Flacăra Iaşului, octombrie 1979 (Anul 35, nr. 10262-10287)
1979-10-02 / nr. 10262
I I Anul XXXVI — Nr. 10 262 Marți, 2 octombrie 1979 4 pagini — 30 bani Putem şi trebuie să înaintăm mai repede cu culesul porumbului! • Creşte numărul unităţilor care încheie prima fază a recoltării • Dece nu s-a de- ţ pănuşat nici un sfert din producţia pusă în glugi ? • Se cere un plus de efort pen- tru ca tot porumbul să ajungă cit mai curînd în pătule ! S-a încheiat de acum şi recoltarea cartofilor, iar în aceste zile se strîn- I ge şi producţia de pe ul- timele suprafeţe cultivate cu sfeclă de zahăr. Cu alte cuvinte, culegătorilor nu le rămîne, practic, de- i cit să-şi concentreze toate forţele în lanurile de porumb. Dealtfel, în nu-i meroase puncte ale judeţului a avansat destul de rapid şi recoltarea acestei culturi, unele unităţi fiind deja gata cu prima fază a acţiunii, adică cu tăiatul tulpinilor. Primii din judeţ care au reuşit să pună în glugi toii porumbul sunt cooperatorii * din Probota, Prisăcani, I Roşcani, Mădîrjac, Miro- i beasa. Aşa cum se vede însă şi pe harta de mai jos, rezultatele înregistra- t te la cules sînt foarte inegale de la un consiliu unic la altul, aceleaşi diferenţe existînd şi între unităţi sau între ferme. Cooperative agricole cum sînt cele din Dobrovăţ, Băi- Iţaţi, Scînteia şi destule altele, de exemplu, au obţinut rezultate cu mult mai slabe ca ale unităţii lor vecine, deşi au dispus ? de aceleaşi forţe şi condiţii. Avînd în vedere că vremea se poate strica de acum dintr-un moment în altul, este necesar să I se depună peste tot un plus de efort pentru a I intensifica la maximum culesul. Trebuie să spunem, apoi, că dacă pe total judeţ recoltarea porumbului ajunsese aseară la aproape 67 la sută, nu I înseamnă că producţia de I pe suprafaţa respectivă a şi fost pusă la adăpost. 7 Spunem aceasta, deoarece I din recolta strînsă nu s-a I depănuşat pînă în momentul de faţă nici mă- i car un sfert, ceea ce este ] — fireşte — extrem de î puţin. Lista celor cu un ^ decalaj nepermis de ma- j re între cele două faze ale recoltării este foarte lungă. Ne surprinde fap- tul că chiar şi în unele 7 cooperative ca cele din Cozia, Osoi, Plugari ş.a. care, după un efort susţi- i nuit, au aproape tot po- t rumbul în glugi, proble- ma desfăcutului a fost lăsată pe ultimul plan. ’ Se ştie că în acest an J a căpătat o mai mare ex- tindere şi în judeţul nos- tru recoltarea mecanizată a porumbului. în cele mai multe locuri lucrarea se || desfăşoară în pas cu gra-tiicele, totuşi în unele uni-i taţi sporul combinelor ar putea fi mai mare. Este vorba îndeosebi de cele din raza bazelor de re- ţ cepţie ale I.V.C. care în- ică n-au încheiat de uscat producţia de floarea-soa- relui şi de aceea nu pot ^ primi deocamdată porum-bul sub formă de boabe , recoltat mecanizat. Con- cluzia ce se desprinde e limpede : să se folosească în permanenţă ultilajele la lichidarea restanţelor , pentru ca în cel mai scurt timp ele să poată fi în întregime angajate la us-urarea porumbului. în fine, se cuvine să atragem atenţia asupra necesităţii de a se corela cu mai bine viteza de recoltare cu cea de transport în aşa fel ca nimic din producţia strînsă să nu întîrzie sub cerul liber, expusă intemperiilor şi sustragerilor. Să facem ca şi recolta care se mai află pe cîmp să ajungă grabnic şi fără pierderi în păture. Situaţia recoltării porumbului — boabe, pe consilii unice agroindustriale, în seara zilei de 1 octombrie a.c. I * (în procente faţă de plan) La Iaşi a avut loc Vernisajul Expoziţiei de fotografii din Erfurt-R. D. Germană Ieri după-amiază s-a deschis, în holul Palatului Culturii din Iaşi, Expoziţia de fotografii din regiunea Erfurt — Republica Democrată Germană. Au participat la vernisaj tovarăşul Petru Enache, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, secretari şi alţi membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, reprezentanţi ai