Flacăra Iaşului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10185-10210)
1979-07-01 / nr. 10185
Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXV Nr. 10 185 Duminică, 1 iulie 1970 4 pagini — 30 bani Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, sîmbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România. În cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XlI-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 și liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pînă in 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse in documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, ele jalonînd o etapă nouă, calitativ superioară, în opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. în acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime eficienţe economice în toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economicosocial al întregii ţări pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea prevederilor proiectului de Directive, relevînd contribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură înaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat in dezbatere proiectul Programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Elaborat în concordanţă cu strategia dezvoltării economico-sociale a ţării. Programul asigură orientarea fermă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnologică în direcţii esenţiale pentru progresul în ritm înalt al economiei naţionale şi al întregii societăţi, pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice in toate domeniile construcţiei socialiste din ţara noastră. Programul prevede sporirea puternică a rolului şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gradului de tehnicitate a mijloacelor de producţie, ridicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori, în acelaşi timp. Programul acordă un rol deosebit cercetării teoretice şi fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de asemenea, proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Programul orientează eforturile în direcţia punerii în valoare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor neclasice — energia solară, eoliană, geotehmică şi altele — în scopul satisfacerii cerinţelor de consum în creştere impuse de dezvoltarea un ritm accelerat a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilului — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului în ritm înalt al economiei naţionale, şi ri-dicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și Guvernul Republicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XlI-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pînă în 1990, proiectul Programului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi au hotârit ca, pe baza observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul şedinţei, acestea să fie îmbunătăţite, urmind ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului, în cadrul şedinţei, primul ministru al guvernului, tovarăşul Ilie Verdeţ, a prezentat o informare cu privire la şedinţa jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au luat act cu deosebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.E.R. Totodată, a fost aprobată activitatea delegaţiei române la lucrările celei de a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns întru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însemnătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, în scopul propăşirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România în întreaga activitate a C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecărei ţări, în vederea îndeplinirii în condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. în faza actuală, (continuare în pag. a 4-a) La Iaşi Adunare festivă consacrată Zilei învăţătorului Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, a avut loc o adunare festivă consacrată Zilei învăţătorului. In sală erau prezenţi cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, pionieri şi şcolari. Au fost de faţă tovarăşul Cristian Chelaru, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat,, ai comitetelor judeţean şi municipal ale U.T.C. Despre însemnătatea Zilei învăţătorului, despre semnificațiile sărbătoririi aceste(continuare în pag. a 3-a) ---------• * —— Astzi, «»Ziua constructorilor -------———---------------------------------——----------h' de maşini“ în pas cu exigenţele economiei naţionale Ca in fiecare an, astăzi sărbătorim colectivele de oameni ai muncii dintr-o ramură de vîrf a economiei noastre naţionale — construcţia de maşini. In amplul program de industrializare, program ce capătă noi dimensiuni cantitative şi calitative de la o perioadă la alta, industria constructoare de maşini are un rol hotărîtor, participă într-o măsură tot mai mare la edificarea societăţii socialiste pe pămîntul Roptăriei. In acest context, în judeţul Iaşi construcţia de maşini are o pondere însemnată în volumul total al industriei, pondere care cunoaşte o curbă ascendentă, în special în ultimii ani. Ritmurile de creştere a industriei constructoare de maşini în judeţul nostru sunt superioare celor prevăzute pentru altele. De pildă, în acest an, industria constructoare de maşini va creşte cu 25,1 la sută, iar în 1980 cu 28,4 la sută. Anul acesta sărbătorirea acestor colective capătă noi semnificaţii, toţi oamenii muncii fiind antrenaţi plenar în întrecerea socialistă pentru a întîmpina gloriosul