Flacăra Iaşului, noiembrie 1979 (Anul 35, nr. 10288-10313)

1979-11-01 / nr. 10288

■ Milioane de lei in portofoliul datoriilor neonorate Complexul de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin de la Holboca a fost început în aprilie 1977. Au trecut lunile, au trecut anii, iar acum, la numai două luni pînă la scadenţă, au mai rămas de executat lucrări în va­loare de peste zece mili­oane de lei. Doar patru grajduri se află în stadii fizice mai avansate, res­tul de patru fiind abia începute, în incinta şan­tierului multe utilaje, su­puse intemperiilor, aş­teaptă montajul de peste un an. „Toată vara am lucrat foarte puţin, din lipsa forţei de muncă, ne spunea maistrul Gh. Şiş­­tac, şeful punctului de lucru. Toţi de la şantier şi de la Trust mi-au dat o singură dispoziţie : dă muncitorii pentru alte şan­tiere ! Acum, de exemplu, ca să terminăm, pînă la sfîrşitul acestui an, măcar patru grajduri, ar trebui să fie pe şantier 110 mun­citori, iar eu am doar 39, din care mai şi lipsesc ne­motivat 6“. De la maistrul Gh. Stan, şeful de lot, nu am putut afla nimic, fi­ind abia numit în func­ţie. Ce părere aveţi to­varăşi din centrala Trustu­lui şi de la Grupul de şantiere nr. 2 ? Nu cum­va specialiştii din com­partimentele funcţionale stau mai mult prin biro­uri, în defavoarea activi­tăţii directe pe şantierele cu probleme ? In raidul nostru nu ne-am întilnit cu nici un cadru de deci­zie. Ce răspuns veţi da be­neficiarului, care nu poa­te să adăpostească un e­­fectiv de 7 700 de tauri­ne ? Trei zidari şi trei dulgheri Acesta era efectivul muncitorilor prezenţi la lucru în ziua raidului nos­tru pe şantierul Comple­xului de pui pentru carne, din Podu Iloaiei, unde au rămas de executat lucrări de zeci de milioane de lei. Erau prezenţi, în schimb, dirigintele de şantier (ing. I. Munteanu) şi electri­cianul I. Curelaru, cu sarcini precise la­ lucrări­le de montare a instalaţii­lor în halele pentru pui. Cum instalatorii nu erau pe şantier, tov. I. Curela­ru mai mult stătea gîn­­ditor, în timp ce fel de fel de utilaje, instalaţii şi alte materiale stăteau a­­runcate peste tot. Practic, pe acest șantier nici una din cele 12 hale nu este terminată. „Constructorii au promis că vor termi­na pînă la sfîrșitul acestui an doar trei hale, ne spu­ne dirigintele. Dar după cum se lucrează...“ Tova­răşul Nicolae Gh. Marin, proaspătul director al Grupului de şantiere nr. 2, ne-a spus că a trecut şi a­­cest obiectiv pe lista prio­rităţilor.. La Deleni, se cosesc buruieni O situaţie îngrijorătoare am găsit şi pe şantierul Complexului pentru creş­terea vacilor de lapte de la Deleni. începute în sep­tembrie 1977, lucrările se află în stadii fizice mult rămase în urmă. S-a exe­cutat doar 40 la sută din volumul total al devizu­lui. Grajdul pentru tine­ret nici măcar nu a fost început, iar celelalte sunt doar la structură. în acest an, din planul de 3,2 mi­lioane de lei, s-au execu­tat lucrări de numai 780 000 lei, și aceasta în lunile februarie şi martie a.c., după care şantierul a fost părăsit. „Nu ni s-au dat oameni“, a justificat maistrul I. Neamţu, şeful punctului de lucru. Dar şi cînd are oameni şi utila­je, treaba nu merge mai bine. în ziua raidului nos­tru, de pildă, 12 construc­tori se ocupau de cositul buruienilor care acopereau şi bruma de lucrări exe­cutate. De două zile, un excavator „Castor“ nu ex­cavase nici măcar o cupă de pămînt, iar o autobascu­lantă nu făcuse nici un transport de beton pînă la ora 10. Situaţia relata­tă s-a repetat în multe alte zile. ..Abia acum ne organizăm“ a completat şi subinginerul Vasile Mihă­­ilă, şeful de lot. Deci, du­pă mai bine de doi ani de la începerea lucrărilor, constructorii incă se mai organizează, iar şantierul e aproape părăsit. Pe budană, treaba merge strună... Unitatea din Tg. Fru­mos a I.V.V. Iaşi, cu o ca­pacitate de 300 de tone/ an, începută în septembrie 1977, trebuia terminată în august 1978. Bineînţeles, termenul nu s-a respectat şi s-a reprogramat pentru august 1979. Şi la acest o­­biectiv, indisciplina şi lip­sa de răspundere ale lu­crătorilor (şi coordonato­rilor) de la Trustul de construcţii şi-au spus cu­­vintul. Nici