ didactice, părinţi de-ai micilor artişti amatori. Despre cele văzute, în general, nu se pot spune decit lucruri bune, ceea ce, desigur, a bucurat pe toată lumea (nu ştim şi părerea celor din jurii, puşi in faţa foartei dificile sarcini de a-i alege pe cei mai buni din tei foarte mulţi... buni !). Desigur, rezultatele vor fi cunoscute abia după 11 martie, data la care, probabil, se va desfăşura etapa de la Iaşi. Să amintim însă, cu acest prilej, citeva cifre de bilanţ ale primelor două etape, să remarcăm, de asemenea, unele localităţi ale căror formaţii au produs o impresie deosebită. In total, la Tîrgu Frumos şi Paşcani au fost prezenţi pe scene peste 3 000 de pionieri şi şcolari din 63 de localităţi, care au cîntat, au dansat, au recitat. Au putut fi vizionate 12 coruri, 17 grupeşti, Ruginoasa, Tătăruşi, Todireşti precum şi păşcănenii (mai alles elevii Şcolii generale nr. ,5) şi Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Tîrgu Frumos. De remarcat, cu acelaşi prilej, şi interesantele expoziţii de artă plastică vernisate cu prilejul spectacolelorconcurs, atit la Tîrgu Frumos cit şi la Paşcani, expoziţii intitulate „Românie, plai de aur“, sau expoziţiile de creaţie tehnică, sub genericul „Ştiinţa, tehnica şi viitorul“, reunind lucrări ale pionierilor din localităţile care au găzduit cele două etape ale concursului. Aşadar, deocamdată, pe scena Festivalului este linişte. Nu însă şi în rîndul aspiranţilor la locuri fruntaşe, mai ales al celor care nu au evoluat încă, şi se pregătesc intens. Succes ! C. PETRILA membru al comisiei de propagandă a C.J.O.P. Iaşi pubi vocale, 5 formaţii instrumentale, 4 orchestre, 16 formaţii de dansuri populare şi 7 de dans modern, 4 echipe de gimnastică artistică, 19 brigăzi artistice, 18 montaje literare şi muzicale, 2 formaţii de estradă, 10 de teatru şi 3 de păpuşari, 3 formaţii de teatru folcloric, 35 de recitatori, mulţi povestitori, solişti etc. Aşa cum spuneam, rezultatele vor fi cunoscute mai târziu. De aceea, nu vom enumera formaţii care au evoluat foarte bine, după părerea noastră, ci doar cîteva localităţi reprezentate foarte bine. Se numără printre acestea, spre cinstea educatorilor şi a şcolilor respective, Cotnari, De------------------------Ioni Hălăuceşti, însemnări „Cine desenează mai frumos ?“ Concurs de desen, la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Iaşi. Foto : Iulian Beceriu, elev la Liceul nr. 3 Spectacol de poezie, muzică şi umor Le iniţiativa cenaclului de poezie şi muzică al Facultăţii de farmacie, membri ai cenaclului de satiră şi umor ai ziarului „Flacăra Iaşului“ au participat la un spectacol de poezie, muzică şi umor. Şi-au dat concursul corul „Pastorala“ al Casei municipale de cultură, dirijat de Sorin Vînătoru, umoriştii Neni Marian, George Petrone, Costache Plăcintă, V. DVasiu, Radu Athanasie, interpreţii muzicali Dorin Cernei şi Nicolae Jidveianu. ★ Un grup de membri ai cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“ a prezentat un reuşit program la Căminul pentru pensionari din Iaşi. După ce scriitorul Aurel Leon a evocat personalităţi scriitoriceşti ieşene, a urmat un spectacol la care şi-au adus contribuţia epigramişti, interpreţii de muzică folk Petronela Olaru-Baldovin