Flacăra Iaşului, mai 1979 (Anul 35, nr. 10133-10158)

1979-05-01 / nr. 10133

Trăiască 1 MAI! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, CEILALŢI TOVARĂŞI DIN CONDUCEREA DE PARTID ŞI DE STAT Adunarea populară in Capitală consacrată zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat au participat, luni după-amiază, în Capitală, la tradiţionala adunare populară consacrată zilei de 1 Mai, sărbătoare omagiată în acest an sub semnul a trei memorabile evenimente, cu profunde rezonanţe în conştiinţa întregii noastre naţiuni : 90 de ani de la de­clararea zilei de 1 Mai ca VA internaţională a oameni­lor muncii ; 40 de ani de la marile demonstraţii anti­fasciste şi antirăzboinice din ţara noastră, la organizarea alltora tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contri­buţie inestimabilă . 35 de ani de la realizarea Fron­tului Unic Muncitoresc, act regijric care a constituit un­­crimi viguros al unităţii în­..Luni seara, la Palatul din Piaţa Victoriei, a avut loc o reuniune tovărăşească or­ganizată de Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist Român, cu prilejul­ zilei de 1 Mai. Sosirea­ tovarăşului Nicolae Ce­auşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republi­cii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în mijlocul participanţilor la reuniune este întîmpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România.­tregului popor în lupta îm­potriva dictaturii militare­­fasciste, pentru salvgardarea intereselor sale fundamenta­le, a însăşi fiinţei sale na­ţionale. Cu sentimente de neţărmu­rită dragoste, de profundă stimă şi preţuire, exprima­te prin­ emoţionante urări, prin cîntec şi joc, au întîm­­pinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe secretarul ge­neral al partidului, încă de la sosirea în Parcul Tinere­tului, pînă la Palatul Spor­turilor şi Culturii, unde a avut loc marea adunare populară, organizată de Co­mitetul municipal Bucu­reşti al P.C.R. Cu aceleaşi simţăminte de vibrant en­tuziasm, cu aceeaşi căldu­ră au întâmpinat pe condu­cătorul partidului şi al sta­tului nostru miile de parti­cipanţi la adunare. La intra­t la reuniune au luat parte tovarăşii din conducerea de partid şi de stat, precum şi membri ai C. C. al P. C. R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai unor institu­ţii centrale, organizaţii­ de masă şi obşteşti, eroi ai muncii socialiste, reprezen­tanţi ai vieţii economice, ştiinţifice şi culturale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cu căldură cu veterani ai miş­cării comuniste şi muncito­rea în sala, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului s înt salutaţi cu pu­ternice arate. Asistenţa scandează îndelung numele partidului, al secretarului său general, „Ceauşescu —. P.C.R.­­“. Acest refren înti­părit ca un simbol în con­ştiinţa poporului nostru ră­sună apoi minute în şir în marea sală. Ora 16 împreună cu secre­­tarul general al partidu­lui, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în tribuna o­­ficială iau loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Ve­rdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Lina (continuare în pag. a­­l­a)­reştt din ţara noastră, cu alţi participanţi la reuniune, care le-au urat din inimă ani mulţi, sănătate, fericire. Ei au adresat secretarului general al partidului urări de succese tot mai mari în activitatea de înaltă răspun­dere ce o desfăşoară în frun­tea partidului şi statului pentru înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, pentru prosperitatea poporu­lui român, pentru pacea şi progresul întregii omeniri. Reuniunea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşeas­că, deosebit de caldă, au participat la Reuniune tovărăşească organizată de C.C. al P.C.R. • « ----­ Blazonul patriei După secole de-a rîn­­dul, de cînd existenţa u­­mană a fost măsurată şi consemnată în calendar, fruntea ei cea mai nobilă, dar şi cea mai