Flacăra Iaşului, iunie 1979 (Anul 35, nr. 10159-10184)

1979-06-01 / nr. 10159

* T Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a efectuat ieri o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale şi unele obiective sociale din Capitală Secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a efectuat, în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale şi unele obiective sociale din Capitală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică, aprofundată a mo­dului în care se înfăptuiesc h­otărîrile Congresului al XI- lea şi ale Conferinţei Na­ţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare şi, în mod deosebit, a subramu­­rilor ei de vîrf. In cadrul acestei­ noi în­­tîlniri de lucru a secretaru­lui general al partidului cu noi colective de muncă ale Capitalei, moment semnifica­tiv al permanentului dialog purtat de­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu făuritorii bunurilor materia­le în probleme esenţiale ale activităţii economic-­-sociale, ale creşterii bunăstării po­porului,­au fost abordate as­pecte privind căile practice menite să imprime o mai bu­nă orientare a eforturilor, a valorificării resurselor u­­mane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea in­dicatorilor cantitativi şi ca­litativi ai planului pe 1979 — an hotărîtor al cincina­lului —, precum și pentru realizarea cu succes a pro­iectelor de perspectivă pri­vind extinderea unor sec­toare purtătoare de progres, capabile sa asigure înain­tarea fermă a economiei românești pe calea moderni­zării ei neîntrerupte. In centrul dialogului cu facto­rii de decizie din instituţii­­centrale şi întreprinderi, cu oamenii muncii, s-au aflat problemele esenţiale de care depinde­ atingerea unor o­­biective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de eficienţă a fondurilor aloca­te pentru investiţii, înnoirea şi modernizarea structurii producţiei, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de fabricaţie şi a pregătirii ca­drelor, stimularea creaţiei ştiinţifice şi tehnice origi­nale. Pe întregul parcurs al vi­zitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cu vibrante manifestări de dragoste şi preţuire. Mii de oameni ai muncii, de cetă­ţeni ai Bucureştiul­ui au dat expresie şi de această dată recunoştinţei profunde pe care întregul nostru popor o poarta secretarului general al partidului pentru întrea­ga sa activitate, consacrată binelui şi propăşirii patriei, h­otărîrii lor ferme de a în­făptui neabătut politica in­ternă şi externă a partidu­lui, de a-şi aduce întreaga contribuţie la înaintarea ra­pidă a ţării pe calea socia­lismului şi comunismului. . Vizita începe la întreprin­derea de avioane, unitate reprezentativă a industriei bucureştene, unde secretarul general al partidului este în-,­tîmpinat de tovarăşii Ion Dincă, viceprim-ministru al guvernului, ministrul con­strucţiilor industriale, şi Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu deosebită căldură, cu entu­ziasm de muncitorii unităţii, care aplaudă îndelung, cu însufleţire, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, îi o­­feră secretarului general al partidului flori. Directorul întreprinderii, Nicolae Gugui, prezintă, în prima parte a vizitei, cîteva din realizările obţinute de colectivul unităţii. Gazdele informează că în­treprinderea a trecut la e­­xecutarea reparaţiilor inte­grale ale­ avioanelor de pa­sageri de mare capacitate, folosite pe liniile aeriene româneşti. In acest scop a fost­­asimilată producţia de echipament, aparatură de bord, piese de schimb de mare complexitate pentru industria aeronautică. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu ii este prezentat, în hale şi hangare, modul în care a fost organizată producţia, astfel încît să se obţină o eficienţă cit­ mai ridicată şi în această acti­vitate. In continuare are loc o cuprinzătoare discuţie în le­gătură cu realizarea noilor capacităţi de producţie pro­iectate, dintre care­­ unele se află de acum în construc­ţie. Ele sunt examinate pe îndelete de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe machete şi planşe. La despărţire, secretarul general al partidului a for­mulat cuvinte de apreciere la adresa vrednicului colec­tiv de la întreprinderea de avioane Bucureşti, pentru realizările pe care le-a obţi­nut , în ultimul an în dezvol­tarea şi diversificarea pro­ducţiei. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit în cartierul Herăstrău, un­de a examinat, împreună cu edilii, proiectele privind sis­tematizarea acestei zone a Capitalei. Următorul moment al vi­zitei de lucru are loc la „Automatica", principalul furnizor de echipamente şi instalaţii de automatizări pentru economia naţională. Dialogul de lucru începe în cadrul secţiei a 6-a de echi­pament electric, în ambian­ţa unei sugestive expoziţii, ilustrînd profilul de fabri­caţie actual şi tendinţele de dezvoltare a acesteia, ten­dinţe orientat® în special spre producţia de echipa­mente electronice. Raportînd că muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cercetătorii, în­tregul colectiv al „Automa­ticii“ realizează cu simţ de răspundere indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la vizita precedentă, indica­ţii vizînd creşterea produc­ţiei de mijloace de automa­tizare la 1 miliard lei, acce­lerarea introducerii procese­lor electronice de reglare şi comandă automată, care per­mit reducerea dimensiunilor şi greutăţii echipamentelor, directorul întreprinderii, Li­­viu Beghegeanu, a arătat că în prezent în întreprindere se realizează cu succes alte două importante recoman­dări ale secretarului general al partidului : tipizarea şi miniaturizarea instalaţiilor. In acest sens, au fost pre­zentate trei tipuri succesive de instalaţii de dozare auto­mată utilizate în industria metalurgică şi industria ma­terialelor de construcţii, ca­re ilustrează in mod concret rezultatele obţinute în di­recţia miniaturizării. Apreciind eforturile şi re­zultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros întregul colectiv, urîndu-i noi succese în mun­că. Pretutindeni în secţiile vi­zitate, muncitorii, specialiş­tii „Automaticii“ l-au încon­jurat cu multă dragoste pe secretarul general al partidu­lui, oferindu-i flori. De la fiecare loc de muncă cîte o floare, simbol al sentimente­lor de aleasă dragoste şi stimă faţă de secretarul ge­neral al partidului. Vizita a continuat apoi la o serie de şantiere din cen­trul Capitalei, unde s-au construit imobile pe locurile unor clădiri distruse de cu­tremurul din martie 1977, precum şi noi clădiri moder­ne, printre care blocul „Gră­diniţa“, blocurile din dife­rite zone ale Căii Victoriei. Secretarul general al partidului a purtat un viu dialog de lucru cu specialiş­tii­ cu edilii, indicînd să se acorde o deosebită atenţie amenajării cît mai funcţio­nale­­a dotărilor comerciale, asigurării unui aspect cît mai estetic noilor edificii. Vizita a continuat apoi pe platforma industrială Mili­tari. La sosire la Fabrica de prefabricate din această zonă, secretarul general al parti­dului a fost întîmpinat de tovarăşul Ludovic Fazekas, ministrul economiei forestie­re şi materialelor de construc­ţii,­ Mircea Georgescu, ad­junct al ministrului, de ca­dre de conducere din cen­trala industrială de profil şi din întreprindere. Obiectul dialogului de aici l-a constituit examinarea măsurilor luate de factorii de răspundere, de specialişti, din indicaţia conducerii partidului, pentru realizarea planului privind construc­ţiile de locuinţe, în condiţii de eficienţă sporită, de ri­dicare a gradului de indus­trializare­­ a lucrărilor şi de reducere a consumului de materiale şi energie, pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii, a confortului apartamente­lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat des­pre modul in care se înfăp­tuieşte programul privind extinderea utilizării prefa­bricatelor în construcţia