Flacăra Iaşului, noiembrie 1979 (Anul 35, nr. 10288-10313)
1979-11-01 / nr. 10288
■ Milioane de lei in portofoliul datoriilor neonorate Complexul de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin de la Holboca a fost început în aprilie 1977. Au trecut lunile, au trecut anii, iar acum, la numai două luni pînă la scadenţă, au mai rămas de executat lucrări în valoare de peste zece milioane de lei. Doar patru grajduri se află în stadii fizice mai avansate, restul de patru fiind abia începute, în incinta şantierului multe utilaje, supuse intemperiilor, aşteaptă montajul de peste un an. „Toată vara am lucrat foarte puţin, din lipsa forţei de muncă, ne spunea maistrul Gh. Şiştac, şeful punctului de lucru. Toţi de la şantier şi de la Trust mi-au dat o singură dispoziţie : dă muncitorii pentru alte şantiere ! Acum, de exemplu, ca să terminăm, pînă la sfîrşitul acestui an, măcar patru grajduri, ar trebui să fie pe şantier 110 muncitori, iar eu am doar 39, din care mai şi lipsesc nemotivat 6“. De la maistrul Gh. Stan, şeful de lot, nu am putut afla nimic, fiind abia numit în funcţie. Ce părere aveţi tovarăşi din centrala Trustului şi de la Grupul de şantiere nr. 2 ? Nu cumva specialiştii din compartimentele funcţionale stau mai mult prin birouri, în defavoarea activităţii directe pe şantierele cu probleme ? In raidul nostru nu ne-am întilnit cu nici un cadru de decizie. Ce răspuns veţi da beneficiarului, care nu poate să adăpostească un efectiv de 7 700 de taurine ? Trei zidari şi trei dulgheri Acesta era efectivul muncitorilor prezenţi la lucru în ziua raidului nostru pe şantierul Complexului de pui pentru carne, din Podu Iloaiei, unde au rămas de executat lucrări de zeci de milioane de lei. Erau prezenţi, în schimb, dirigintele de şantier (ing. I. Munteanu) şi electricianul I. Curelaru, cu sarcini precise la lucrările de montare a instalaţiilor în halele pentru pui. Cum instalatorii nu erau pe şantier, tov. I. Curelaru mai mult stătea gînditor, în timp ce fel de fel de utilaje, instalaţii şi alte materiale stăteau aruncate peste tot. Practic, pe acest șantier nici una din cele 12 hale nu este terminată. „Constructorii au promis că vor termina pînă la sfîrșitul acestui an doar trei hale, ne spune dirigintele. Dar după cum se lucrează...“ Tovarăşul Nicolae Gh. Marin, proaspătul director al Grupului de şantiere nr. 2, ne-a spus că a trecut şi acest obiectiv pe lista priorităţilor.. La Deleni, se cosesc buruieni O situaţie îngrijorătoare am găsit şi pe şantierul Complexului pentru creşterea vacilor de lapte de la Deleni. începute în septembrie 1977, lucrările se află în stadii fizice mult rămase în urmă. S-a executat doar 40 la sută din volumul total al devizului. Grajdul pentru tineret nici măcar nu a fost început, iar celelalte sunt doar la structură. în acest an, din planul de 3,2 milioane de lei, s-au executat lucrări de numai 780 000 lei, și aceasta în lunile februarie şi martie a.c., după care şantierul a fost părăsit. „Nu ni s-au dat oameni“, a justificat maistrul I. Neamţu, şeful punctului de lucru. Dar şi cînd are oameni şi utilaje, treaba nu merge mai bine. în ziua raidului nostru, de pildă, 12 constructori se ocupau de cositul buruienilor care acopereau şi bruma de lucrări executate. De două zile, un excavator „Castor“ nu excavase nici măcar o cupă de pămînt, iar o autobasculantă nu făcuse nici un transport de beton pînă la ora 10. Situaţia relatată s-a repetat în multe alte zile. ..Abia acum ne organizăm“ a completat şi subinginerul Vasile Mihăilă, şeful de lot. Deci, după mai bine de doi ani de la începerea lucrărilor, constructorii incă se mai organizează, iar şantierul e aproape părăsit. Pe budană, treaba merge strună... Unitatea din Tg. Frumos a I.V.V. Iaşi, cu o capacitate de 300 de tone/ an, începută în septembrie 1977, trebuia terminată în august 1978. Bineînţeles, termenul nu s-a respectat şi s-a reprogramat pentru august 1979. Şi la acest obiectiv, indisciplina şi lipsa de răspundere ale lucrătorilor (şi coordonatorilor) de la Trustul de construcţii