Flacăra Iaşului, iunie 1979 (Anul 35, nr. 10159-10184)
1979-06-01 / nr. 10159
* T Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a efectuat ieri o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale şi unele obiective sociale din Capitală Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a efectuat, în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale şi unele obiective sociale din Capitală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică, aprofundată a modului în care se înfăptuiesc hotărîrile Congresului al XI- lea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare şi, în mod deosebit, a subramurilor ei de vîrf. In cadrul acestei noi întîlniri de lucru a secretarului general al partidului cu noi colective de muncă ale Capitalei, moment semnificativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu făuritorii bunurilor materiale în probleme esenţiale ale activităţii economic--sociale, ale creşterii bunăstării poporului,au fost abordate aspecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a valorificării resurselor umane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planului pe 1979 — an hotărîtor al cincinalului —, precum și pentru realizarea cu succes a proiectelor de perspectivă privind extinderea unor sectoare purtătoare de progres, capabile sa asigure înaintarea fermă a economiei românești pe calea modernizării ei neîntrerupte. In centrul dialogului cu factorii de decizie din instituţiicentrale şi întreprinderi, cu oamenii muncii, s-au aflat problemele esenţiale de care depinde atingerea unor obiective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de eficienţă a fondurilor alocate pentru investiţii, înnoirea şi modernizarea structurii producţiei, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de fabricaţie şi a pregătirii cadrelor, stimularea creaţiei ştiinţifice şi tehnice originale. Pe întregul parcurs al vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cu vibrante manifestări de dragoste şi preţuire. Mii de oameni ai muncii, de cetăţeni ai Bucureştiului au dat expresie şi de această dată recunoştinţei profunde pe care întregul nostru popor o poarta secretarului general al partidului pentru întreaga sa activitate, consacrată binelui şi propăşirii patriei, hotărîrii lor ferme de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului, de a-şi aduce întreaga contribuţie la înaintarea rapidă a ţării pe calea socialismului şi comunismului. . Vizita începe la întreprinderea de avioane, unitate reprezentativă a industriei bucureştene, unde secretarul general al partidului este în-,tîmpinat de tovarăşii Ion Dincă, viceprim-ministru al guvernului, ministrul construcţiilor industriale, şi Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu deosebită căldură, cu entuziasm de muncitorii unităţii, care aplaudă îndelung, cu însufleţire, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, îi oferă secretarului general al partidului flori. Directorul întreprinderii, Nicolae Gugui, prezintă, în prima parte a vizitei, cîteva din realizările obţinute de colectivul unităţii. Gazdele informează că întreprinderea a trecut la executarea reparaţiilor integrale ale avioanelor de pasageri de mare capacitate, folosite pe liniile aeriene româneşti. In acest scop a fostasimilată producţia de echipament, aparatură de bord, piese de schimb de mare complexitate pentru industria aeronautică. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu ii este prezentat, în hale şi hangare, modul în care a fost organizată producţia, astfel încît să se obţină o eficienţă cit mai ridicată şi în această activitate. In continuare are loc o cuprinzătoare discuţie în legătură cu realizarea noilor capacităţi de producţie proiectate, dintre care unele se află de acum în construcţie. Ele sunt examinate pe îndelete de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe machete şi planşe. La despărţire, secretarul general al partidului a formulat cuvinte de apreciere la adresa vrednicului colectiv de la întreprinderea de avioane Bucureşti, pentru realizările pe care le-a obţinut , în ultimul an în dezvoltarea şi diversificarea producţiei. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit în cartierul Herăstrău, unde a examinat, împreună cu edilii, proiectele privind sistematizarea acestei zone a Capitalei. Următorul moment al vizitei de lucru are loc la „Automatica", principalul furnizor de echipamente şi instalaţii de automatizări pentru economia naţională. Dialogul de lucru începe în cadrul secţiei a 6-a de echipament electric, în ambianţa unei sugestive expoziţii, ilustrînd profilul de fabricaţie actual şi tendinţele de dezvoltare a acesteia, tendinţe orientat® în special spre producţia de echipamente electronice. Raportînd că muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cercetătorii, întregul colectiv al „Automaticii“ realizează cu simţ de răspundere indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la vizita precedentă, indicaţii vizînd creşterea producţiei de mijloace de automatizare la 1 miliard lei, accelerarea introducerii proceselor electronice de reglare