instituţiilor ieşene de artă şi cultură, alţi oameni ai muncii. Intitulată sugestiv „Prietenii se prezintă“, expoziţia cuprinde imagini din principalele sectoare ale vieţii economice şi social-culturale din Erfurt , cu care judeţul Iaşi are statornice relaţii de prietenie şi colaborare, în baza cărora se efectuează anual schimburi reciproce de vizite şi experienţă. Expoziţia, realizată de către prietenii din Erfurt, omagiază realizările obţinute, sub conducerea P.S.U.G., de către poporul german în cei 30 de ani de Republică, jubileu ce va fi sărbătorit la 7 octombrie a.c. Cîteva din cifrele Înscrise în expoziţie ilustrează locul important ce-l ocupă în cadrul Republicii Democrate Germane Erfurtul — una din cele 14 regiuni ale ţării prietene. Regiunea Erfurt participă cu 7,4 la sută la producţia industrială de mărfuri a R.D.G. S-au dezvoltat aici industria constructoare de maşini, industria de mecanică fină, industria producătoare de textile, ca şi cea de mobilă şi a produselor din piele. Şi agricultura regiunii este în continuă dezvoltare şi modernizare. Peste 10 la sută din cantitatea de cereale a ţării şi circa 7 la sută din producţia de lapte şi din animalele pentru sacrificare provin din regiunea Erfurt. S-a dezvoltat mult construcţia de locuinţe şi a altor obiective sociale cum sunt cele destinate ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii, activităţii turistice şi sportive, ca şi a obiectivelor destinate învăţămîntului şi activităţii culturale. Imaginile prezente în expoziţie au fost urmărite cu un deosebit interes de către participanţii la vernisaj. Expoziţia va fi deschisă timp de trei săptămîni. Imagine din expoziţie Proiectele de documente ale Congresului al Xll-lea al partidului, în dezbatere Creşterea eficienţei economice şi îmbunătăţirea calităţii au o largă perspectivă in industria textilă Dezvoltarea industriei textile ocupă un loc important în prevederile proiectului de Directive, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai ales calitativ. Producţia medie anuală în această ramură va creşte într-un ritm de 7,1—8 la sută, dar totodată aceasta va fi orientată spre îmbunătăţirea substanţială a structurii sortimentale şi a calităţii, valorificarea la un nivel superior a resurselor de materii prime naturale şi sintetice din ţară. De asemenea, vor fi extinse tehnologiile de fabricaţie, în vederea realizării unei game variate de produse uşoare şi cu un grad ridicat de finisaj. Aceste probleme au fost dezbătute şi la Consfătuirea de lucru de la Neptun cu specialiştii şi cadrele de conducere din industria uşoară, consfătuire care s-a desfăşurat din iniţiativa şi sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In cadrul consfătuirii, secretarul general al partidului ne-a dat preţioase indicaţii pentru creşterea mai rapidă a eficienţei economice în industria uşoară. Comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii din întreprinderea noastră au luat măsuri ca aceste preţioase indicaţii să fie dezbătute cu întreg colectivul, în vederea găsirii celor mai bune căi de îndeplinire a sarcinilor ce ni s-autrasat şi pentru a apropia cît mai mult realizarea prevederilor din proiectul de Directive. Referitor la îmbunătăţirea structurii sortimentale, aş remarca faptul că în momentul de faţă întreprinderea noastră realizează peste 40 de sortimente de căptuşeli, ceea ce este foarte mult şi fără să fie necesar. Mai puţine sortimente — bine selecţionate — pot satisface toate cerinţele consumatorilor şi noi am realizat aceste sortimente, urmînd a le prezenta la prima acţiune de contractare a producţiei. Avantajele sunt evidente. Cu un număr mai restrîns de sortimente se poate asigura o calitate mai bună (în acest caz, specializarea muncitorilor are un cuvînt hotărîtor), creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, reducerea mai substanţială a cheltuielilor, deci se obţine o eficienţă mai ridicată fără