jubileu de la 23 August cu noi succese în muncă. Ca unitate economică, „vîrsta“ Nicolinei, una dintre reprezentantele industriei ieșene constructoare de mașini, se măsoară cu peste opt decenii. Ca întreprindere constructoare de mașini însă este mult mai tînără. Pînă în 1963, aici, la „Nicolina“, se executau reparaţii la materialul rulant (locomotive şi vagoane). Cu 16 ani în urmă a început un amplu proces de reprofilare, dezvoltare şi modernizare a acestei bătrîne citadele muncitoreşti. Urmare a infuziilor de vigoare economică, primite în aceşti ani, astăzi se vorbeşte despre „Nicolina“ ca despre un puternic pion al industriei constructoare de maşini şi utilaje pentru Construcţii şi construcţii de drumuri. In 16 ani producţia industrială a unităţii a crescut de peste 12 ori, fiind a doua întreprindere din ţară (ca mărime) cu acest profil. Trebuie remarcată competenţa acestui harnic colectiv ieşean. La începutul acţiunii de reprofilare, cu 16 ani în urmă, aici se realizau doar 5 sortimente. In prezent, unitatea ieşeană are în fabricaţia de serie circa 40 de sortimente, toate de o tehnicitate şi complexitate deosebite. în majoritatea lor, produsele realizate la „Nicolina“ au constituit premiere naţionale şi chiar mondiale. De pildă, încărcătorul frontal de 120 C.P. constituie o premieră mondială, dacă ne referim la acţionarea hidrostatică a utilajului. Utilajul a fost conceput şi realizat pe baza unor invenţii româneşti, de către proiectanţii Filialei Iaşi a Centrului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru utilaje de construcţii de drumuri. Notabil este faptul că atît proiectanţii, cît şi colectivul de la „Nicolina“ studiază în prezent îmbunătăţirea parametrilor transmisiei utilajului. Deci, iniţiativa roditoare, capacitatea creatoare, competenţa profesională, ambiţia şi pasiunea pentru nou au un teren fertil aici, la „Nicolina“. Aşa cum spuneam, majoritatea utilajelor realizate la „Nicolina“ constituie premiere naţionale. Să amintim doar cîteva dintre EUGENIU ZIDARIŢA (continuare în pag. a 3-a) la atelierul de montaj autogredere al întreprinderii mecanice „Nicolina“. Foto .s_ Leonid • • La seceriş, fără a neglija însă nici strînsul nutreţurilor! ♦ # Cu toate forţele la recoltarea fîneţelor naturale # Din brazde, la locurile de depozitare, în termenul cel mai scurt posibil # Cînd unii cosaşi nu dau semne de grabă... — Imediat după culesul orzului — la semănatul culturilor furajere Secerişul se suprapune, după cum se ştie, pe una dintre cele mai aglomerate etape ale acţiunii de strîngere a furajelor. Lucrul esenţial este, fireşte, de a organiza în aşa fel forţele incit să nu se piardă nimic nici din rodul lanurilor de cereale păioase şi nici din producţia de nutreţuri. Pornind de la această cerinţă, am urmărit ce se întreprinde în perioada de faţă pentru umplerea „cămărilor“ zootehniei în unele unităţi din raza Consiliului unic agroindustrial Leţcani. La C.A.P. Dumeşti, de exemplu, secerişul orzului a fost declanşat în momentul optim şi s-a desfăşurat mai operativ ca în alţi ani. Cînd am ajuns aici, combinerii asaltau ultimele din cele 50 de hectare ocupate cu această cultură, dar in urma lor o bună parte din suprafaţă era deja eliberată şi arată în vederea însămînţării porumbului furajer. Din producţia culturii succesive, pentru care ultimele ploi au sporit şansele reuşitei, se intenţionează să se completeze şi necesarul de furaje suculente. Deşi recolta de lucerna a fost, ca peste tot, destul de slabă, s-au însilozat totuşi circa 400 de tone, întrucît s-a apelat şi la ierburile de baltă, şi la cele de pe marginile drumurilor sau ale livezilor. Umiditatea favorabilă dă speranţe că de aici va rezulta şi o otavă destul de substanţială, care va fi pusă tot la siloz. De cîteva zile s-a trecut masiv şi la cositul celor 240 de hectare cu fîneţe naturale, din care circa o treime deja sunt recoltate, majoritatea producţiei fiind ajunsă în depozitele de furaje. La cosit, la adunat şi la deservirea celor circa 30 de atelaje repartizate la căratul finului se găseau în ziua vizitei noastre mai bine de 120 de ţărani cooperatori. Tov. V. Popescu, inginerul șef al C.A.P., ne declara că în zilele următoare participarea va fi și mai numeroasă, întrucît cei C. GREGORIAN (continuare in pag. a 3-a) 1 \ : Un creion ^ j Stephanus \ j iile magnus \ l Se împlinesc, la 2 iu- \ ( lie, 475 de ani de la sfin- { 1 gerea din viaţă a celui i I pe care un rege al Po- Iloniei, in 1531, l a numit ’ I „cel mare" in latineşte, \ ^ aşa cum am intitulat şi i i noi însemnarea duminica- } J Ia de azi. 1 t Deşi părintele nostru ^ i cronicar zice că Ştefan i } nu era prea mare de sta- \ tură, l-au înălţat epoca ț 1 şi baştina românească — l } Moldova - pe care a cir- t muit-o cu înţelepciune, vi- ) ^ tejie, spirit al indepen- i I denţei şi dragoste de cti- ? ) torie specifice lui prinţ } \ al Renaşterii. i i Admiraţia întemeietori- ! J lor socialismului ştiinţific, i \ la adresa celui ce-a con- ^ 1 dus aproape jumătate de i ? veac destinele celei mai l i puternice şi dirre provin- t ^ cii româneşti, nu s-a da- ^ i torat în primul rind vir- I 1 tuţilor militare, ci faptu- / j lui că domnul nostru Ştefan, cu poporanii lui de | i credinţă, răzăşi şi soli in- « nţelepţi ca lăutul, cu oas- ’ tea cea mare din ceasu- u rile de cumpănă şi diplo- i i maţia subtilă cu care sini , cuceriţi anii de pace şi J \ Mill AI DUMITRIU ) \ 1 conţi ii nare în pag. n 2 a 1 t t