Flacăra Iaşului, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 10236-10261)

1979-09-15 / nr. 10248

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXV — Nr. 10 218 Sîmbătă, 15 septembrie 1979— 4 pagini — 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Timiş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, a făcut, vineri, o vizită de lucru în unităţi industriale şi agricole din judeţul Timiş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de to­varăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au, fost salutaţi de membri ai Comitetului Politic Exe­cutiv, de secretari ai C.C. al P.C.R. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dialogului permanent, di­rect şi rodnic, pe care to­varăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, în probleme esenţiale ale mun­cii şi vieţii lor, ale dezvol­tării ţării, ale construcţiei socialiste. Reîntâlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a consti­tuit pentru locuitorii Timi­şoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, sim­ţămintele de fierbinte dra­goste, stimă şi recunoştinţă, pentru grija permanentă ce o poartă prosperităţii conti­nue a judeţului lor, pentru clarviziunea, dinamismul şi pasiunea revoluţionară cu­ ca­re acţionează în vederea pro­gresului neîntrerupt al pa­triei, bunăstării şi fericirii poporului nostru, creşterii prestigiului şi rolului Româ­niei socialiste in lume. Aceste sentimente profun­de şi-au găsit o pregnantă expresie chiar din primele clipe ale sosirii la Timişoa­ra a secretarului general al partidului. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din condu­cerea de partid şi de stat sunt salutaţi cu căldură de tovarăşul Petre Dănică, prim­­secretar al Comitetului ju­deţean Timiş al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean. . Pan întâmpinare au venit mii de timişoreni.­­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeropor­tul, într-o maşină deschisă, îndreptîndu-se spre Timi­şoara. Aceeaşi ambianţă cal­dă, sărbătorească o regăsim la intrarea în oraş. Aici, primul secretar al Comite­tului municipal Timişoara al P.C.R., primarul municipiu­lui, Radu Bălan, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, în numele celor 300 000 de locuitori ai Timişoarei, un călduros bim-venit. „Vă rog să-mi permiteţi — a spus primarul Timişoarei — ca, în numele­­ Comitetului mu­nicipal de partid, ai Consi­liului popular şi ai tuturor locuitorilor municipiului Ti­mişoara, să vă ofer cheia şi placheta oraşului, ca simbol al stimei şi a respectului, al dragostei neţărmurite pe care v-o purtăm. Să nu trăiţi, ani mulţi şi fericiţi, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“. N­ăspuirând, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Vă mulţumesc pentru urarea de bun-venit şi pentru pri­mirea pe care ne-o fac co­muniştii, toţi oamenii mun­­cii din Timişoara“. La întreprinderea mecani­că Timişoara (I.M.T.) miile de muncitori — români, germani, maghiari, sîrbi —■ îşi exprimă prin îndelungi aplauze şi ovaţii deosebita bucurie de a se reîntîlni la locurile lor de muncă cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dialogul pe care secreta­rul general al partidului îl poartă cu conducerea mi­nisterului de resort şi a între­prinderii, cu muncitori şi specialişti aflaţi de faţă este axat îndeosebi pe modul în care se înfăptuieşte acţiu­nea de transformare, trep­tată, a acestei unităţi în­­tr-un modern combinat de utilaj greu, de ridicat şi transport uzinal. Directorul general al în­treprinderii informează că aşa cum a indicat secreta­rul general al partidului în vizita precedentă, a fost în­suşită în fabricaţie întrea­ga gamă de poduri rulante cu capacităţi de a ridica greutăţi cuprinse între 5 şi 400 tone. Se subliniază fap­tul că această unitate, care va fi dotată cu o puternică oţelărie şi un sector de for­jă, va produce în viitor şi utilaje pentru centralele nu­cleare care se vor realiza în ţara noastră. Secretarul general al parti­dului vizitează apoi Fabrica de maşini de ridicat. Aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere specialiştilor aflaţi de faţă să persevereze în con­tinuare în direcţia diversi­ficării producţiei, astfel în­­cît să se asigure integral nevoile economiei noastre naţionale în acest sector, ca şi cererile la export. In hala pentru utilaje gre­le şi metalurgice sunt pre­zentate­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu o serie de noi utilaje de ridicat p­entru combinatele siderurgice şi metalurgice de la Galaţi, Călăraşi, Hunedoara, pentru alte unităţi economice din ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă asupra îmbunătăţirii conti­nue a calităţii agregatelor­, ridicării randamentului a­­cestora. In continuare, tovarăşului Nicolae Ceauş­eseu i se pre­zintă, în cadrul unei expo­ziţii, o gamă foarte largi (continuare în pag. a 4-a) Astăzi se deschide noul an de învăţămînt Astăzi, milioanele de­ elevi şi studenţi din pa­tria noastră încep un nou an de învăţămînt, un an de muncă res­ponsabilă, exigentă, în vederea devenirii lor ca cetăţeni cu o pregătire multilaterală, cadre de nădejde societăţii noas­tre socialiste. Debutul a­­nului de învăţămînt 1979—1980 are loc în condiţiile în care între­gul nostru popor a săr­bătorit 35 de ani de via­ţă liberă şi întîmpină cu succese de