a prejudicia cu nimic cerinţele reale ale beneficiarilor. In legătură cu valorificarea la un nivel superior a resurselor de materii prime naturale şi sintetice din ţară, întreprinderea noastră a creat un număr mare de produse din astfel de fire , în ultimul timp am realizat ţesături din fire sintetice fine torsionate şi acţiunea continuă. Este nevoie însă şi de contribuţia industriei de fire sintetice pentru a provig. NICOLAE SANDU directorul întreprinderii de mătase „Victoria“ (continuare în pag. a 3-a) 99 O luna avans prin sporirea productivităţii muncii Incepînd de la 1 octombrie, colectivul întreprinderii de tricotaje şi perdele din Paşcani lucrează în contul lunii noiembrie şi prelimină să realizeze, , pînă la sfîrşitul anului, o producţie suplimentară de 55 de milioane de lei. Aceasta se va compune din 1,2 milioane de m.p. perdele, tricotaje în valoare de 14 milioane lei etc. Obţinerea acestui important Succes are la bază bună organizare a muncii, întărirea disciplinei, îndeplinirea şi depăşirea normelor — totul regăsindu-se în productivitatea muncii, care este superioară cu 10 la sută față de plan. 99 ! Aprovizionarea e mai bună! Servirea însă, continuă să înregistreze minusuri organizatorice Un nouraid efectuat prin pieţele agroalimentare ale municipiului nostru ne determină să facem următoarea remarcă : datorită măsurilor luate în ultimul timp, aprovizionarea cu legume şi fructe s-a îmbunătăţit. Cumpărătorii au găsit duminică în pieţe cantităţi sporite de cartofi, ceapă, roşii, gogoşari, ardei Klpia, unele fructe. Aşadar, atunci cînd există preocupare şi interes faţă de cerinţele oamenilor, se găsesc soluţii pentru o aprovizionare continuă cu produse de mai bună calitate. Evident, progrese se înregistrează şi în privinţa modernizării unor pieţe. Situată în zona centrală a oraşului, piaţa Independenţei cunoaşte transformări ample.. Pe lîngă faptul că s-a amenajat un loc de parcare a autovehiculelor, unele unităţi comerciale s-au reprofilat, a crescut şi suprafaţa de vînzare a pieţei, mobilierul a fost revopsit şi amplasat mai raţional. In curs de modernizare sunt şi pieţele Tătăraşi-sud, Hala centrală ş.a. Totodată, duminică au fost prezenţi în pieţe, în celelalte unităţi comerciale, cadre de conducere ale întreprinderilor comerţului cu amănuntul, ale unor întreprinderi furnizoare, alţi factori de decizie. N-au lipsit nici organele de control ale diferitelor instituţii specializate care ne-au însoţit în an nou prin pieţele agroalime nume ale las nim raidul nostru. Cu competenţă au acţionat şi membrii unor echipe de control ai oamenilor muncii, care, pe lîngă aspectele pozitive constatate, n-au trecut cu vederea minusurile organizatorice, mai ales în privinţa bunei serviri. . Dealtfel, aprovizionarea corespunzătoare apieţelor, a fost afectată de existenţa unor neajunsuri şi carenţe mai vechi, ce ţin deproasta organizare a muncii, începînd de la depozitele centrale, pînă la magazine. Continuă să fie expuse la vînzare mărfuri nesortate. Dovadă că, la depozite, nu s-au luat măsuri de introducere a ordinii și disciplinei. Lucrătorii de la compartimentul controlului de calitate nu-și fac datoria, certificînd livrările produselor în mod birocratic. Din acest motiv, vînzătorii declară ■: „Așa primim marfa, așa o vindem“. Nu-i interesează ca cumpărătorii sunt frustraţi, datorită neconcordanţei dintre calitatea produsului şi preţul afişat. La unitatea Agrocoop din piaţa Nicolina, de exemplu, gogoşării şi cartofii se vindeau aşa cum au fost aduşi de pe cîmp. Aceeaşi situaţie la unitatea Agrocoop şi I.J.L.F. din piaţa Halei. La aceste nereguli se adaugă altele, privind organizarea servirii, a expunerii mărfurilor. Sînt încă puţine puncte de vînzare, cu toate că există cîntare suficiente ; există lucrători care se plimbă de ici-colo, fără să-şi suflece mînecile şi să participa la IOAN ŞCHIOPU " Foto : L. Stratul« (continuaro, în pag. a 2-a)