chinuită — purtătoarea tuturor umilin­ţelor, dar­­şi a celor mai în­drăzneţe gînduri — aceas­tă frunte s-a ridicat în lumina şi speranţa visului din fiecare început, iar mîna aceea, cea mai puter­nică şi mai trudită decit păm­întul s-a­ oprit în drep­tul unei zile a anului : de atunci, de 90 de ani, pri­ma zi a lui Florar este sărbătoarea muncii — sim­bol al unui efort de necu­prins în vorbe, căruia îi datorăm plinea şi cartea, metamorfoza metalelor şi cîntecul, puterea în faţa naturii şi speranţa prefă­cută mereu în certitudi­ne, dar mai ales ceea ce sîntem astăzi, capabili să ne purtăm liberi întâiul nume, acela de om. Pentru că, dintre toate vieţuitoa­rele pămîntului, numai o­­n­ul a fost şi este în stare să se elibereze de toate o­­primările prin muncă şi numai sub fruntea sa li­beră de orice fel de apă­sare s-au putut şi se pot naşte ideile ce­ au revolu­ţionat planeta, numai bra­ţul său descătuşat a pre­făcut munca dintr-un chin, într-o stare ce dă adevă­ratul sens al vieţii. Acesta a fost visul omului din­­■ totdeauna, al omului mun­citor, care a trecut prin secole de umilinţă şi tru­dă, cel care n-a udat pă­­mîntul numai cu sudoare, ci şi cu singe, apărîndu-şi speranţa în mai bine, a­­propiindu-şi cu fiecare jertfă împlinirea celei mai sfinte aspiraţii : libertatea. Pentru libertate, care în­seamnă şi pace, şi piine, şi carte, pentru eliberarea de sub toate oprimările veacurilor s-au ridicat a­­cum 40 de ani, cu un nou CORNELIE .ŞTEFAN AC­UE (continuare în pag. a 4-a)91 \s\ s\ O nouă capacitate în Colaborarea fructuoasă a colectivului de la între­prinderea metalurgică laţi la constructorii, moa­torii şi proiectanţii a permis Inserierea unu« important succes în cronica întrece­rii socialiste dedicată zilei de 1 Mai. Este vorba de punerea în funcţiune, în secţia de zincare a unită­ţii, a unei capacităţi de­­15­­KW (ie tone. Acum, şi­­ dimb­ul productiv crările continuă la ultima capacitate, care se preli­mina a fi pusă in funcţiu­ne în luna mai. De remar­cat faptul că noua secţia a întreprinderii va avea o capacitate totală de 110 000 tone de ţevi zincate. Desen de St. Miron S s­s \ ) | \ s­s \­­ i Producţie record Ieri, la Combinatul de fibre sintetice s-a desfăşu­rat o­ zi-record în cinstea zilei de 1 Mai. Buna orga­nizare şi entuziasmul în muncă au făcut să se ob­ţină, cum era firesc, im­portante cantităţi de pro­ducţie peste prevederi — 13 tone de fire şi fibre chimice. Acest rezultat es­te superior mediei zilnice din primele două decade ale lunii aprilie.­Intre sec­țiile fruntaşe se află fine I şi fibră I și II. LIVRĂRI SUPLIMENTARE LA FONDUL DE STAT Şi oamenii muncii de la Asociaţia economică inter­­cooperatistă pentru creşte­rea puilor Hîrlău, au întîm­­pinat ziua de 1 Mai cu im­portante succese în mun­că. Acordînd o deosebită atenţie furajării şi îngriji- f rii păsărilor, ei au reuşit­­ să livreze suplimentar la fondul de stat 90 tone de­­ carne. La obţinerea aces­tui deosebit succes o con­tribuţie de seamă şi-au a­­dus-o crescătoarele de pă­sări Domnica Mustaţă, E­­lena Damir, Aurica Cioba­­nu, Viorica Avornicesei, precum şi Ion Cernescu, Vasile Vornicu şi Mihai Ursu din echipa de deser­vire. ------&hitee-------­ Să cinţi iţi vine-n luna Mai Cu sufletul de dar aproape Şi, culegind-o de pe plai, Să-ţi treci o floare peste pleoape. Sint patruzeci de ani de clinci Partidul comunist al tării, Intruchipind inaltul gind Al luptei pentru pacea zării Eroic steag a fluturat, Puternic braţ contra urgiei, intii de Mai neînfricat, Viteazul crez al României, Chematu-ne-a să facem zid. Să spulberăm fascista ceată. Ca glas al nostru brav partid Pentru lumină, pentru viaţă. Al ţării cer il întărea • Şi-­ aţelea străbuna glie. Trecut-au ani peste români, Partidul a-nălţat poporul. Sintem­ aici la noi stăpini Şi-n Mai ne cintă viitorul. Partidul suflet nou ne-a dat Din Sighet pină-n pragul mării, Iar tinărul şi dirz bărbat E acum conducătorul