şi-au spus cuvintul. Nici acum nu au terminat închiderile laterale la corpul de prelucrare a strugurilor şi decantare, vopsitoriile, sistematizarea pe verticală. „Nu găsesc cuvintele potrivite pentru a caracteriza modul necorespunzător în care procedează constructorii, ne-a spus indignat ing. Gh. Tudor, şeful unităţii. Intenţionat au lăsat aceste „codiţe“, pentru a continua lucrul pe timpul perioadei de vinificaţie. Imaginaţi-vă cum se poate lucra călare pe budanele pline cu vin. Am avertizat conducerea trustului să termine lucrările pînă în august, pentru că eu nu voi permite intrarea în unitate în această perioadă, nu voi admite să se lucreze cu băutura în cap. Dar, eu am vorbit, eu am auzit, în schimb, m-am ţinut de cuvînt. Acum nu mai ştiu cînd vor termina ei lucrările, care şi din punct de vedere calitativ lasă de dorit“. Şi, în ziua raidului nostru, am găsit bucătăreasa unităţii continuînd... lucrările de vopsitorie. Investiţii '79 Pe şantierele obiectivelor agrozootehnice Timpul trece, scadenţele expiră, iar constructorii acţionează lent . ' In cadrul vastului program de dezvoltare a a ^griculturii, în actualul cincinal s-au alocat fonduri /i însemnate pentru construirea şi în judeţul nostru , a noi obiective agrozootehnice. Realizarea acestor ^ investiţii va conduce la o mai bună aprovizionare l a populaţiei cu carne, lapte, ouă şi alte produse. J » Recent, am analizat stadiul lucrărilor la cîteva \ t dintre obiectivele care au termene de dare în ex- 4m ploatare în acest an. Din păcate, se constată impor- , J tante rămîneri în urmă la majoritatea şantierelor, \ I deşi scadenţele iniţiale au expirat încă de anul trecut. \ t Mai grav este că stadiile fizice actuale periclitează şi ţ I respectarea noilor termene stabilite, pentru sfîrşitul ţ I acestui an. La şase obiective agrozootehnice din i q sectorul cooperatist, de pildă, după mai bine de doi . ani de la începerea lor, abia s-a executat 43 la 1 sută din volumul total al lucrărilor. Constatările noastre pe teren vin să confirme încă o dată lipsa SA de răspundere a beneficiarilor şi mai ales a contstructorilor, slaba organizare a muncii şi indisciţa plina care se manifestă pe şantiere. Pentru că nu tumai aşa se explică bilanţul deosebit de slab după i • mai bine de doi ani. Oare factorii responsabili de ! ! Ia Trustul de construcţii au uitat consecinţele şi la pagubele mari generate de acest mod în care sunt înţelese obligaţiile contractuale ? Dacă-i aşa, Ie | I reamintim noi: nepunerea in funcţiune la termene- ţe le programate a complexelor de la Holboca şi Poduţ Iloaiei va conduce la neîndeplinirea planului pro- iducţiei de carne pe 1979 cu 500 de tone de Carne / I de pasăre şi cu 1350 de tone de carne de taurine, ' ’ iar in 1980 nerealizările pot ajunge la peste 3 000 • de tone de carne de pasăre şi taurine. ț 1 Concluzia este clară. Restanţele sînt foarte mari, 4 ? iar termenele de dare în exploatare sînt foarte a- \ a proape. i 4 Importantă este acum demararea unor acţiuni ho- ' tărîte, atît din partea constructorilor, cit şi a be- \ neficiarilor. Se impune o amplă concentrare de forţe din l y partea Trustului de construcţii, aprovizionarea rit- ' 1 mică a tuturor punctelor de lucru cu materialele necesare. Să se termine cu scuzele de tot felul şi 4u angajamentele formale, să se treacă serios la trea- ' i bă. La rîndul lor, beneficiarii trebuie să asigure în i ' timp util şi restul utilajelor şi instalaţiilor neadu- \ t se încă pe şantiere. De asemenea, să se dea o mină i 4 de ajutor constructorilor, în special cu forţă de ' , muncă din localităţile respective. Conducerile Trus- \ tului de construcţii şi Direcţiei generale pentru a- i agriculură şi 'industria alimentară trebuie să coor- ' , doneze de aşa natură activitatea, incit restanţele să \ ' fie grabnic recuperate. Organizaţiile de partid au i t datoria să acţioneze energic, să întreprindă cele mai ' , eficace măsuri pentru îmbunătăţirea radicală a ac- ) ' tivităţii, pentru întronarea ordinii şi disciplinei. Da- 4 t rea in exploatare a tuturor obiectivelor agrozooteh- , 4 nice din judeţul nostru trebuie să constituie o sar- cină prioritară. t fca Holboca, in timp ce lucrările avansează in ritm de inele, utilajele se degradează prin rapid. Pe şantierul de la Podu Iloaiei, linişte, linişte... Text si foto : EUGENIU ZID AKITA ANDREI BRATU in 24 de ore TELEVIZIUNE. 