Flacăra Iaşului, august 1979 (Anul 35, nr. 10211-10235)

1979-08-01 / nr. 10211

Anul XXXV — Nr. 10 211 Miercuri, 1 august 1979 4 pagini — 30 bani Anii împlinirilor socialiste MODERN ŞI FRUMOS. In aceşti termeni se poate discuta despre fostul tîrguşor al Paşcanilor Dacă revii astăzi în ora­şul de pe maicii Siretului - Paşcani­­, după o absenţă de 10-15 ani sau chiar mai puţin, aproape că nu-l mai recunoşti. O arhitectură mo­dernă, plăcută ochiului, do­mină in acest fost tîrguşor moldovenesc, infuzia de ri­goare economică primită prin construirea unor obiec­tive productive şi dezvoltarea celor vechi, a atras şi un proces de îmbogăţire a zes­trei urbanistice. Este o loca­litate avantajată ca aşeza­re geografica. Oraşul dis­pune de două terase, ceea ce le-a permis proiectanţi­­­lor să găsească soluţii arhi­tecturale ingenioase. Graţie politicii economice a parti­dului, oraşul Paşcani s-a bu­curat de un amplu program de investiţii în domeniul lo­cuinţelor. Zestrea edilitară a­­ oraşu­lui s-a amplificat, numai in ultimii ani, cu aproape 5 000 de apartamente. Primele blocuri de locuinţe s-au construit in anii 1958—1959, in 1972 se ajunsese la un ritm anual de execuţie de 100-150 de apartamente, in prezent se construiesc anual circa 1 000 de apartamente. Este o concepţie unitară ca­re stă la baza programului de construcţii de locuinţe. De altfel, ca oameni gospo­dari, păşcănenii s-au stră­duit şi au reuşit, în colabo­rare cu proiectanţii ieşeni, să dispună de o schiţă de sistematizare a oraşului a­­probată de organele cen­trale, în aceste condiţii, fie­care bloc îşi are amplasa­mentul lui, bine gîndit şi fundamentat. Terasa inferioară, zona Gării, cum i se spune, pînă nu de mult devenea o baltă la orice ploi­ică. Acum zona Gării este în­­tr-un amplu proces de trans­formare. Pe lingă blocurile construite pînă acum, aici se vor mai construi circa 5 300 de apartamente cu elemen­te de arhitectură inspirate din tradiţiile acestor locuri din inima Moldovei. Deja poligonul de prefabricate al Trustului de construcţii a în­ceput să execute panouri gata finisate cu modele de­corative. Şi, după cum ne spuneau constructorii, aces­ta este doar începutul. Pașcaniul a ajuns un oraș EUGENIU ZIDARITA (continuare în pag. a 2-a) Cel de-al 4500-lea vagon de marfă PAŞCANI (de la subre­­dacţia ziarului „Flacăra Ia­şului“) "Colectivul de oameni ai muncii de la Întreprinderea, mecanică de material ru­lant din Paşcani înscrie, în aceste zile, noi fapte în cronica întrecerii socialiste. Zitele trecute a raportat un succes de prestigiu.­ A ieşit din fluxul de fabrica­ţie cel d­e-al 4 500-lea vagon de marfă, care a fost pre­dat beneficiarului pentru transportul de mărfuri pe calea ferată. De remarcat faptul că vagoanele de mar­fa care se construiesc în în­treprinderea păşcăneană se realizează în mai multe tipuri, asimilate în ultimii ani. Este vorba de vagonul platformă pe patru osii pentru trans­portat mărfuri în containe­re, vagonul de marfă tip KS, vagonul acoperit pe două osii, vagonul pentru siderurgie şi vagonul bas­culant. Toate aceste produse prezintă un grad înalt de execuţie şi parametri teh­­nico-economici superiori. Performanţele au fost obţi­nute prin aplicarea unor noi­­tehnologii şi soluţii teh­nice, printre care amintim : sudura automată sub strat de flux şi mediu protector de CO,, şanfrenarea auto­mată arc-­aer, debitarea au­tomată cu flacăra oxigaz, vopsirea sub presiune, în­cercări şi verificări cu in­stalaţii moderne etc. Spe­cialiştii unităţii se preocu­pă şi de reducerea consu­mului de metal, ajungîndu­­se, în