Flacăra Iaşului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10185-10210)

1979-07-01 / nr. 10185

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXV Nr. 10 185 Duminică, 1 iulie 1970 4 pagini — 30 bani Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, sîmbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa co­mună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale şi a Guvernului Republi­cii Socialiste România. În cadrul şedinţei a fost examinat pro­iectul de Directive ale Congresului al XlI-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 și liniile directoare ale dezvoltării econo­­mico-sociale a României pînă in 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem și guver­nul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi so­ciale a ţării pentru anii viitori, cuprinse in documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvolta­te şi înaintare a României spre comu­nism, ele jalonînd o etapă nouă, calitativ superioară, în opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării eco­nomiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi eco­nomice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. în acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime efi­cienţe economice în toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţio­nal. Pe această bază, proiectul de Direc­tive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidu­lui, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice şi Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asi­­gurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economico­­social al întregii ţări pe calea socialismu­lui şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem şi guver­nul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea prevederi­lor proiectului de Directive, relevînd con­tribuţia sa esenţială la elaborarea şi în­făptuirea întregii politici a partidului, care asigură înaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi a co­munismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat in dezbatere proiectul Programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnolo­gică şi introducere a progresului tehnic pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Elaborat în concordanţă cu strategia dezvoltării economico-sociale a ţării. Programul asigură orientarea fer­mă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnologică în direcţii esenţiale pentru progresul în ritm înalt al economiei na­ţionale şi al întregii societăţi, pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice in toate domeniile con­strucţiei socialiste din ţara noastră. Pro­gramul prevede sporirea puternică a ro­lului şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi e­­nergie şi valorificarea lor superioară, re­ducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gra­dului de tehnicitate a mijloacelor de producţie, ridicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribu­ţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori, în acelaşi timp. Programul acordă un rol deosebit cercetării teoretice şi fun­damentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de asemenea, proiectul Progra­mului de cercetare şi dezvoltare în dome­niul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Programul orientează eforturile în direcţia punerii în valoare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor neclasice — energia solară, eoliană, geotehm­ică şi altele — în scopul satisfacerii cerinţelor de consum în creştere impuse de dezvol­tarea un ritm accelerat a economiei na­ţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe intro­ducerea u­nui regim sever de economisire a energiei şi combustibilului — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului în ritm înalt al economiei naţionale, şi ri-­­dicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice și Sociale și Guvernul Re­publicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XlI-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării econo­mico-sociale a României pînă în 1990, proiectul Programului de cercetare ştiin­ţifică şi dezvoltare tehnologică pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi proiectul Programului de cerceta­re şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi