Flacăra Iaşului, mai 1979 (Anul 35, nr. 10133-10158)
1979-05-01 / nr. 10133
Trăiască 1 MAI! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, CEILALŢI TOVARĂŞI DIN CONDUCEREA DE PARTID ŞI DE STAT Adunarea populară in Capitală consacrată zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat au participat, luni după-amiază, în Capitală, la tradiţionala adunare populară consacrată zilei de 1 Mai, sărbătoare omagiată în acest an sub semnul a trei memorabile evenimente, cu profunde rezonanţe în conştiinţa întregii noastre naţiuni : 90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca VA internaţională a oamenilor muncii ; 40 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice din ţara noastră, la organizarea alltora tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie inestimabilă . 35 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc, act regijric care a constituit uncrimi viguros al unităţii în..Luni seara, la Palatul din Piaţa Victoriei, a avut loc o reuniune tovărăşească organizată de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, cu prilejul zilei de 1 Mai. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în mijlocul participanţilor la reuniune este întîmpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România.tregului popor în lupta împotriva dictaturii militarefasciste, pentru salvgardarea intereselor sale fundamentale, a însăşi fiinţei sale naţionale. Cu sentimente de neţărmurită dragoste, de profundă stimă şi preţuire, exprimate prin emoţionante urări, prin cîntec şi joc, au întîmpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe secretarul general al partidului, încă de la sosirea în Parcul Tineretului, pînă la Palatul Sporturilor şi Culturii, unde a avut loc marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu aceleaşi simţăminte de vibrant entuziasm, cu aceeaşi căldură au întâmpinat pe conducătorul partidului şi al statului nostru miile de participanţi la adunare. La intrat la reuniune au luat parte tovarăşii din conducerea de partid şi de stat, precum şi membri ai C. C. al P. C. R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, eroi ai muncii socialiste, reprezentanţi ai vieţii economice, ştiinţifice şi culturale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cu căldură cu veterani ai mişcării comuniste şi muncitorea în sala, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului s înt salutaţi cu puternice arate. Asistenţa scandează îndelung numele partidului, al secretarului său general, „Ceauşescu —. P.C.R.“. Acest refren întipărit ca un simbol în conştiinţa poporului nostru răsună apoi minute în şir în marea sală. Ora 16 împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în tribuna oficială iau loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Lina (continuare în pag. ala)reştt din ţara noastră, cu alţi participanţi la reuniune, care le-au urat din inimă ani mulţi, sănătate, fericire. Ei au adresat secretarului general al partidului urări de succese tot mai mari în activitatea de înaltă răspundere ce o desfăşoară în fruntea partidului şi statului pentru înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, pentru prosperitatea poporului român, pentru pacea şi progresul întregii omeniri. Reuniunea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, deosebit de caldă, au participat la Reuniune tovărăşească organizată de C.C. al P.C.R. • « ---- Blazonul patriei După secole de-a rîndul, de cînd existenţa umană a fost măsurată şi consemnată în calendar, fruntea ei cea mai nobilă, dar şi cea mai chinuită — purtătoarea tuturor umilinţelor, darşi a celor mai îndrăzneţe gînduri — această frunte s-a ridicat în lumina şi speranţa visului din fiecare început, iar mîna aceea, cea