prezent, la un coefi­cient de utilizare a meta­lului de peste 13 la sută. Vasile Zaharia Cupole din materiale uşoare pentru acoperişuri La catedra de construcţii civile şi industriale de la Institutul politehnic,­ s-a realizat de către un colectiv, condus de prof. dr. ing. V. Bogiban, o lucrare care se referă la cupole monostrat translucide din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă (PAS), destinate acoperişu­rilor la pavilioane pentru ape din izvoare minerale în staţiuni climaterice. Aceste cupole, de formă semisferi­că, avînd diametrul de 4—6 metri şi înălţimea de 2—3 metri, se montează pe in­frastructuri din beton armat sau metal- Peretele, cu o grosime de 4—5 mm, în funcţie de diametrul de ba­ză, cu o greutate de 6—8 kg/mp, poate fi realizat în diverse nuanţe de culoare. Prototipul cupolei s-a apli­cat la acoperişul pavilionu­lui de distribuţie a apelor curative de la serviciul de balneologie Nicolina-Iaşi, urmărindu-se comportarea în condiţii de exploatare şi constatîndu-se că, în afară de aspectul arhitectural plă­cut, cupolele din PAS, des­tinate scopurilor amintite, sunt foarte uşoare şi au o comportare bună la acţiu­nea agenţilor corozivi chi­mici. Harnicii feroviari Colectivul de oameni ai muncii de la Depoul C.F.R. Iaşi a depăşit prevederile pe şapte luni la toţi indi­catorii de plan. Astfel, la transportul de mărfuri pla­nul a fost depăşit cu 8 la sută, iar productivitatea muncii cu 1®,1 la sută. Tot­odată, au fost reduse chel­tuielile de­­transport cu 1,5 milioane de lei sub sarcina planificată. S-au evidenţiat mecanicii Const. Apostol, Traian Blidaru, Er­on­im Be­­ucă, Gh. Spiridonescu şi a­­jutorii lor. loa Utisau tehnician ----------------- - 9 -----------------­ Mai mulţi produşi, adică mai multe venituri O cale de reatabilizare a unei importante ramuri a zootehniei Intensivizarea reproduc­ţiei la ovine este impusă de marile transformări con­temporane în toate com-­pertimentele de activitate, de nevoile de hrană cres­cînde ale populaţiei uma­ne. Era anormal pentru epo­ca noastră ca o oaie să fie Întreţinută 365 de zile în timp ce ea, în cazul unei singure fătări pe an, foloseşte pentru reproducţie doar 146—158 de zile. Mai devreme sau mai tîrziu trebuia găsit un mijloc pen­tru a face ca oai­a să se re­producă de 3 ori la 2 ani şi în condiţii deosebite chiar de două ori pe an, fără pericol pentru ea sau pentru progenitura ei. Rentabilizarea sectorului ovin este dealtfel condiţio­nată de numărul de­ pro­duşi realizaţi pe fiecare oaie-matcă. In judeţul Iaşi, unde o­­vinele pentru producţia de pielicele în sectorul gospo­dăriilor populaţiei repre­zintă 90 la sută, iar în sec­torul agricol cooperatist , 33 la sută, este mai avan­tajos pentru crescători de a obţine 3 pielicele la 2 ani sau chiar 2 pielicele pe an cu o medie de 150 Iei bu­cata, în condiţiile în care mielul se sacrifică la 3 zi­le după fătare şi benefici­ind deci, în­ continuare, şi de producţia de lapte. A­­vantaje economice deose­bite sunt obţinute şi de cres­cătorii de ovine cu lină fi­nă şi semifină, care se pre­tează mai bine intensiviză­­rii reproducţiei, mielul fi­ind vîndut la greutatea de 10—12 kg pentru îngrăşa­­re la unităţile specializate în acest sens. Reducerea intervalului prea mare dintre fă­tările ovinelor este împiedicată în general de caracterul sezo­nier al reproducţiei. Absen­ţa ciclului sexual în timpul unor perioade din an şi du­pă fătare limitează repro­ducţia ovinelor, limitează deci posibilităţile producţi­ei de carne şi pielicele, fapt care pune această specie în