9 Teleşcoală ; 10,05 Film serial : „Calvarul“ ( reluare); 10,50 Telex; 16,05 Aeleşcoală ; 16,40 Curs de lim- ^ tă franceză ; IV Reportaj) pe club . Alger ; 17,20 Viaţa cul- turală ; 18,05 Iugoslavia, azi — 4 documentar ; 18,15 Baschet mas- Julin în Cupa campionilor eu- ropeni ; Dinamo Bucureşti — stres Istanbul ; 18,50 1001 de ieri; 19 Telejurnal ; 19,30 Ţara î ntreagă întîmpină Congresulartidului ; 19,45 Program de c cîntece revoluţionare şi patria- rce ; 20,10 Ediţie specială a e- e misiunii „Ora tineretului“ ; 21,20 Meridiane folclorice; 21,35 Te- , lejurnal. \ CINEMATOGRAFE. Republi- \a, orele 9; 11; 14,30; 16,30; / 18,30 ; 20,30 : „Mihail, cîine de *irc". Victoria, orele 9; 11,05; 14,15 ; 16,20; 18,25; 20,30 : „In ' numele Papei Rege“. Copou, orele 9 ; 11,05 ; 14,30 ; 16,35 ; 18,40 ; 20,45 : „Lumea Atlanti- i iei". Tineretului, orele 9 ; II; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „D-ale carnavalului“. In judeţ. PAŞCANI. Casa de cultură; „Tînărul din Istanbul“. Clu- 4 bul C.F.R. : „Un trecător în f ploaie“. TG. FRUMOS : „Intre oglinzi paralele“. PODU ILOA IEI : „Ciocolată cu alune“. HA- ' LAUCEŞTI : „Clipa". RADU- CANENI : „Mihai Viteazul“. SEARA DE MUZICA FOLK. S Catedra de limbi romanice a Universităţii „Al. I. Cuza" organizează astăzi, la ora 19:30, în sala „Ethos“ a Casei de cultură a tineretului, o seară de muzică folk din nordul Itali- ei, cu grupul „I. Cantamiranchi“, LA CASA DE CULTURA A TINERETULUI ŞI STUDENŢI- LOR. Astăzi, la ora 20:30, are loc deschiderea stagiunii sim- fonice educative pentru stu- denţi cu un concert vocal-sim- fonic prezentat de către or- chestra simfonică a Filarmoni- cii „Moldova“ Iaşi şi corurile reunite ale Operei şi Filarmo- nicii. Dirijorul concertului : Ion Baciu. Solişti : Emilia Petrescu, Martha Kesler, Valentin Teodorian, Gheorghe Crăsnaru. In program : Uvertura ,.Leonora III“ şi „Simfonia a IX-a“ de L.v. Beethoven. PRONOEXPRES. La tragerea din 31 octombrie, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I : 6 20 19 9 29 40 ; Extragerea a 11-a : 2 31 10 38 21 18. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi în răcire, cu cerul acoperit. Se vor semnala precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla moderat din sectorul nordic. Izolat, depuneri de polei. Temperatura aerului, în scădere , valorile minime vor fi cuprinse între minus 4 și minus 2 grade, iar cele maxime între minus SPORI I RUGBI, DIV. A Politehnica— Universitatea Timişoara 12-4 Ultima evoluţie, la Iaşi, din turul campionatului, a rugbiştilor de la Politehnica a coincisşi cu o frumoasă victorie, obţinută în dauna formaţiei Universitatea Timişoara, la scorul de 12—4 (12—0). O victorie pentru care toţi cei 17 jucători utilizaţi de antrenorul P. Vizitiu merită felicitări, ea fiind rodul nu numai al unui efort fizic deosebit, ci şi al unei superioare concepţii tactice, a unei mobilizări totale. Ca spectacol sportiv, desigur, întîlnirea a avut de suferit datorită, în primul rînd, terenului desfundat, care a influenţat, evident, şi mişcarea jucătorilor şi controlul asupra balonului. Totuşi, ieşenii, nu numai că au dominat cu autoritate (înaintaşii, în special, au meritul principal, fiind superiori adversarilor lor atit in momentele fixe, cit şi in jocul de cîmp), dar au şi reuşit, în prima parte a meciului (cînd terenul nu era încă desfundat), să ne ofere şi citeva momente de rugbi autentic. Păcat însă că au înscris doar 12 puncte (Manea şi Pătrăhău — încercări, transformate de Nistor), deşi au avut foarte multe alte ocazii favorabile. A arbitrat, cu greşeli, Gh. Bănceanu (Bucureşti) care, printre altele, a validat o încercare oaspeţilor (autor : Comănici) realizată dintr-o clară poziţie de offside. GR. VASILIU