Flacăra Iaşului, aprilie 1979 (Anul 35, nr. 10108-10132)

1979-04-01 / nr. 10108

f- Un puternic imbold pentru mobilizarea tuturor forţelor creatoare ale celor ce muncesc Pentru rezultatele deosebite obţinute în anul 1978 în îndeplinirea şi depăşirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială şi a angajamentelor asumate în întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid în industrie, construcţii, agricultură şi silvicultură, transporturi şi circulaţia mărfurilor şi pentru contribuţia adusă la dezvoltarea economiei naţionale, prin Decret prezidenţial au fost conferite înalte distincţii ale Republicii Socialiste România şi diplome de onoare unor organizaţii judeţene de partid, consilii populare judeţene, unităţi economice şi institute de cercetare şi proiectare. Şi din judeţul nostru, trei colective de oameni ai muncii s-au detaşat în întrecerea socialistă, rezultatele obţinute în anul trecut situîndu-i pe locuri de frunte. Este vorba de întreprinderea de industrializare a laptelui, Asociaţia economică intercooperatistă pentru creşterea găinilor ouătoare din Uricani şi Institutul de cercetare şi proiectare Iaşi. Consemnăm primele ecouri din rîndul acestor colective de oameni ai muncii. Cheia succesului: creşterea productivităţii muncii Ieri dimineaţă, întreg personalul muncitor al întreprinderii de industrializare a laptelui s-a felicitat reciproc pentru distincţia ce i-a fost acordată — Ordinul Muncii clasa I pentru rezultate deosebite în anul 1978 şi pentru ocuparea locului , în întrecerea dintre unităţile industriale. Odată cu felicitările, oamenii şi-au manifestat hotărîrea fermă de a munci în aşa fel, încît să cîştige locul întîi şi în acest an. Satisfacţia şi minciria care se puteau citi pe feţele tuturor erau justificate. întreprinderea lor a realizat anul trecut un spor de producţie de 10 milioane de lei, în condiţii economice foarte avantajoase : productivitatea muncii a fost depăşită cu 8,4 la sută, iar cheltuielile materiale au fost cele mai mici din centrala industrială de resort , numărul sortimentelor a ajuns la 135, dublîndu-se faţă de 1972. Atenţia principală a colectivului a fost îndreptată spre aprovizionarea pieţrei cu produse lactate proaspete depăşindu-se prevederile cu circa 9 000 de hl. Trimestrul I din acest an confirmă rezultatele bune de anul trecut, planul fiind substanţial depăşit la toţi indicatorii. „ Mulţumim din adâncul inimii conducerii partidului şi statului nostru, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru distincţia ce ne-a fost încordată şi ne angajăm să nu precupeţim nici un efort pentru a fi mereu la înălţimea sarcinilor ce ne revin, ne spune directorul întreprinderii, economistul Ioan Zlate. — Care-i cheia succesului obţinut ? — Perfecţionarea continuă a organizării producţiei şi* muncii, lărgirea continuă a H. PETRESCU (continuare în pag. a 3*) • • Emilia Sava, în prim-plan, şi Elena Duhan, două tinere şi harnice muncitoare de la secţia din Hirlău a întreprinderii de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Amindouă sunt fruntaşe în producţie. La cea de a treia distincţie şi colectivul Asociaţiei economice intercooperatiste pentru creşterea găinilor ouătoare de la Uricani a primit cu deosebită mindrie vestea conferirii Ordinului „Meritul agricol* clasa a H-a pentru rezultatele deosebite obţinute în 1978. Faptul că unitatea a mai fost distinsă încă de două ori cu Ordinul „Meritul agricol* clasa I confirmă valoarea constantă a acestui destoinic colectiv. — Colectivul unităţii noastre, ne-a spus tov. Ion Nl DAN VALERIUl (continuare in pag. a-3-a) Proiectarea în pas cu cerinţele şi exigenţele actuale La înfăptuirea amplului program de investiţii în domeniile locuinţelor şi altor obiective social-culturale din judeţul nostru, o contribuţie esenţială îşi aduce şi colectivul de oameni ai muncii de la Institutul de cercetare şi proiectare Iaşi. De la un an la altul, proiectanţii acestui institut au urcat noi trepte pe scara optimizării activităţii, ţinând pasul cu cerinţele şi exigenţele economiei naţionale. Succesele obţinute în întrecerea socialistă pe anul trecut dintre institutele judeţene au confirmat încă o dată înalta răspundere şi competenţa profesională cu care munceşte acest colectiv ieşean. Pentru rezultatele deosebite obţinute în anul 1978, Institutului de cercetare şi proiectare Iaşi i s-a conferit Ordinul Muncii clasa a IlI-a, pentru locul III in întrecerea socialistă. „In anul 1978, ne spune prof. dr. ing. C-tin Mihăilescu, directorul institutului, am depăşit substanţial indicatorii economico-financiari, în condiţiile respectării tuturor termenelor de predare a proiectelor pentru locuinţe şi alte obiective so- Z. BOGDAN (continuare in pag. a 3-a) • • Aminarea vizitei şefului statului ghanez în ţara noastră Vizita la RomAnia a şefului statului ghanez, proşodiantela Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana, treneral F. W. K. Akuffo, care urma să aibă loc în prima parte a lunii aprilie a.c, a fost amînată, de comun acord, pentru o perioadă ulterioară. Peisaj din strada Socola. Foto : P. Todică • • Prima sarcină a lucrătorilor de pe ogoare--grăbirea campaniei agricole! Nici podgorenii nu s-au speriat de vremea rea Deşi In ultimele zile au căzut precipitaţii abundente, viticultorii de la C.A.P. Erbiceni n-au întrerupt lucrul. După cum ne spunea tov. Constantin Hatmanu, preşedintele unităţii, întreaga suprafaţă ocupată cu vii a fost fertilizată. In prezent cooperatorii de alei din zor cu tăiatul şi legatul, lucrări care sunt, dealtfel, într-un stadiu destul de avansat. Tot mai mulţi pomi Tov. Virgil Munteanu, primarul comunei Leţcani, ne spunea că „Santamma pomicultură* a fost bogată în realizări şi pentru locuitorii de aici. în gospodăriile populaţiei au mai fost plantaţi încă cîteva sute de pomi fructiferi. Printre cooperatorii care au fost în primele rînduri la pro fil curţile sătenilor curarea şi plantarea pomilor s-au aflat N. Drînceanui, M. Drînceanu, C. Borş, T. Tănase, Gh. Puiu şi alţii , parcul de la centrul comunei, şi în cel de la Cogeasca, in curs de amenajare, au fost sădiţi şi puieţi de tei. De asemenea, au fost plantaţi, pe traseul turistic, peste 1 200 de arbori şi arbuşti. Activitate intensă în solarii.. TG. FRUMOS (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") Cooperatorii din ferma legumicolă a C.A.P. Tg. Frumos sunt prezenţi zi de zi, la lucrările din solarii, întreaga suprafaţă de 10 hectare a fost pregătită pentru plantare. După cum ne spunea ing. ML Mihalcea, şeful fermei, pînă acum au fost plantate cu varză 2 hectare şi cu roşii 0,5 hectare. Ieri erau la lucru peste 100 de cooperatori. D. Păpuşoiu ...dar şi în grădinile de legume Şi la C.A.P. Valea Seacă ploile au stînjenit lucrul în cîmp. Cu toate acestea, conducerea cooperativei agricole i-a mobilizat pe cooperatori la transportul în cîmp a ultimelor 300 tone de gunoi de grajd, colectat de la cetăţeni, la grădina de legume. Şi în timp ce o parte din forţe acţionează la fertilizarea terenului, alţi cooperatori sunt prezenţi la îngrijirea răsadurilor. Adevărata omenie în reţeaua şcolilor de toate gradele şi tipurile există, în puternicul centru de învăţămînt care este oraşul Iaşi, şi o unitate de un fel deosebit— Grupul şcolar nr. 9, ce-şi propune recuperarea din punct de vedere biopsiho-social a deficienţilor auditivi. Funcţionarea unei astfel de instituţii constituie încă o dovadă că, în spiritul umanismului socialist, se face totul pentru asigurarea condiţiilor de afirmare plenară a personalităţii umane, militîndu-se pentru integrarea profesională şi socială, chiar şi a celor temporar handicapaţi şi redaţi apoi circuitului vieţii normale. Grupul şcolar respectiv s-a constituit ca o adevărată şcoală a muncii, dînd patriei promoţii întregi de coinfecţioneri, tîmplari, strungari, bobinatori, tapiţeri, zugravivopsitori, desenatori tehnici care fac mîndria şcolii de unde au plecat. Scrisori de recunoştinţă venite din întreprinderi vorbesc în mod elogios despre integrarea operativă în procesul de pro- ELENA PIETRARU (continuare in pas, a 3-a> Brigada redacţiei —la drum PAGÎŢA: Pentru schimbarea imaginii localităţii se cer eforturi conjugate în raidul nostru prin comuna Dagîţa am urmărit mai ales modul cum se înfăptuiesc obiectivele socialeconomice, cum participă cetăţenii la schimbarea fizionomiei localităţii. Chiar dacă se înregistrează încă rămîneri în urmă faţă de plan, am putut consemna totuşi o mai bună participare a sătenilor la lucrările economice şi edilitar-gospodăreşti. In scopul consolidării economice a C.A.P., din acest an s-a trecut la dezvoltarea unor activităţi ce constituie importante surse de venituri. Se execută lucrări de extindere la complexul de îngrăşare a mieilor, s-a amenajat un solar pe o suprafaţă de un hectar. De asemenea, răchităria, care în 1978 a adus importante venituri, şi-a extins suprafaţa. Pentru dezvoltarea acestui sector de activitate s-au trimis cooperatori pentru calificare în vederea prelucrării superioare a acestei materii prime. Şi în domeniul construcţiilor comunale s-au luat măsuri pentru atragerea forţelor locale, renunţînduse la meşteri de ocazie. Lucrările de la şcoala cu 8 săli de clasă din satul Dagîţa vor fi preluate de către echipa de constructori a C.A.P., deoarece meşterii care le-au început mai mult au stricat. Dealtfel, echipa locală de constructori şi-a dovedit priceperea la realizarea unei brutării, care va începe să producă peste cîteva zile. Aşadar, iată realizări care, chiar dacă nu sunt spectaculoase, vor contribui la dezvoltarea de ansamblu a comunei. Am reţinut în raidul nostru şi unele începuturi privind acţiunea de înfrumuseţare şi gospodărire. Acestea sunt însă neînsemnate faţă de angajamentele asumate, şi mai ales faţă de ceea ce trebuie întreprins, în unele gospodării individuale, dar şi în unităţi sau instituţii comunale se observă lipsa spiritului gospodăresc: şanţuri înfundate şi drumuri desfundate, spaţii verzi devenite locuri de depozitare a gunoaielor etc. (Astfel de imagini se întîlnesc în jurul unor magazine, dispensarului veterinar, oficiului poştal, şcolii, fermei I.A.S. și altele) Este C. LUPU B. IORGULESCU (continuare in pag. a 3-a)