inferioritate economică fa­ţă­­de alte specii. Din ex­perienţele efectuate în ulti­mii ani în acest domeniu a reieşit că funcţia de repro­ducţie poate fi modificată şi dirijată în cursul anului. Plecînd de la consideraţi­ile de mai sus, specialiştii de la nivelul judeţului au întocmit un plan de inten­­sivizare a reproducţiei în vederea obţinerii unui al doilea ciclu de fătări în a­­cest an la o parte,din ovi­nele majorităţii unităţilor crescătoare din judeţ, în vederea realizării acestui deziderat, în unităţi s­ a D. MARIN­ESCU medic veterinar principal la Direcţia agricolă (continuare in pag. a 2-a) • • Imagine din atelierul de bobinaj al întreprinderii „Tehnoton“ • • Printr-o intensă muncă educativă­­la recuperarea celor ce se abat de la lege Hotărîrile Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţio­nale ale P.C.R. din decem­brie 1977, precum şi măsu­rile şi documentele de partid ulterioare au contri­buit în mod hotărîtor la orientarea dezvoltării şi perfecţionării legislaţiei şi a activităţii de aplicare a le­gilor pe linia creşterii ro­lului oamenilor mimeii la efortul general de realizare a legalităţii socialiste, în condiţiile aplicării unui înalt umanism revoluţionar. Toate aceste măsuri pun în evidenţă contextul unei afirmări principiale la pa­rametri nemaiîntîlniţi în trecut a condiţiilor demni­tăţii umane în relaţiile din­tre stat şi cetăţean, dintre societatea socialistă în an­samblul ei şi fiecare om al muncii. Evident că succesul afirmării acestei noi şi su­perioare condiţii a demni­tăţii umane, de înfăptuire a justiţiei şi de recuperare a celor care mai comit di­verse infracţiuni, ori aba­teri, depinde într-o măsură foarte largă atît de calita­tea muncii ce se desfăşoa­ră în cadrul organelor ju­diciare, cît şi de aportul necondiţionat al colectivelor de oameni ai muncii. In acest scop, organele de procuratură şi justiţie acor­dă o importanţă deosebită aplicării cu cel mai înalt simţ de răspundere a dis­poziţiilor legale care insti­tuie­ obligaţia tuturor uni­tăţilor socialiste cărora ..li se repartizează persoane condamnate să execute pe­depsele prin muncă, să for­meze colective de suprave­ghere a acestor persoane, să ia măsuri de asigurare a e­­xecutării pedepsei cu stric-DUMITRU LLIANOV procuror şef adjunct al Procuraturii judeţului Iaşi (continuare în pag. a 2-a? lați. Piața tineretului Fot© 1­15. Stratuiat­ă. La culesul fructelor şi strugurilor Lucrătorii de la I.A.S. Copou­­ continuă livrarea fructelor. în prezent,­ de exemplu, el recoltează şi valorifică piersici, mere de vară. Cantitatea de pier­sici oferită pe piaţă pînă acum depăşeşte 150 de to­ne. De asemenea, s-a în­ceput culesul strugurilor timpurii. Primele 10 tone au și fost oferite consu­matorilor. m • • mm­im­t m­­îini rabdătoare-i scena? "Am scris în repetat«­­ rînduri despre numărul mare de formaţii artis­tice de amatori din in­­treprinderi ,şi de la sa­te care au participat la cea de-a Il-a ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“. » Alături de ansambluri­­ interpretative bine pre- t gătite, de solişti voccdi » şi instrumentişti exi- | genţi cu ei înşişi, s-au­­ mai strecurat şi unele­­ formaţii «­ puţine ce-i « drept — care nu justi- i ficau în nici un fel pro-­­ movarea la fazele sui* î perioare ale festivalio^i iui. Formafii de dansuii-­ populare care se înctl* l ceau în mişcări datori- j iă neînv&ţării suficiente­­ a suitelor de jocuri, aşa* zise grupuri de muzică uşoară sau folk în cărei înterpr­eţii se declară jl­a „compozitori“ şi „poeţii ,' e. tiup« ^continuare In pag. n S­ pfa

Next