acum nu au terminat închiderile late­rale la corpul de prelu­crare a strugurilor şi de­cantare, vopsitoriile, siste­matizarea pe verticală. „Nu găsesc cuvintele potrivite pentru a caracteriza mo­dul necorespunzător în ca­re procedează constructo­rii, ne-a spus indignat ing. Gh. Tudor, şeful uni­tăţii. Intenţionat au lăsat aceste „codiţe“, pentru a continua lucrul pe timpul perioadei de vinificaţie. I­­maginaţi-vă cum se poate lucra călare pe budanele pline cu vin. Am averti­zat conducerea trustului să termine lucrările pînă în august, pentru că eu nu voi permite intrarea în unitate în această perioa­dă, nu voi admite să se lucreze cu băutura în cap. Dar, eu am vorbit, eu am auzit, în schimb, m-am ţi­nut de cuvînt. Acum nu mai ştiu cînd vor termina ei lucrările, care şi din punct de vedere calitativ lasă de dorit“. Şi, în ziua raidului nostru, am găsit bucătăreasa unităţii con­­tinuînd... lucrările de vop­­sitorie. Investiţii '79 Pe şantierele obiectivelor agrozootehnice Timpul trece, scadenţele expiră, iar constructorii acţionează lent . '­­ In cadrul vastului program de dezvoltare a a­ ^­­­griculturii, în actualul­ cincinal s-au alocat fonduri /­i însemnate pentru construirea şi în judeţul nostru ,­­ a noi obiective agrozootehnice. Realizarea acestor ^­­ investiţii va conduce la o mai bună aprovizionare l­­ a populaţiei cu carne, lapte, ouă şi alte produse. J » Recent, am analizat stadiul lucrărilor la cîteva \ t dintre obiectivele care au termene de dare în ex- 4­m ploatare în acest an. Din păcate, se constată impor- , J tante rămîneri în urmă la majoritatea şantierelor, \ I deşi scadenţele iniţiale au expirat încă de anul trecut. \ t Mai grav este că stadiile fizice actuale periclitează şi ţ I respectarea noilor termene stabilite, pentru sfîrşitul ţ I acestui an. La şase obiective agrozootehnice din i q sectorul cooperatist, de pildă, după mai bine de doi­­ . ani de la începerea lor, abia s-a executat 43 la 1 sută din volumul total al lucrărilor. Constatările­­­­ noastre pe teren vin să confirme încă o dată lipsa S­A de răspundere a beneficiarilor şi mai ales a con­­t­­­structorilor, slaba organizare a muncii şi indisci­­ţ­a plina care se manifestă pe şantiere. Pentru că nu­ t­u­mai aşa se explică bilanţul deosebit de slab după i • mai bine de doi ani. Oare factorii responsabili de ! ! Ia Trustul de construcţii au uitat consecinţele şi l­a pagubele mari generate de acest mod în care sunt­­­­ înţelese obligaţiile contractuale ? Dacă-i aşa, Ie | I reamintim noi: nepunerea in funcţiune la termene- ţ­e le programate a complexelor de la Holboca şi Podu­­­ţ Iloaiei va conduce la neîndeplinirea planului pro- i­­­ducţiei de carne pe 1979 cu 500 de tone de Carne / I de pasăre şi cu 1350 de tone de carne de taurine, ' ’ iar in 1980 nerealizările pot ajunge la peste 3 000­­ • de tone de carne de pasăre şi taurine. ț 1 Concluzia este clară. Restanţele sînt foarte mari, 4 ? iar termenele de dare în exploatare sînt foarte a- \ a proape. i 4 Importantă este acum demararea unor acţiuni ho- '­­ tărîte, atît din partea constructorilor, cit şi a be- \­­ neficiarilor. Se impune o amplă concentrare de forţe din l y partea Trustului de construcţii, aprovizionarea rit- ' 1 mică a tuturor punctelor de lucru cu materialele­­­­ necesare. Să se termine cu scuzele de tot felul şi 4­u angajamentele formale, să se treacă serios la trea- ' i bă. La rîndul lor, beneficiarii trebuie să asigure în i ' timp util şi restul utilajelor şi instalaţiilor neadu- \ t se încă pe şantiere. De asemenea, să se dea o mină i 4 de ajutor constructorilor, în special cu forţă de ' , muncă din localităţile respective. Conducerile Trus- \­­ tu­lui de construcţii şi Direcţiei generale pentru a- i a­griculură şi 'industria alimentară trebuie să coor- ' , doneze de aşa natură activitatea, incit restanţele să \ ' fie grabnic recuperate. Organizaţiile de partid au i t datoria să acţioneze energic, să întreprindă cele mai ' , eficace măsuri pentru îmbunătăţirea radicală a ac- ) ' tivităţii, pentru întronarea ordinii şi disciplinei. Da- 4 t rea in exploatare a tuturor obiectivelor agrozooteh- , 4 nice din judeţul nostru trebuie să constituie o sar-­­­­ cină prioritară. t fca Holboca, in timp ce lucrările avansează in ritm de inele, utilajele se degradează prin rapid. Pe şantierul de la Podu Iloaiei, linişte, linişte... ­ Text si foto : EUGENIU ZID AKIT­A ANDREI BRATU in 24 de ore TELEVIZIUNE. 