şi Valentin Baldovin, precum și un grup de pensionari. Vernisa Astăzi, la ora 18, la rotonda I.M.F. va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură a artistei amatoare Doina Frîncu. Expune uleiuri-peisaje, flori, portrete. • • Pronoexpres La tragerea Pronoexpres din 28 februarie 1979 au fost extrase următoarele numera : Extragerea I 15 32 20 45 11 2 Extragerea a II-a 8 23 12 31 29 6 Fond de cîștiguri lei 1 096 222 Pe temelia noilor structuri (armate din pag. 1) de asemenea, de circa 2,5 ori. Baza tehnică superioară, mijloacele chimice, lucrările de hidroamelioraţii şi de combatere a eroziunii solului, puternicul eşalon de specialişti, măsurile de organizare superioară a unităţilor au permis creşterea producţiei globale agricole a judeţului de circa 2,6 ori in 1977 faţă de 1960. Pe acest temei, au sporit veniturile ţărănimii, s-a schimbat înfăţişarea satului ieşean. Evocarea celor trei decenii de la începuturile cooperativizării agriculturii, trecerea în revistă a prefacerilor structurale ce au avut loc in acest răstimp constituie un nou prilej de afirmare a hotăririi cu care se cere înfăptuită politica partidului şi statului nostru de dezvoltare continuă a agriculturii, de sporire a contribuţiei acesteia la progresul întregii economii naționale. • • Mărţişor (urmare din pag. I) negîndite, simple ca şi viaţa mereu renăscută. Peste sate şi peste oraşe, s-a oprit un ţărcălan de lumină nouă, amintindu-ne despre cea care asigură veşnicia vieţii : primăvara ca un corolar al vîrstelor. Ea patronează această minunată zi de alintat, mărţişor — diminutiv ce sună ca o tiflă dată încruntatului zeu al războiului — zi in care omenirea se copilăreşte, amintindu-şi de o mie şi unul de lucruri drăgălaşe, devenite simboluri ale eternei renaşteri. Va mai fi o trenă de gheaţă pe zarea încă brumată, dar purtăm la butonieră însemnul cu fir alb-roşu, o distincţie sentimentală a tinereţii veşnic biruitoare, azi mai mult ca oricînd, în România noastră socialistă care, în orizontul de lumină a partidului, trăieşte o înflorire primăverină. ASA TREBUIE SPORITA VALOAREA NUTRITIVA A FURAJELOR GROSIERE In hrana animalelor rumegătoare (taurine şi ovine) furajele de volum reprezintă peste 90 la sută din necesarul de substanţă uscată şi unităţi nutritive, aşa că merită toată atenţia mai ales că se pot asigura în orice unitate. Cocenii de porumb conţin peste 75 la sută substanţă organică, însă aceasta e greu accesibilă pentru hrana animalelor, datorită peliculei dure silicioase care protejează tulpinile. Tocmai de aceea este nevoie ca tulpinile să fie mărunţite şi preparate înainte de administrare pentru a deveni mai consumabile. Paiele de cereale au cel .. . .......................... redus nivelPe teme actuale mai proteic (3 g/kg), aşa că este absolut necesar să le im- _____ bunătăţim prin preparare cu adaosuri bogate în proteină. Şi alte furaje grosiere (ciocălăi de porumb, pleavă, vreji de leguminoase etc.) se pot folosi cu succes în hrana rumegătoarelor. Metodele de preparare mai simplă a acestora sunt: tocarea, saramurarea, dospirea, drojduirea care constă în umectarea materialului tocat cu diverse soluţii (soluţie de sare 1-2 la sută, apă de var 1-2 la sută, apă melasată 15-20 