au hotârit ca, pe baza ob­servaţiilor şi propunerilor făcute în ca­drul şedinţei, acestea să fie îmbunătăţite, urmind ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al parti­dului, în cadrul şedinţei, primul ministru al guvernului, tovarăşul Ilie Verdeţ, a pre­zentat o informare cu privire la şedinţa jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem şi guver­nul au luat act cu deosebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.E.R. Totodată, a fost aprobată activi­tatea delegaţiei române la lucrările celei de a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns întru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însemnătatea deosebită a activităţii des­făşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dez­voltarea colaborării dintre ţările socia­liste membre, în scopul propăşirii lor eco­­nomico-sociale tot mai rapide. S-a sub­liniat, de asemenea, rolul activ jucat de România în întreaga activitate a C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi libe­rului consim­ţămînt al fiecărei ţări, în ve­derea îndeplinirii în condiţii tot mai bu­ne a obiectivelor şi atribuţiilor organiza­ţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. în faza actuală, (continuare în pag. a 4-a) La Iaşi Adunare festivă consacrată Zilei învăţătorului Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, a a­­vut loc o adunare festivă consacrată Zilei învăţătoru­lui. In sală erau prezenţi cadre didactice din învăţă­­mîntul de toate gradele, pionieri şi şcolari. Au fost de faţă tovarăşul Cristian Chelaru, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, alţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat,, ai comitetelor judeţean şi municipal ale U.T.C. Despre însemnătatea Zilei învăţătorului, despre semni­ficațiile sărbătoririi aceste­(continuare în pag. a 3-a) ---------• * ——­ Ast­­zi, «»Ziua constructorilor -------———---------------------------------——----------h' de maşini“ în pas cu exigenţele economiei naţionale Ca in fiecare an, astăzi sărbătorim colectivele de oa­meni ai muncii dintr-o ra­mură de vîrf a economiei noastre naţionale — con­strucţia de maşini. In am­plul program de industriali­zare, program ce capătă noi dimensiuni cantitative şi ca­litative de la o perioadă la alta, industria constructoare de maşini are un rol hotă­rî­tor, participă într-o măsu­ră tot mai mare la edifica­rea societăţii socialiste pe pămîntul Roptăriei. In acest context, în judeţul Iaşi con­strucţia de maşini are o pondere însemnată în volu­mul total al industriei, pon­dere care cunoaşte o curbă ascendentă, în special în ul­timii ani. Ritmurile de creş­tere a industriei construc­toare de maşini în judeţul nostru sunt superioare celor prevăzute pentru altele. De pildă, în acest an, industria constructoare de maşini va creşte cu 25,1 la sută, iar în 1980 cu 28,4 la sută. Anul a­­cesta sărbătorirea acestor colective capătă noi semni­ficaţii, toţi oamenii muncii fiind antrenaţi plenar în în­trecerea socialistă pentru a întîmpina gloriosul jubileu de la 23 August cu noi suc­cese în muncă. Ca unitate economică, „vîrsta“ Nicolinei, una din­tre reprezentantele industriei ieșene constructoare de ma­șini, se măsoară cu peste opt decenii. Ca întreprindere constructoare de mașini în­­să­ este mult mai tînără. Pî­nă în 1963, aici, la „Nicolina“, se executau reparaţii la ma­terialul rulant (locomotive şi vagoane). Cu 16 ani în ur­mă a început­ un amplu pro­ces de reprofilare, dezvolta­re şi modernizare a acestei bătrîne citadele muncito­reşti. Urmare a infuziilor de vigoare economică, primite în aceşti ani, astăzi se vor­beşte despre „Nicolina“ ca despre un puternic pion al industriei constructoare de maşini şi utilaje pentru Con­strucţii şi construcţii de dru­muri. In 16 ani producţia in­dustrială a unităţii a cres­cut de peste 12 ori, fiind a doua întreprindere din ţară (ca mărime) cu acest profil. Trebuie remarcată compe­tenţa acestui harnic colectiv ieşean. La începutul acţiu­nii de reprofilare, cu 16 ani în urmă, aici se realizau doar 5 sortimente. In pre­­­zent, unitatea ieşeană are în fabricaţia de serie circa 40 de sortimente, toate de o tehnicitate şi complexitate deosebite. în majoritatea lor, produsele realizate la „Nico­lina“ au constituit premiere naţionale şi chiar