prestigiu în toate­ domeniile de activitate marele eveni­ment din viaţa sa — Congresul al XII-lea al partidului. CITIŢI IN PAGINA A II-A RUBRICA SPE­CIALA DEDICATA DESCHIDERII NOULUI an de învăţ­amint. Studenţii ieşeni beneficiază de condiţii optime de cazare. Iată, în fotografie, unul dintre cele mai noi că­mine studenţeşti din cartierul Tudor Vladimirescu. ~ La posturile noastre­­ de radio şi televiziune Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Timiş şi al deschiderii anului şcolar şi universitar 1979—1980, astăzi va avea loc în muni­cipiul Timișoara o mare adunare populară. Posturile de radio și televiziune vor transmite direct această manifestare în jurul orei 11. Toate roadele­­ rapid şi depozitate cu grijă ! Zile întăritoare pentru terminarea recoltării florii-soarelui La toate culturile tîrzii strînsul recoltei cîştigă tot mai mult în amploare de la o zi la alta. In cele mai multe locuri a intrat de acum în toi şi culesul flo­­rii-soarelui (aseară era strînsă, în ansamblu, pe ju­deţ, producţia de pe aproa­pe 28 la sută­ din suprafa­ţa cultivată), ba chiar în zonele cu vegetaţie mai a­­vansată întreaga recoltă este, practic, pusă la adă­post. Merită scoase în evi­denţă în primul rînd efor­turile mecanizatorilor şi cooperatorilor din cadrul cooperativelor agricole din Moşna şi Roşcani, care re­coltau ieri ultimele supra­feţe ocupate cu această cultură. Rezultate asemă­nătoare au înregistrat, de asemenea, culegătorii de la C.A.P. Leţcani, Trifeşti, Coarnele Caprei, ca şi din alte părţi. Ritmuri de lu­cru maxime se impun în aceste zile, însă, în toate unităţile, întrucit, cu ex­trem de puţine excepţii (suprafeţele semănate foar­te tîrziu din cauza excesu­lui de umiditate sau cele din zonele păduroase), floarea-soarelui este ajun­să la maturitate. Facem a­­ceastă precizare pentru a nu se înţelege că stadiile foarte diferite în care se găsesc culegătorii (ilustra­ (contimiare in pag, a 3-a) led, se poate Criticam în ziarul nos­tru din 7 septembrie a.c., modul defectuos în care Agrocoop-ul prelua legume­le de la C.A.P. Ţigănaşi. Criticile formulate prin ziar, aflăm de la condu­cerea cooperativei agrico­le, au găsit la beneficiar ecoul aşteptat. In prezent, legumicultorii de aici li­vrează pieţelor zilnic cite 10 tone de produse de gră­dină. Numai în ultimele 4 zile Agrocoop-ul a preluat de aici aporape 70 tone de roşii, vinete, gogoşari şi ar­dei. Grădinarii de la C.AP. Ţigănaşi mai au pregătite alte 100 de tone de legu­me. Să sperăm că aseme­nea veşti vom primi şi din celelalte unităţi care au a­­vut necazuri cu livrarea produselor. ----------------------------------------------- • •----------------------------------------------­ Comerţul cu legume-fructe în Hala agroalimentară Aprovizionare şi servire pe măsura proastei organizări a muncii Joi, 13 septembrie, am urmărit cum se desfăşoară comerţul cu legume-fructe în cea mai mare şi moder­nă piaţă a Iaşului: Hala agroalimentară. Paralel cu consumul curent, au început şi aprovizionările pentru iarnă. Ar fi deci normal ca la raioanele şi standurile din piaţă, fie ele ale I.J.L.F., Agrocoop sau Gostat, să se găsească din abundenţă produse în sor­timente variate, pe calităţi, în aşa fel încît să satis­facă pe deplin exigenţele­ oamenilor muncii. Dar lu­crurile nu stau aşa. Redac­ţia a constatat din nou o slabă organizare a muncii, care se răsfrînge asupra a­­provizionării şi servirii cetăţenilor. Conducerea I.J.L.F., criticată deseori în coloanele ziarului nostru, nu a intervenit operativ şi drept urmare activitatea din acest sector ,a intrat pe un făgaș cu totul neco­respunzător. .Apar goluri în rafturile unor unităţi da­torită aprovizionării nerit­mice, a întocmirii comen­zilor după bunul plac al gestionarilor, nu după un studiu real al cererii de consum. Majoritatea produselor se vînd fără a fi sortate, aşa cum prevăd dispoziţii­le în vigoare şi astfel se atentează la buzunarul cumpărătorilor. Afişarea preţurilor este neglijată şi unii vânzători practică su­­prapreţurile. Dar să reve­nim la Hala agroalimenta­ră. Cele 8 raioane ale ma­gazinului 1 (I.J.L.F.) erau aprovizionate cu cantităţi suficiente de ceapă, roşii, cartofi. Din păcate, prin­tre aceste produse, obser­văm la vînzare că unele sînt necorespunzătoare ca­litativ, depreciate, altele, pline de pămînt (lipsa sor­tării este evidentă) — în­­tr-un cuvînt nu corespun­deau condiţiilor prevăzute pentru calitatea şi preţul la care erau oferite. Este ignorată obligaţia elemen­tară de a recepţiona cu­­a­tenţie marfa, de a o sorta în funcţie de starea ei calita­tivă. Gestionarul magazi­nului nr. 1, Petru Goagără, vînzătorii unităţii... uită să menţioneze pe etichetele de preţuri caracteristicile mărfii , care să permită cumpărătorului să verifi­ce concordanţa dintre ca­litate­ şi preţ. Lipsa unor mărfuri, ca vinete, castraveţi, varză, ardei Kapia, struguri etc., demonstrează slaba preo­cupare a conducerii I.J-L.F., a aparatului comercial din această întreprindere spe­cializată, pentru aprovizio­narea ritmică şi cu un bo­gat sortiment de legume de sezon a reţelei cu amă­nuntul. Lucruri perfect va­labile şi la ■ adresa­ Agro­coop. Dacă tov. D-tru Stra­­tone, directorul Agrocoop, ar poposi în magazinul din Hală, ar constata că nici IO­AN ȘCHIOPE Foto: L. Stratulat (continuare în pag. a 3-a)

Next