mai puternică şi mai trudită decit pămîntul s-a oprit în dreptul unei zile a anului : de atunci, de 90 de ani, prima zi a lui Florar este sărbătoarea muncii — simbol al unui efort de necuprins în vorbe, căruia îi datorăm plinea şi cartea, metamorfoza metalelor şi cîntecul, puterea în faţa naturii şi speranţa prefăcută mereu în certitudine, dar mai ales ceea ce sîntem astăzi, capabili să ne purtăm liberi întâiul nume, acela de om. Pentru că, dintre toate vieţuitoarele pămîntului, numai onul a fost şi este în stare să se elibereze de toate oprimările prin muncă şi numai sub fruntea sa liberă de orice fel de apăsare s-au putut şi se pot naşte ideile ce au revoluţionat planeta, numai braţul său descătuşat a prefăcut munca dintr-un chin, într-o stare ce dă adevăratul sens al vieţii. Acesta a fost visul omului din■ totdeauna, al omului muncitor, care a trecut prin secole de umilinţă şi trudă, cel care n-a udat pămîntul numai cu sudoare, ci şi cu singe, apărîndu-şi speranţa în mai bine, apropiindu-şi cu fiecare jertfă împlinirea celei mai sfinte aspiraţii : libertatea. Pentru libertate, care înseamnă şi pace, şi piine, şi carte, pentru eliberarea de sub toate oprimările veacurilor s-au ridicat acum 40 de ani, cu un nou CORNELIE .ŞTEFAN ACUE (continuare în pag. a 4-a)91 \s\ s\ O nouă capacitate în Colaborarea fructuoasă a colectivului de la întreprinderea metalurgică laţi la constructorii, moatorii şi proiectanţii a permis Inserierea unu« important succes în cronica întrecerii socialiste dedicată zilei de 1 Mai. Este vorba de punerea în funcţiune, în secţia de zincare a unităţii, a unei capacităţi de15KW (ie tone. Acum, şi dimbul productiv crările continuă la ultima capacitate, care se prelimina a fi pusă in funcţiune în luna mai. De remarcat faptul că noua secţia a întreprinderii va avea o capacitate totală de 110 000 tone de ţevi zincate. Desen de St. Miron S ss \ ) | \ ss \ i Producţie record Ieri, la Combinatul de fibre sintetice s-a desfăşurat o zi-record în cinstea zilei de 1 Mai. Buna organizare şi entuziasmul în muncă au făcut să se obţină, cum era firesc, importante cantităţi de producţie peste prevederi — 13 tone de fire şi fibre chimice. Acest rezultat este superior mediei zilnice din primele două decade ale lunii aprilie.Intre secțiile fruntaşe se află fine I şi fibră I și II. LIVRĂRI SUPLIMENTARE LA FONDUL DE STAT Şi oamenii muncii de la Asociaţia economică intercooperatistă pentru creşterea puilor Hîrlău, au întîmpinat ziua de 1 Mai cu importante succese în muncă. Acordînd o deosebită atenţie furajării şi îngriji- f rii păsărilor, ei au reuşit să livreze suplimentar la fondul de stat 90 tone de carne. La obţinerea acestui deosebit succes o contribuţie de seamă şi-au adus-o crescătoarele de păsări Domnica Mustaţă, Elena Damir, Aurica Ciobanu, Viorica Avornicesei, precum şi Ion Cernescu, Vasile Vornicu şi Mihai Ursu din echipa de deservire. ------&hitee------- Să cinţi iţi vine-n luna Mai Cu sufletul de dar aproape Şi, culegind-o de pe plai, Să-ţi treci o floare peste pleoape. Sint patruzeci de ani de clinci Partidul comunist al tării, Intruchipind inaltul gind Al luptei pentru pacea zării Eroic steag a fluturat, Puternic braţ contra urgiei, intii de Mai neînfricat, Viteazul crez al României, Chematu-ne-a să facem zid. Să spulberăm fascista ceată. Ca glas al nostru brav partid Pentru lumină, pentru viaţă. Al ţării cer il întărea • Şi- aţelea străbuna glie. Trecut-au ani peste români, Partidul a-nălţat poporul. Sintem aici la noi stăpini Şi-n Mai ne cintă viitorul. Partidul suflet nou ne-a dat Din Sighet pină-n pragul mării, Iar tinărul şi dirz bărbat E acum conducătorul ţării. Deşi cu părul argintiu, El e stelar ce nu se-ndoaie, iar zărite-l cinstesc