Flacăra Iaşului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 10727-10752)

1981-04-01 / nr. 10727

Incurii Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Anul XXXVII — Nr. 10 727 vmmrt imo­ţifiie,, «wfi-uî r--------- mn pqginq a 2 q — --------­Miercuri, 1 aprilie ilWt |­4 pagini — 30 hani APRILIE-LUNA CURĂŢENIEI A devenit o tradiţie ca, în fiecare an, luna aprilie să fie declarată „Luna cu­răţeniei“. De fapt, bunul gospodar îşi îngrijeşte o­­r­aşul, comuna, locul din jurul casei, pe tot parcursul anului. Dar ţinînd seama de faptul că primăvara este anotimpul primenirii naturii, s-a statornicit ca în mod deosebit, în aceas­ta lună, acţiunile de gos­podărire­­ să capete un ca­raacter tot mai pronunţat. Aşa se şi explică faptul ca încă în zilele premergă­toare „Lunii curăţeniei“, în numeroase localităţi ale ju­deţului, pe baza unor pla­nuri judicios întocmite, ce­tăţenii şi aleşi ai obştei, deputaţi, comitete de femei şi asociaţii­­ de locatari, or­ganizaţii ale democraţiei şi unităţii socialiste, comite­te de cetăţeni nu purces temeinic la treabă, au pus mina pe greblă şi birleţ, pe mătură, antena­jind spa­ţiile verzi, îmbogăţindu-le, curăţind alei, străzi, parcuri, colectînd impor­tante cantităţi de materia­le refolosibile. Pot fi evi­denţiate numeroase cir­cumscripţii din municipiul Iaşi, cum ar fi : nr. ft, 22, 32, 40 şi altele care, în frunte cu­­ deputaţii, au şi realizat frumoase lucrări în acţiunea de gospodărire şi înmnumuseţare a terenuri­lor din jurul blocurilor. De asemenea, în oraşele Paş­cani şi Hîrlă­u, în comu­nele Puginoasa, Bivolari, Pluguri, Leţcani, Mirceşti se desfăşoară o adevărată întrecere între circumscrip­ţii, pentru a se­uiti locali­tăţilor o înfăţişare tot mai plăcută. Merită a fi evi­denţiat faptul că în aceste localităţi, planurile de mă­suri elaborate cuprind sar­cini concrete şi se acţio­nează atît pentru efectua­rea şi păstrarea curăţeniei străzilor, trotuarelor, pieţe­lor, spaţiilor verzi, cit şi pentru repararea clădirilor, a­ faţadelor acestora sau cultivarea fiecărei palme de pămînt. Din păcate, nu peste tot se acţionează în mod orga­nizat şi permanent pentru a se asigura ordinea şi cu­răţenia. In comune cuca sînt Costureni, Comarna, Popricani, Trifeşti şi alte­le, primăriile nu se simt mobilizate în această im­portantă acţiune, deşi sta­rea drumurilor, a fîntîni­­lor, a ogrăzilor impune luarea unor măsuri ener­gice în această privinţă. Desigur, pe primul plan trebuie să stea lucrările a­­gricole de primăvară. Dar bunii gospodari găsesc so­luţii şi posibilităţi şi pen­tru acţiunile de înfrumu­seţare. Faptul că Consiliul popu­lar judeţean a fost distins cu „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a pentru locul III obţinut în marea întrecere naţională, că municipiul Iaşi candidează, de aseme­nea, la un loc fruntaş pe ţară, trebuie să constituie un puternic îndemn pentru ca, şi în acest an, să ob­ţinem rezultate cit mai fru­moase. „Luna curăţeniei" constituie pentru noi, toţi cetăţenii judeţului, un nou prilej de a ne mobiliza la îndeplinirea obiectivelor e­­dilitar-gospodăreşti propu­se, de a da un aspect cît mai estetic localităţilor noastre. Programele adop­tate de sesiunile consiliilor populare ne arată la mod concret ce avem de făcut. Esenţialul este acum ca, în mod organizat, sub condu-­ cerea organizaţiilor de partid, să trecem la înfăp­tuirea lor. CETĂŢENI ! Să facem dovada