lo­cuinţelor , soluţie moder­nă de industrializare a lu­crărilor, de accelerare a rit­mului de realizare a aparta­mentelor. Se arată că în di­ferite zone ale ţării se află în curs de construcţie 23 de unităţi pentru realizarea de prefabricate necesare ridi­cării locuinţelor, din care unele au început parţial să producă. Sunt prezentate şi acţiunile întreprinse pentru asigurarea unui volum sporit de prefabricate numeroaselor şantiere de locuinţe din Ca­pitală. Gazdele invită apoi pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din con­ducerea de partid şi de stat, să viziteze noile secţii ale întreprinderii de profil din Militari­i de cabine pentru baie şi de panouri pentru faţade şi pereţi interiori. Secretarul general al parti­dului urmăreşte cu atenţie tehnologia de fabricaţie a cabinelor şi cere specialişti­lor, muncitorilor, să acorde o atenţie deosebită finisaju­lui, calităţii. în acelaşi timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia conducerii u­­nităţii că printr-o amplasare mai judicioasă a utilajelor în această hală mai pot fi in­(continutare în pag. a 4-a) întreprinderea „Ţesătura“ A depăşit producţia netă Incununînd eforturile sus­ţinute ale oamenilor muncii de la întreprinderea „Ţesă­tura“, luna mai s-a încheiat cu un notabil succes : depă­şirea cu peste 5 la sută a producţiei nete. La această realizare a contribuit şi fap­tul că, dorind să-şi onoreze în condiţii cît mai bune contractele faţă de benefi­ciari, unitatea ieșeană a li­vrat în avans o serie de ţe­sături necesare confecţionării unor produse de îmbrăcă­minte pentru export. Intre care „Terana“ , la care li­vrările au fost depăşite cu 15 la sută, tercotul „Libelu­la“, tot cu 15 la sută, iar țesătura „Pardes“ — cu 8 la sută. ---------• •---------­ Peste plan Harnicul colectiv de mun­că de la Centrul de fabri­caţie al S.M.A. Răducăneni continuă şi în acest an se­ria succeselor. După cum ne spunea tov. Mihai Oltea­­nu, şeful centrului, oamenii muncii de aici au realizat de la începutul anului şi pînă în prezent o producţie suplimentară de 3 milioa­ne lei. O contribuţie de sea­mă la obţinerea acestui suc­ces au adu­s-o muncitorii Toader Matei, Ioan Bişog, Gheorghe Sabadac şi mai­strul Vasile Ciocoiu. y în în­tâmpinarea gloriosului jubileu al eliberării patriei La I. P. M. P. Iaşi s-a conectat în circuitul economic o nouă­­ şi importantă capacitate productivă Premieră la scară naţională De ieri, industria ieșeană produce încă un sortiment din prelucrare din mase plastice, mult solicitat de e­­c­on­om­ia naţională şi, în spe­cial, de­ agricultură. La în­treprinderea de prelucrare a maselor plastice Iaşi s-a pus în funcţiune o instalaţie de mare capacitate (4 500 de to­­ne/an) pentru producerea fo­liei din polietilenă, destinată cu prioritate executării so­­lariilor. De remarcat faptul că noua instalaţie este am­plasată în spaţiile deja con­struite, ceea ce confirmă pre­ocupările acestui colectiv pentru traducerea neabătută în fapt a indicaţiilor tovară­şului Nicolae Ceauşescu. Co­nectarea în circuitul econo­mic a acestei capacităţi con­stituie, în acelaşi timp, o premieră la scară naţională. Este prima unitate din ţară, dintre cele cu profil similar care produce folie din poli­etilenă cu lăţimi mari (de la 10 m. pînă la 15 m.). Pină acum lăţimea maximă reali­zată era de 3 m. S-a înfăp­tuit astfel un mai vechi de­ziderat al agriculturii, la e­­xecutarea solariilor. Foliile realizate cu noua instalaţie au dimensiunile necesare pentru a acoperi cu o singu­ră bucată un tronson de so­lar, ceea ce are avantaje e­­vidente. în primul rînd este vorba de o creştere substan­ţială a productivităţii muncii la executarea solariilor, iar în al doilea rînd se asigură o iluminare solară uniformă, prin eliminarea suprapuneri­lor bucăţilor de folie cu di­mensiuni mai mici. Privind cum funcţionează instalaţia, cum se realizează această folie de mari dimen­siuni, ai senzaţia că te afli lingă un „balon