şi-l ştiu Că-i Ceauşescu Nicolae. Să citiţi iţi vine-n luna Mai Cu sufletul de dor aproape Şi, culegînd-o de pe plai, Să-ţi treci o floare peste pleoape. GEORGE LESNEA * * * tsss \ \ \ s \ s ss \ s 1 Mai— trepte peste ani De ani şi ani, data de 1 Mai evidenţiază, înainte de orice, vocaţia unităţii, a solidarităţii internaţionale a tuturor celor ce muncesc. Tocmai ţinînd seama de condiţiile istorice ale dezvoltării proletariatului la sfîrşitul secolului trecut şi de necesitatea reunirii forţelor sale, pe plan naţional şi internaţional, în vederea purtării cu succes a luptei împotriva exploatării capita- liste, Congresul socialist internaţional de la Paris din 1889 a declarat 1 Mai ca zi a oamenilor muncii de pretutindeni, ea prilejuind ample acţiuni revoluţionare ale proletariatului din întreaga lume, inclusiv din România. Sărbătorită pentru prima dată in ţara noastră în1890, cînd s-au organizat manifestaţii la Bucureşti, Galaţi şi în alte localităţi, ziua de 1 Mai avea să-şi lege numele de importante evenimente ce marchează istoria clasei noastre ■ muncitoare, a poporului nostru în ultimele decenii. În anii grei ai luptei împotriva pericolului fascist, şi, apoi, împotriva dictaturii şi războiului hitlerist, eroica noastră clasă muncitoare, masele largi, sub conducerea comuniştilor, au înscris pagini memorabile în istoria zilei de 1 Mai. Sunt binecunoscute în aceastăprivinţă amplele acţiuni din 1939, care au culminat cu marea demonstraţie din Bucureşti, la organizarea şi desfăşurarea căreia au participat nemijlocit o serie de cadre ale P.C.R. şi tinerii comunişti Nicolae Ceauşescu, Elena Petrescu (Ceauşescu), Eftimie Iliescu, Ilie Căpăţină şi alţii. Demonstraţia, mobilizând masele contra pericolului unui nou război ce avea să ameninţe înseşi independenţa şi integritatea României, a avut un imediat ecou internaţional. Nu mai tîrziu decit la 13—14 mai 1939, de pildă, Conferinţa mondială pentru apărarea păcii şi democraţiei de la Paris considera că evenimentele din ţara noastră erau „o dovadă că poporul român se raliază la mişcarea antifascistă şi că voinţa sa este de a lupta, în mod real, împotriva agresorului şi fascismului“. În anii dictatură antonesciene şi ai războiului hitlerist, P.C.R., avansînd singurul program realist pentru salvarea României de la catastrofă, a militat pentru pregătirea insurecţiei din August 1944, pentru coalizarea tuturor forţelor patriotice, democratice din ţară. In acest cadru s-a relevat cu temei că înfăptuirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare reprezenta o condiţie esenţială a asigurării succesului programului propus şi, în consecinţă, s-a ajuns la crearea, în luna aprilie 1944, a Frontului Unic Muncitoresc, reunind pe comunişti şi pe social-democraţi. Documentul programatic al F. M. a fost lansat în mod semnificativ, potrivit înţelegerii stabilite, la 1 Mai 1944 şi el îndemna clasa muncitoare, întregul popor român ca luptă hotărîtă pentru pace cu Naţiunile Unite, pentru doborîrea dictaturii şi eliberarea din jugul nazist, pentru formarea unui guvern nou, pentru „o Românie liberă, independentă şi democratică“. Realizarea F.U.M. a constituit, în lunile următoare, temeiul pe care s-a clădit alianţa forţelor democratice care a avut rolul decisiv în pregătirea victoriosului August 1944, tot aşa după cum, în perioada revoluţiei demapcrat-populare, a asigurat reuşita măsurilor revoluţionare preconizate, proces din cursul căruia a rezultat, în februarie 1948, partidul unic al clasei muncitoare din România. Sub conducerea P.C.R., poliporul român a obţinut în ultimele decenii succese^re« marcabile pe tărîmul con,strucţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate, tot- - GH. BUZATU (continuare in pag. a 3-a)