şi comandă automată, care permit reducerea dimensiunilor şi greutăţii echipamentelor, directorul întreprinderii, Liviu Beghegeanu, a arătat că în prezent în întreprindere se realizează cu succes alte două importante recomandări ale secretarului general al partidului : tipizarea şi miniaturizarea instalaţiilor. In acest sens, au fost prezentate trei tipuri succesive de instalaţii de dozare automată utilizate în industria metalurgică şi industria materialelor de construcţii, care ilustrează in mod concret rezultatele obţinute în direcţia miniaturizării. Apreciind eforturile şi rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros întregul colectiv, urîndu-i noi succese în muncă. Pretutindeni în secţiile vizitate, muncitorii, specialiştii „Automaticii“ l-au înconjurat cu multă dragoste pe secretarul general al partidului, oferindu-i flori. De la fiecare loc de muncă cîte o floare, simbol al sentimentelor de aleasă dragoste şi stimă faţă de secretarul general al partidului. Vizita a continuat apoi la o serie de şantiere din centrul Capitalei, unde s-au construit imobile pe locurile unor clădiri distruse de cutremurul din martie 1977, precum şi noi clădiri moderne, printre care blocul „Grădiniţa“, blocurile din diferite zone ale Căii Victoriei. Secretarul general al partidului a purtat un viu dialog de lucru cu specialiştii cu edilii, indicînd să se acorde o deosebită atenţie amenajării cît mai funcţionalea dotărilor comerciale, asigurării unui aspect cît mai estetic noilor edificii. Vizita a continuat apoi pe platforma industrială Militari. La sosire la Fabrica de prefabricate din această zonă, secretarul general al partidului a fost întîmpinat de tovarăşul Ludovic Fazekas, ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii, Mircea Georgescu, adjunct al ministrului, de cadre de conducere din centrala industrială de profil şi din întreprindere. Obiectul dialogului de aici l-a constituit examinarea măsurilor luate de factorii de răspundere, de specialişti, din indicaţia conducerii partidului, pentru realizarea planului privind construcţiile de locuinţe, în condiţii de eficienţă sporită, de ridicare a gradului de industrializare a lucrărilor şi de reducere a consumului de materiale şi energie, pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii, a confortului apartamentelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat despre modul in care se înfăptuieşte programul privind extinderea utilizării prefabricatelor în construcţia locuinţelor , soluţie modernă de industrializare a lucrărilor, de accelerare a ritmului de realizare a apartamentelor. Se arată că în diferite zone ale ţării se află în curs de construcţie 23 de unităţi pentru realizarea de prefabricate necesare ridicării locuinţelor, din care unele au început parţial să producă. Sunt prezentate şi acţiunile întreprinse pentru asigurarea unui volum sporit de prefabricate numeroaselor şantiere de locuinţe din Capitală. Gazdele invită apoi pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, să viziteze noile secţii ale întreprinderii de profil din Militarii de cabine pentru baie şi de panouri pentru faţade şi pereţi interiori. Secretarul general al partidului urmăreşte cu atenţie tehnologia de fabricaţie a cabinelor şi cere specialiştilor, muncitorilor, să acorde o atenţie deosebită finisajului, calităţii. în acelaşi timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia conducerii unităţii că printr-o amplasare mai judicioasă a utilajelor în această hală mai pot fi in(continutare în pag. a 4-a) întreprinderea „Ţesătura“ A depăşit producţia netă Incununînd eforturile susţinute ale oamenilor muncii de la întreprinderea „Ţesătura“, luna mai s-a încheiat cu un notabil succes : depăşirea cu peste 5 la sută a producţiei nete. La această realizare a contribuit şi faptul că, dorind să-şi onoreze în condiţii cît mai bune contractele faţă de beneficiari, unitatea ieșeană a livrat în avans o serie de ţesături necesare confecţionării unor produse de îmbrăcăminte pentru export. Intre care „Terana“ , la care livrările au fost depăşite cu 15 la sută, tercotul „Libelula“, tot cu 15 la sută, iar țesătura „Pardes“ — cu 8 la sută. ---------• •--------- Peste plan Harnicul colectiv de muncă de la Centrul de fabricaţie al S.M.A. Răducăneni continuă şi în acest an seria succeselor. După cum ne spunea tov. Mihai Olteanu, şeful centrului, oamenii muncii de aici au realizat de la începutul anului şi pînă în prezent o producţie suplimentară de 3 milioane lei. O contribuţie de seamă la obţinerea acestui succes au adus-o muncitorii Toader Matei, Ioan Bişog, Gheorghe Sabadac şi maistrul Vasile Ciocoiu. y în întâmpinarea gloriosului jubileu al eliberării patriei La I. P. M. P. Iaşi s-a conectat în circuitul economic o nouă şi importantă capacitate productivă Premieră la scară naţională De ieri, industria ieșeană produce încă un sortiment din prelucrare din mase plastice, mult solicitat de economia naţională şi, în special, de agricultură. La întreprinderea de prelucrare a maselor plastice Iaşi s-a pus în funcţiune o instalaţie de mare capacitate (4 500 de tone/an) pentru