9 Teleşcoală ; 1­0,05 Film serial : „Calvarul“ ( reluare); 10,50 Telex; 16,05 A­­eleşcoală ; 16,40 Curs de lim- ^ tă franceză ; IV Reportaj) pe c­­lub . Alger ; 17,20 Viaţa cul- t­urală ; 18,05 Iugoslavia, azi — 4 documentar ; 18,15 Baschet mas- J­ulin în Cupa campionilor eu- r­openi ; Dinamo Bucureşti — s­tres Istanbul ; 18,50 1001 de i­eri; 19 Telejurnal ; 19,30 Ţara î ntreagă întîmpină Congresul­­­­artidului ; 19,45 Program de c cîntece revoluţionare şi patria- r­­ce ; 20,10 Ediţie specială a e- e misiunii „Ora tineretului“ ; 21,20­­ Meridiane folclorice; 21,35 Te- , lejurnal. \ CINEMATOGRAFE. Republi- \­­a, orele 9; 11; 14,30; 16,30; / 18,30 ; 20,30 : „Mihail, cîine de *­­irc". Victoria, orele 9; 11,05;­­ 14,15 ; 16,20; 18,25; 20,30 : „In ' numele Papei Rege“. Copou,­­ orele 9 ; 11,05 ; 14,30 ; 16,35 ;­­ 18,40 ; 20,45 : „Lumea Atlanti- i iei". Tineretului, orele 9 ; II;­­ 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 :­­ „D-ale carnavalului“. In judeţ.­­ PAŞCANI. Casa de cultură­;­­ „Tînărul din Istanbul“. Clu- 4 bul C.F.R. : „Un trecător în f ploaie“. TG. FRUMOS : „Intre­­ oglinzi paralele“. PODU ILOA­­­ IEI : „Ciocolată cu alune“. HA- ' LAUCE­ŞTI : „Clipa". RADU-­­ CANENI : „Mihai Viteazul“. SEARA DE MUZICA FOLK. S Catedra de limbi romanice a­­ Universităţii „Al. I. Cuza" or­­ganizează astăzi, la ora 19:30,­­ în sala „Ethos“ a Casei de cul­­t­­ură a tineretului, o seară de­­ muzică folk din nordul Itali-­­ ei, cu grupul „I. Cantamiranchi“,­­ LA CASA DE CULTURA A­­ TINERETULUI ŞI STUDENŢI-­­ LOR. Astăzi, la ora 20:30, are­­ loc deschiderea stagiunii sim-­­ fonice educative pentru stu-­­ denţi cu un concert vocal-sim-­­ fonic prezentat de către or-­­ chestra simfonică a F­ilarmoni-­­ cii „Moldova“ Iaşi şi corurile­­ reunite ale Operei şi Filarmo-­­ nicii. Dirijorul concertului : Ion Baciu. Solişti : Emilia Pe­­trescu, Martha Kesler, Valen­tin Teodorian, Gheorghe Crăs­­naru. In program : Uvertura ,.Leonora III“ şi „Simfonia a IX-a“ de L.v. Beethoven. PRONOEXPRES. La tragerea din 31 octombrie, au fost ex­trase următoarele numere : Extragerea I : 6 20 19 9 29 40 ; Extragerea a 11-a : 2 31 10 38 21 18. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi în răcire, cu cerul acope­rit. Se vor semnala precipita­ţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla mode­rat din sectorul nordic. Izolat, depuneri de polei. Tempera­tura aerului, în scădere , valo­rile minime vor fi cuprinse în­tre minus 4 și minus 2 grade, iar cele maxime între minus SPORI I RUGBI, DIV. A Politehnica— Universitatea Timişoara 12-4 Ultima evoluţie, la Iaşi, din tu­rul campionatului, a rugbiştilor de la Politehnica a coincis­­şi cu o fru­moasă victorie, obţinută în dauna formaţiei Universitatea Timişoara, la scorul de 12—4 (12—0). O victo­rie pentru care toţi cei 17 jucători utilizaţi de antrenorul P. Vizitiu merită felicitări, ea fiind rodul nu numai al unui efort fizic deosebit, ci şi al unei superioare concepţii tactice, a unei mobilizări totale. Ca spectacol sportiv, desigur, întîlni­­rea a avut de suferit datorită, în primul rînd, terenului desfundat, care a influenţat, evident, şi miş­carea jucătorilor şi controlul asu­pra balonului. Totuşi, ieşenii, nu numai că au dominat cu autoritate (înaintaşii, în special, au meritul principal, fiind superiori adversa­rilor lor atit in momentele fixe, cit şi in jocul de cîmp), dar au şi reuşit, în prima parte a meciului (cînd terenul nu era încă desfun­dat), să ne ofere şi citeva momen­te de rugbi autentic. Păcat însă că au înscris doar 12 puncte (Manea şi Pătrăhău — încercări, transfor­mate de Nistor), deşi au avut foar­te multe alte ocazii favorabile. A arbitrat, cu greşeli, Gh. Băn­­ceanu (Bucureşti) care, printre al­tele, a validat o încercare oaspeţi­lor (autor : Comănici) realizată din­­tr-o clară poziţie de offside. GR. VASILIU

Next