la sută ş. a.) şi lăsate ladospit 3 — 5 zile. Se mai practică umezirea nutreţului cu soluţie de melasă 10 la sută, în proporţie de 1 la 10 faţă de materialul tocat şi asigurarea temperaturii de 30-33 grade C în încăperea respectivă. Cea mai eficientă metodă este însă insilozarea grosierelor in amestec cu dejecţii, care are şi marele avantaj că se poate practica în orice anotimp, deci şi de zootehnie iarna. Din dejecţiile de păsare proaspete însilozate în amestec cu diferite fibroase tocate (paie, coceni, pleavă, ciocălăi) se obţine furaj valoros pentru taurine după 90 — 110 zile de la depozitare. înainte de însilozare se toacă materialul cît mai mărunt, iar dejecţiile se tratează cu soluţie de acid clorhidric (0,3 — 0,5 litri la 100 kg dejecţii proaspete). In continuare acestea se însilozează în straturi alternative : 40 — 60 cm grosiere tocate şi 2 — 4 cm dejecţii, adăugîndu-se şi 2 — 5 la sută tărîţe sau alte concentrate, 2 la sută cretă furajeră, soluţie de melasă 10—15 la sută. Condiţia realizării unui siloz ________ de bună calitate o reprezintă asigurarea unei umidităţi de 50 — 60 la sută şi tasarea silozului cu tractorul cu şenile. Cercetările au demonstrat că proteina din dejecţii de pasăre este egală ca valoare cu cea din soia. Un lot de găini de 10 000 capete produce circa 78 kg de proteină brută zilnic prin dejecţii, echivalînd cu 117 kg de soia cu un conţinut de 44 la sută de proteină brută. Aplicînd aceeaşi tehnologie, se pot însiloza grosiere cu dejecţii de porcine, taurine, ovine. Din cele expuse rezultă că lipsa de furaje poate fi uşor compensată cu condiţia să existe preocupare, iniţiativă şi spirit gospodăresc. Ing. STELIAN CURJESCU Direcţia agricolă judeţeană Iaşi • * RADIO IAŞI. Programul de seară (1 martie) : 16 Cotidiano- J noi; 17,30 Conştiinţa şi cultu- I ra ; 18,15 Şoimii patriei ; 18,30 Miniaturi instrumentale ; 19 Bu- letin de ştiri ; 19,15 Tribuna ex-perienţei înaintate ; 19,30 Melo- 7 dii, melodii; 20 Teatru la micro- fon : „La răscruce de vinturi“ de Emily Bronte — partea I — ’ „Cîntecul amăgirii"; 21,05 Va- t rietăţi de mărţişor ; 21,45—22 Selecţiuni din opereta „Vînzăto- rul de păsări“ de Zeller. TELEVIZIUNE. 17 Telex ; 17,05 L Teleşcoală ; 17,25 Curs de limbă rusă ; 17,45 Ansambluri corale ; 18,25 Consultaţii juridice; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal; 20 Ora tineretului ; 20,55 De la prima cooperativă agricolă la agroindustrie ; 21,10 Mărţişoare, mărţişoare ! ; 22,15 Telejurnal. CINEMATOGRAFE. Victoria, orele 8,45 ; 10,45 ; 12,45 ; 14,40 ; 16,40 ; 18,35 ; 20,30 : „Nea Marin, 1 miliardar". Republica, orele 9,30; 11,30; 13,30; 15,31; 17,30; 19,30; 21,20: „Nea Marin, miliardar". , Conou, orele 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30 : „Detectiv particular". Tineretului. orele 9,15; 13,45 ; 16,45 ; 19,45 : „Un pod prea îndepărtat". Clubul Panificaţiei, I orele 14 : 16; 18: 20 . ..Animalul", în judeţ. PAŞCANI. Casa de cui- I tură : „Agentul liniştit". Clubul I C.F.R. : „Maşina de întinerit". TG. FRUMOS : „Revanşa". HIRILAU : „Ultima rună". PODU FLOATET : „Alaria“. HALAU- CFSU : „O fată noroaie cuminte". RADUCANENL „New-York, New-York". TEATRUL NAŢIONAL „M. EIMINESCU“ BOTOŞANI prezintă, în sala Teatrului Naţional, la orele 17 şi 19,30, spectacolul I „Homer travestit", parodie de Eugen Lovinescu. TEATRUL PENTRU COPII ŞI TINERET prezintă, in sala I Casei de cultură a tineretului, astăzi, la ora 10, spectacolul pentru copii „Pinocchio". TIMPUL PROBABIL. Vremea va continua să se încălzească uşor. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Cu totul izolat, sînt posibile precipitaţii slabe. Vintul va sufla moderat, cu intensificări de pînă la 60—65 km/h, predominind din sectorul sudic. Temperatura aerului, c o creştere uşoară , maximele vor oscila între zero şi 9 grade, iar minimele între minus 8 grade | ^ şi 1 grad. Local, dimineaţa, ceaţă. ţ O sport • Sport • Sport® Sport ® Sport • Sport® Sport® Sport • Sport „Clipa României“ la fotbal Victorie clară a Politehnicii SIBIU (prin telefon, de la redacţia ziarului „Tribuna Sibiului") Partida a început cu o intîrziere de şapte minute, deoarece echipa din Satu Mare s-a prezentat la Sibiu fără carnetele de legitimare. Arbitrul Romeo Stîncan, pe bună dreptate, a refuzat să intre pe teren, pînă cînd delegat d ' federal F. Dumitrescu nu a dat avizul scris cum că „jocul se dispută, urmînd să se hotărască de către comisia de competiții din ce cauză nu există carnete“ (?!). După acest nedorit prolog, a început meciul, în faţa a circa 6 000 de spectatori, pe o vreme cu vînt rece care a suflat în rafale. Neutri doar vreo 30 de minute, sibienii, entuziasmaţi apoi de evoluţia ieşenilor, i-au încurajat pe aceştia pînă la sfîrşit. Deşi au avut vîntul în faţă în prima repriză, studenţii moldoveni s-au impus printr-un joc mai ordonat, Romila fiind omniprezent. După ce Cernescu (min. 10) şi Costea (min. 13) ratează din situaţii favorabile, în min. 30 la capătul unei combinaţii rapide Romilă — Florean, ultimul deschide scorul printr-un şut din voie. Pînă la pauză, mai notăm ocaziile irosite de Cernescu (min. 33 şi 41), Costea (min. 42) şi Romila (min. 44). Sătmărenii au în această perioadă o singură situaţie de gol (min. 23), cind după un luft al lui Anton, Helvei, singur cu portaru! Bucu, şutează slab. După pauză, pe teren există, practic, o singură echipă, jocul fiind la discreţia Politehnicii. Romila, inepuizabil şi clarvăzător, ii pune în valoare pe cei trei atacanţi, care sfîşie prin irezistibile sprinturi apărarea Olimpiei. Astfel, în 11 minute se înscriu trei goluri de o rară frumuseţe : în min. 52, o minge „lungă" îi depăşeşte pe fundaşii centrali sătmăreni, Costea ţîşneşte pe lingă ei, îl driblează pe portarul Feher şi înscrie în poarta goală ; în min. 55 Romila trimite mingea lui Cernescu şi acesta, sesizînd că Feher a ieşit mult din poartă, expediază balonul cu boltă în plasă, de la circa 35 m, în min. 56, acelaşi Romila pătrunde pe aripa stingă, centrează din viteză şi Florean reia imparabil în gol. Sătmărenii par năuciţi, încearcă timid cîteva atacuri, spulberate însă uşor de fundaşii ieşeni. Ultimul gol (al cincilea al partidei) este opera lui Cernescu (min. 80), care reia cu capul balonul centrat de C. lonescu. Politehnica : Bucu — Daniil, Anton, Nepotu, Sofian, Romila (min. 78 Nemţeanu), Banu, C. lonescu, Florean, Cernescu, Costea. Olimpia : Haralambie (min. 36 Feher) — Mureşan, Matei, Smarandache, Pop, Sabou (min. 60 Popa), Báthory II, Kaizer, Helvei, Patacki, Marcu. în urma victoriei cu 5—0 (1—0), formaţia ieşeană s-a calificat in optimile „Cupei României". N. I. DOBRA în teren de unul dintre spectatori (a fost identificat şi sperăm să primească o pedeapsă exemplară) . Andriescu a fost eliminat din joc în min. 54, Constructorul evoluind pînă la sfîrșit în 10 oameni! Jiul: Moise — Kassai, Bădia, Ciupitu, Grigore, Stoichiţă, Rusu, Stoica, Sălăjan, Dumitrache, Guran (Boloş) . Constructorul: Atimoftoaie — Cănănău II, Toacă, Cănănău I, Ciobanu, Ailoaiei, Simionov (Tociu), Trandafylon, Bandar, Andriescu, Paciuleanu, VASILE POPA La un pas de calificare! Nu a lipsit mult ca, în primul an de evoluţie intr-o divizie superioară, Constructorul să reuşească şi marea performanţă de a se califica in optimile „Cupei". Numai prevederea regulamentului, care spune că, în caz de egalitate şi după prelungiri, cîştigă echipa aflată în deplasare, i-a privat pe ieşeni de această meritată bucurie. Meritată şi pentru că fiul, adversara de ieri, este o echipă puternică, bine sudată, care a venit decisă să cîştige. Prima repriză a aparţinut in cea mai mare parte ieşenilor, care, folosind cît se poate de bine şi avantajul vîntului, reuşesc să se impună şi pe tabela de marcaj : în min. 41, Ailoaiei a înscris din colţul careului mare, la o bună centrare a lui Ciobanu. Din păcate, pauza nu a fost „un sfetnic bun" decit pentru oaspeţi. In min. 52, în urma unei faze (mai apoi) controversate, Sălăjan egalează. După meci, am aflat de la tuşierul Chilibar că motivul pentru care ridicase fanionul fusese un fault al unui fundaş ieşean, şi nu ofsaid, aşa cum au crezut majoritatea spectatorilor şi chiar unii jucători. Deci, decizia „principalului“ Mustăţea (Piteşti), care a condus în general bine, a fost absolut corectă, el acordînd avantaj şi gol valabil. Au urmat prelungirile, In aceeaşi notă de luptă aprigă, de ratări, de joc presărat de durităţi. In min. 97, la o lovitură liberă, Ciupitu îşi etalează clasa, invingîndu-1 pe Atimoftoaie de la 20 de metrii 2-1. Ieșenii îşi revin imediat şi egalează (min. 100) prin Pachiţeanu, care a reluat spectaculos, din carteu, o minge respinsă de apărarea Jiului.. Regretabile cîteva incidente, care nu pot fi trecute cu vederea , Grigore (Jiul) a trebuit să părăsească terenul bandajat, lovit de un obiect aruncat VOLEI, DIV. A *! Şi Farul a învins la Iaşi! Penicilina a pierdut din nou. De data aceasta la Iaşi şi nu în faţa unei superechipe (pentru voleiul nostru feminin I) ca Dinamo Bucureşti, ci a Farului, sextet pe care, Pînă mai deunăzi, ieşencele îl surclasau (cu uşurinţă) chiar şi la Constanţa ! Dar acele timpuri s-au dus... Penicilina şi-a pierdut strălucirea şi a devenit, prin jocul său fără vigoare, nesigur în apărare şi lipsit de forţă şi fantezie în atac, o echipă de mijlocul „plutonului". E drept, Farul a avut în teren o jucătoare de excepţie, Maria Cengher-Enaebe, care a jucat aproape fără greşeală. Dar, totuşi, era una singură !... Jocul a fost disputat, în general, dar exceptînd unele (puţine) faze mai „calde“ din seturile II şi III, n-a depăşit condiţia mediocrităţii. Scor final (meritat) 3—2 (15—11, 7—15, 15—11, 9—15, 15—6), pentru Farul. OH. VASILIU