producerea foliei din polietilenă, destinată cu prioritate executării solariilor. De remarcat faptul că noua instalaţie este amplasată în spaţiile deja construite, ceea ce confirmă preocupările acestui colectiv pentru traducerea neabătută în fapt a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Conectarea în circuitul economic a acestei capacităţi constituie, în acelaşi timp, o premieră la scară naţională. Este prima unitate din ţară, dintre cele cu profil similar care produce folie din polietilenă cu lăţimi mari (de la 10 m. pînă la 15 m.). Pină acum lăţimea maximă realizată era de 3 m. S-a înfăptuit astfel un mai vechi deziderat al agriculturii, la executarea solariilor. Foliile realizate cu noua instalaţie au dimensiunile necesare pentru a acoperi cu o singură bucată un tronson de solar, ceea ce are avantaje evidente. în primul rînd este vorba de o creştere substanţială a productivităţii muncii la executarea solariilor, iar în al doilea rînd se asigură o iluminare solară uniformă, prin eliminarea suprapunerilor bucăţilor de folie cu dimensiuni mai mici. Privind cum funcţionează instalaţia, cum se realizează această folie de mari dimensiuni, ai senzaţia că te afli lingă un „balon dirijabil“, cu o înălţime de 16 m. Acest „balon“ este răcit cu aer prin interior, pentru ca sus, la capătul celor 16, m., să se plieze pe nişte valturi de tragere. Din instalaţie, folia iese sub forma unor suluri de diferite grosimi, exact ca şi valurile de stofe. Desfăşurarea fluxului tehnologic, intr-adevăr, îţi oferă imagini spectaculoase, imagini mai puţin obişnuite. Stăm de vorbă cu maistrul mecanic Vasile Constantin, un om între două virste, unul dintre oamenii de nădejde ai întreprinderii ieşene. „Este o instalaţie de mare productivitate, ne spune interlocutorul. Produce cît alte 15 maşini din secţie. Nu avem probleme cu funcţionarea ei. Acum ne preocupă altceva. Să calificăm mai mulţi oameni pentru o exploatare corespunzătoare. In timpul montării instalaţiei, trei lăcătuşi destoinici au reuşit să se califice pentru noua instalaţie. Este vorba de lăcătuşii Radu Stan, Ioan Bunduc şi D-tru Ariton. Acum, „din mers“, prin cursuri la locul de muncă, lungă maşină, vom mai califica şi alţii. De asemenea, pentru că maşina presupune executarea unor operaţii manuale, am început căutările pentru crearea unor dispozitive de automatizare. Deja în timpul montării am intervenit. De exemplu, proiectul prevedea alimentarea manuală cu materie primă. Noi am conceput şi realizat o instalaţie de a- IX’GENHÎ ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) ----------------------------------------- - -------------------------------------------- Viitorul, zîmbetul 1Iunie —Ziua internaţională a copilului Anul 1979, Anul internaţional al copilului, reprezintă pentru toţi copiii lumii anul dedicat cu mai multă răspundere, cu mai multă dragoste viitorului de aur al planetei noastre —generaţiilor de mîine ale umanităţii. In acest an, ziua de 1 iunie — Ziua internaţională a copilului, are, în ţara noastră, rezonanţe mai adinei, împlineşte visuri dorite de cei pe care viaţa îi ia părtaşi la eforturile şi bucuriile întregului popor, care şi-a crescut dintotdeauna copiii în spiritul cultului faţă de muncă, al dragostei faţă de trecutul zbuciumat şi de prezentul luminos al patriei. In acest an, copiii României scrutează cu mai multă încredere viitorul şi chezăşie le dă grija neţărmurită a partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit sfătuitor şi prieten al tinerelor vlăstare. Alături de copiii ţării, şoimii patriei, pionierii şi şcolarii din judeţul nostru, sprijiniţi şi îndrumaţi de către organele şi organizaţiile de partid, de cadrele didactice , educatoare, învăţători şi profesori, de membrii familiilor lor, sunt angajaţi în marea bătălie pentru a cunoaşte, a şti, a obţine rezultate tot mai bune la învăţătură — principala lor îndatorire patriotică. Ei dispun de condiţii dintre cele mai bune, care le oferă largi posibilităţi de afirmare a talentului şi dorinţei de a şti. Cei peste 170 000 de elevi din şcolile de toate gradele din judeţul nostru dispun de 3 600 săli de clasă (număr în continuă creştere, dealtfel), de 14 600 de locuri în internate, de peste 7 000 de locuri în cantine (pentru aproape 15 000 de elevi). Numai în acest an au fost create aproape 400 de noi locuri în atelierele şcolare, au fost cheltuite milioane de lei pentru lărgirea bazei materiale a laboratoarelor şi atelierelor, astfel că şi posibilităţile de a învăţa cu adevărat lucruri utile au sporit, eforturile miilor de profesori de a transmite o mare bogăţie de cunoştinţe dovedindu-se, la diverse confruntări ştiinţifice şi culturale, la înălţime. Nici cei mai mici nu au fost uitaţi : şoimii patriei dispun în judeţul nostru de circa 30 000 de locuri în grădiniţe, unde — înconjuraţi cu dragoste — învaţă. Fiindcă a învăţa este cel mai important lucru ! Zilei de 1 Iunie, copiii judeţului Iaşi îi închină bucuria cîntecului şi jocului, RUXANDA BACIU preşedintele Consiliului judeţean Iaşi al Organizaţiei pionierilor (continuare în pag. a 2-a) Foto : L. Stratulat *