ţării. Deşi cu părul argintiu, El e stelar ce nu se-ndoaie, iar zărite-l cinstesc şi-l ştiu Că-i Ceauşescu Nicolae. Să citiţi iţi vine-n luna Mai Cu sufletul de dor aproape Şi, culegînd-o de pe plai, Să-ţi treci o floare peste pleoape. GEORGE LESNEA * * * t­s­s­s \ \ \ s \­­ s s­s \ s 1 Mai— trepte peste ani De ani şi ani, data de 1 Mai evidenţiază, înainte de orice, vocaţia unităţii, a solidarităţii internaţionale a tuturor celor ce muncesc. Tocmai ţinînd seama de con­diţiile istorice ale dezvoltă­rii proletariatului la sfîr­şi­­tul secolului trecut şi de ne­cesitatea reunirii forţelor sale, pe plan naţional şi in­ternaţional, în vederea pur­tării cu succes a luptei îm­potriva exploatării capita-­ liste, Congresul socialist in­ternaţional de la Paris din 1889 a declarat 1 Mai ca zi a oamenilor muncii de pre­tutindeni, ea prilejuind am­ple acţiuni revoluţionare a­­le proletariatului din întrea­ga lume, inclusiv din Româ­nia. Sărbătorită pentru pri­ma dată in ţara noastră în­­1890, cînd s-au organizat ma­nifestaţii la Bucureşti, Ga­laţi şi în alte localităţi, ziua de 1 Mai avea să-şi lege nu­mele de importante eveni­mente ce marchează istoria clasei noastre ■ muncitoare, a poporului nostru în ulti­mele decenii. În anii grei ai luptei îm­potriva pericolului fascist, şi, apoi, împotriva dictaturii şi războiului hitlerist, eroica noastră clasă muncitoare, ma­sele largi, sub conducerea co­muniştilor, au înscris pagini memorabile în istoria zilei de 1 Mai. Sunt binecunoscu­te în această­­privinţă am­plele acţiuni din 1939, care au culminat cu marea de­monstraţie din Bucureşti, la organizarea şi desfăşurarea căreia au participat nemij­locit o serie de cadre ale P.C.R. şi tinerii comunişti Nicolae Ceauşescu, Elena Petrescu (Ceauşescu), Efti­­mie Iliescu, Ilie Căpăţină şi alţii. Demonstraţia, mobili­zând masele contra pericolu­lui unui nou război ce a­­vea să ameninţe înseşi in­dependenţa şi integritatea României, a avut un ime­diat ecou internaţional. Nu mai tîrziu decit la 13—14 mai 1939, de pildă, Confe­rinţa mondială pentru apă­rarea păcii şi democraţiei de la Paris considera că e­­venimentele din ţara noas­tră erau „o dovadă că po­porul român se raliază la mişcarea antifascistă şi că voinţa sa este de a lupta, în mod real, împotriva a­­gresorului şi fascismului“. În anii dictatură antones­­ciene şi ai războiului hitle­rist, P.C.R., avansînd sin­gurul program realist pen­tru salvarea României de la catastrofă, a militat pen­tru pregătirea insurecţiei din August 1944, pentru coa­lizarea tuturor forţelor pa­triotice, democratice din ţa­ră. In acest cadru s-a rele­vat cu temei că înfăptuirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare reprezenta o condiţie esenţială a asigu­rării succesului programului propus şi, în consecinţă, s-a ajuns la crearea, în luna a­­prilie 1944, a Frontului Unic Muncitoresc, reunind pe co­munişti şi pe social-demo­­craţi. Documentul progra­matic al F.­ M. a fost lan­sat în mod semnificativ, po­trivit înţelegerii stabilite, la 1 Mai 1944 şi el îndemna clasa muncitoare, întregul popor român ca luptă hotă­­rîtă pentru pace cu Naţiu­nile Unite, pentru doborîrea dictaturii şi eliberarea din jugul nazist, pentru forma­rea unui guvern nou, pentru „o Românie liberă, indepen­dentă şi democratică“. Rea­lizarea F.U.M. a constituit, în lunile următoare, temeiul pe care s-a clădit alianţa forţelor democratice care a avut rolul decisiv în pregă­tirea victoriosului August 1944, tot aşa după cum, în perioada revoluţiei demap­­crat-populare, a asigurat reuşita măsurilor revoluţio­nare preconizate, proces din cursul căruia a rezultat, în februarie 1948, partidul unic al clasei muncitoare din România.­­ Sub conducerea P.C.R., poli­­porul român a obţinut în ultimele decenii succese^re« marcabile pe tărîmul con­,­strucţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate, tot- - GH. BUZATU (continuare in pag. a 3-a)

Next