dirijabil“, cu o înălţime de 16 m. Acest „balon“ este răcit cu aer prin interior, pentru ca sus, la capătul celor 16, m., să se plieze pe nişte valturi de tragere. Din instalaţie, folia iese sub forma unor suluri de diferite grosimi, exact ca şi valurile de stofe. Desfăşu­rarea fluxului tehnologic, in­tr-adevăr, îţi oferă imagini spectaculoase, imagini mai puţin obişnuite. Stăm de vorbă cu maistrul mecanic Vasile Constantin, un om în­tre două virste, unul dintre oamenii de nădejde ai între­prinderii ieşene. „Este o in­stalaţie de mare productivi­tate, ne spune interlocutorul. Produce cît alte 15 maşini din secţie. Nu avem proble­me cu funcţionarea ei. A­­cum ne preocupă altceva. Să calificăm mai mulţi oameni pentru o exploatare cores­punzătoare. In timpul mon­tării instalaţiei, trei lăcătuşi destoinici au reuşit să se ca­lifice pentru noua instalaţie. Este vorba de lăcătuşii Radu Stan, Ioan Bunduc şi D-tru Ariton. Acum, „din mers“, prin cursuri la locul de mun­că, lungă maşină, vom mai califica şi alţii. De aseme­nea, pentru că maşina pre­supune executarea unor o­­peraţii manuale, am început căutările pentru crearea u­­nor dispozitive de automati­zare. Deja în timpul montă­rii am intervenit. De exem­plu, proiectul prevedea ali­mentarea manuală cu mate­rie primă. Noi am conceput şi realizat o instalaţie de a- IX’GENHÎ ZIDAR­IŢA (continuare în pag. a 2-a) ----------------------------------------- - --------------------------------------------­ Viitorul, zîmbetul 1Iunie —Ziua internaţională a copilului Anul 1979, Anul internaţio­nal al copilului, reprezintă pentru toţi copiii lumii anul dedicat cu mai multă răs­pundere, cu mai multă dra­goste viitorului de aur al planetei noastre —generaţii­lor de mîine ale umanităţii. In­ acest an, ziua de 1 iu­nie — Ziua internaţională a copilului, are, în ţara noas­tră, rezonanţe mai adinei, împlineşte visuri dorite de cei pe care viaţa îi ia păr­taşi la eforturile şi bucuriile întregului popor, care şi-a crescut dintotdeauna copiii în spiritul cultului faţă de muncă, al dragostei faţă de trecutul zbuciumat şi de pre­zentul luminos al patriei. In acest an, copiii României scrutează cu mai multă în­credere viitorul şi chezăşie le dă grija neţărmurită a partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit sfă­tuitor şi prieten al tinerelor vlăstare. Alături de copiii ţării, şoi­mii patriei, pionierii şi şco­larii din judeţul nostru, spri­jiniţi şi îndrumaţi de către organele şi organizaţiile de partid, de cadrele didactice , educatoare, învăţători şi profesori, de membrii familii­lor lor, sunt angajaţi în ma­rea bătălie pentru a cunoaş­te, a şti, a obţine rezultate tot mai bune la învăţătură — principala lor îndatorire patriotică. Ei dispun de con­diţii dintre cele mai bune, care le oferă largi posibili­tăţi de afirmare a talentului şi dorinţei de a şti. Cei peste 170 000 de elevi din şcolile de toate gradele din judeţul nostru dispun de 3 600 săli de clasă (număr în continuă creştere, dealtfel), de 14 600­­ de locuri în internate, de peste 7 000 de locuri în can­tine (pentru aproape 15 000 de elevi). Numai în acest an au fost create aproape 400 de noi locuri în atelierele şcolare, au fost cheltuite mi­lioane de lei pentru lărgirea bazei materiale a laboratoa­relor şi atelierelor, astfel că şi posibilităţile de a învăţa cu adevărat lucruri utile au sporit, eforturile miilor de profesori de a transmite o mare bogăţie de cunoştinţe dovedindu-se, la diverse con­fruntări ştiinţifice şi cultura­le, la înălţime. Nici cei mai mici nu au fost uitaţi : şoi­mii patriei dispun în judeţul nostru de circa 30 000 de locuri în grădiniţe, unde — înconjuraţi cu dragoste — învaţă. Fiindcă a învăţa este cel mai important lucru ! Zilei de 1 Iunie, copiii ju­deţului Iaşi îi închină bucu­ria cîntecului şi jocului,­­ RUXANDA BACIU preşedintele Consiliului judeţean Iaşi al Organi­zaţiei pionierilor (continuare în pag. a 2-a) Foto : L. Stratulat *

Next