mondiale. De pildă, încărcătorul fron­tal de 120 C.P. constituie o premieră mondială, dacă ne referim la acţionarea hidro­statică a utilajului. Utilajul a fost conceput şi realizat pe baza unor invenţii româ­neşti, de către proiectanţii Filialei Iaşi a Centrului de cercetare ştiinţifică şi ingi­nerie tehnologică pentru u­­tilaje de construcţii de dru­muri. Notabil este faptul că atît proiectanţii, cît şi colec­tivul de la „Nicolina“ studia­ză în prezent îmbunătăţirea parametrilor transmisiei uti­lajului. Deci, iniţiativa rodi­toare, capacitatea creatoare, competenţa profesională, am­biţia şi pasiunea pentru nou au un teren fertil aici, la „Nicolina“. Aşa cum spuneam, majoritatea utilajelor reali­zate la „Nicolina“ constituie premiere naţionale. Să a­­mintim doar cîteva dintre EUGENIU ZIDARIŢA (continuare în pag. a 3-a) la atelierul de montaj autogredere al întreprinderii mecanice „Nicolina“. Foto .­s_ Leonid • • La seceriş, fără a neglija însă nici strînsul nutreţurilor! ♦ # Cu toate forţele la recoltarea fîneţelor natu­rale # Din brazde, la locurile de depozitare, în termenul cel mai scurt posibil # Cînd unii cosaşi nu dau semne de grabă... — Imediat după culesul orzului — la semănatul culturilor furajere Secerişul se suprapune, după cum se ştie, pe una dintre cele mai aglomerate etape ale acţiunii de strîn­­gere a furajelor. Lucrul e­­senţial este, fireşte, de a organiza în aşa fel forţele incit să nu se piardă nimic nici din rodul lanurilor de cereale păioase şi nici din producţia de nutreţuri. Pornind de la această ce­rinţă, am urmărit ce se în­treprinde în perioada de faţă pentru umplerea „că­mărilor“ zootehniei în u­­nele unităţi din raza Con­siliului unic agroindustrial Leţcani. La C.A.P. Dume­şti, de exemplu, secerişul orzu­lui a fost declanşat în mo­mentul optim şi s-a des­făşurat mai operativ ca în alţi ani. Cînd am ajuns aici, combinerii asaltau ul­timele din cele 50 de hec­tare ocupate cu această cultură, d­ar in urma lor o bună parte din suprafaţă era deja eliberată şi arată în vederea însămînţării po­rumbului furajer. Din pro­ducţia culturii succesive, pentru care ultimele ploi au­­ sporit şansele reuşitei, se intenţionează să se com­pleteze şi necesarul de fu­raje suculente. Deşi recol­ta de lucerna a fost, ca peste tot, destul de slabă, s-au însilozat totuşi circa 400 de tone, întrucît s-a a­­pelat şi la ierburile de baltă, şi la cele de pe mar­ginile drumurilor sau ale livezilor. Umiditatea favo­rabilă dă speranţe că de aici va rezulta şi o otavă destul de substanţială, ca­re va fi pusă tot la siloz. De cîteva zile s-a trecut masiv şi la cositul celor 240 de hectare cu fîneţe na­turale, din car­e circa o treime deja sunt recoltate, majoritatea producţiei fiind ajunsă în depozitele de fu­raje. La cosit, la adunat şi la deservirea celor circa 30 de atelaje repartizate la căratul finului se găseau în ziua vizitei noastre mai bine de 120 de ţărani coo­peratori. Tov. V. Popescu, inginerul șef al C.A.P., ne declara că în zilele urmă­toare participarea va fi și mai numeroasă, întrucît cei C. GREGORIAN (continuare in pag. a 3-a) 1 \ : Un cr­eion ^ j Stephanus \ j iile magnus \ l Se împlinesc, la 2 iu- \ ( lie, 475 de ani de la sfin- { 1 gerea din viaţă a celui i I pe care un rege al Po- I­­­loniei, in 1531, l a numit ’ I „cel mare" in latineşte, \ ^ aşa cum am intitulat şi i i noi însemnarea duminica- } J Ia de azi. 1 t Deşi părintele nostru ^ i cronicar zice că Ştefan i } nu era prea mare de sta-­­ \ tură, l-au înălţat epoca ț 1 şi baştina românească — l } Moldova - pe care a cir- t­­ muit-o cu înţelepciune, vi- ) ^ tejie, spirit al indepen- i I d­enţei şi dragoste de cti- ? ) torie specifice lui­­ prinţ } \ al Renaşterii. i i Admiraţia întemeietori- ! J lor socialismului ştiinţific, i \ la adresa celui ce-a con- ^ 1 dus aproape jumătate de i ? veac destinele celei mai l i puternice şi dirre provin- t ^ cii româneşti, nu s-a da- ^ i torat în primul rind vir- I 1 tuţilor militare, ci faptu- / j lui că domnul nostru Şte­­­­fan, cu poporanii lui de | i credinţă, răzăşi şi soli in- « n­ţelepţi ca lăutul, cu oas- ’­­ tea cea mare din ceasu- u­­ rile de cumpănă şi diplo- i i maţia subtilă cu care sini ,­­ cuceriţi anii de pace şi J \ Mill AI DUMITRIU ) \ 1 conţi ii nare în pag. n 2­ a 1 t t

Next