spirituliui nostru de budi gospodari, dedicînd o parte din timpul liber cu­răţeniei spaţiilor verzi din jurul blocurilor, din curţi, a parcurilor şi locurilor de joacă pentru copii, efectu­ării plantărilor de arbori şi arbuşti, sădirii de flori ! Să răspundem chemării "deputaţilor, consiliilor populare, organizaţiilor de­mocraţiei şi unităţii socia­liste, sermţînd, aşadar, din nou, in cronica acţiunilor gospodăreşti cu fapte de hărnicie, manifestînd dra­goste faţă de oraşul şi co­muna pe care ni Ie dorim tot mai curate, tot mai în­grijite s int mai bogate în frumuseţi ! Trecere subterană în gara K­olina Au început lucrările la trecerea supte­rină pentru pietoni, pe sub cele cinci linii, din gara Nicotină. Prin os­ucul acestei lu­crări se va facilita trece­rea pietonilor din cartierul nou Nicotină, eliminîn­­du-se astfel pericolele de accidentare la traversarea liniilor de cale ferată. Du­pă cum ne informează ing. Aurel Vicul, directorul în­treprinderii de construcţii căi ferate Iaşi­­executantul lucrării), structura con­strucţiei este integral pre­fabricate şi v.­ ivea lăţi­mea de 5 m, lungimea — 42 m, iar înălţimea de 2,5 m. Trecerea subterană este prevăzută cu rampe de ac­ces în plan înclinat, ce­ea ce va permite și acce­sul cu cărucioare pentru copii, biciclete etc. Lucra­rea va fi terminată pînă la sfir­șitul acestui an. I fomb­iBalul de fil­re siniriicf ' ( Iași a firi na ît—finiiru a d a \ ) oară—«Ordinul Muticii** Ha\n I ' An după an, pe treptele afirmării Timpul înaintat impune intensificarea la maximum a însămînţârilor Cînd, încă de la început, ordinea şi disciplina lasă, pe alocuri, de dorit C. A. P. CROIU , între toţi m­ecanizaterii, o susţinută întrecere C. A. P. FOC1 Iz­­I : Cu ochii la ritm, au uitat de calitate !C. A. P. CIROPNIŢA : In urmă cu arăturile şi, totuşi, n-a ajutorul altei unităţi Pe ogoarele multor uni­tăţi s-a ieşit în masă la e­­fectuarea lucrărilor agri­cole de sezon. Recuperarea întîrzierilor cauz­ate de sta­rea vremii din ultima pe­rioadă era vizibilă în mul­te locuri. Luni, 39 martie a.c., cînd am efectuat acest raid, la cooperativa agri­colă din Irediu, pe baza programului întocmit de inginerul şef N. Gavril, împreună cu Ioan Tudor, şeful secţiei de mecaniza­re, toţi tractoriştii s-au prezentat de dimineaţă, la posturile stabilite. Zece tractoare, de exemplu, erau folosite la executarea ară­turilor, deoarece cooperati­va agricolă mai are de e­­xecutat­ această lucrare pe circa 350 de hectare. Se lucra în condiţii bune, iar arătura ieşea de calitate corespunzătoare. Data la care ne aflăm ni spune ca această lucrare să fie în­cheiată în citeva zile. Ion Tudor ne-a spus că au fost luate măsuri şi se lucrea­ză la arat în două schim­buri, pe toate cele 19 trac­toare, ceea ce este foarte bine. O altă formaţie de mecanizatori a fost mobi­lizată la însămînţâri. In cursul zilei de astăzi urmea­ză să se încheie erbicidarea şi pregătirea solului pe în­treaga suprafaţă destinată mazărei, după care forţele respective vor continua a­­ceastă acţiune pe terenu­rile repartizate florii-soa­­relui. Erbicidarea şi pre­gătirea patului germinativ se efectuau concomitent, folosind­u-se cupluri de a­­gregate. In felul acesta se realizează economii de car­buranţi, se evită trecerile repetate pe suprafeţele pregătite pentru semănat Inginerul şef N. Gavril ne spunea că zilele acestea va fi declanşat şi semănatul florii-soarelui pe cele 209 de hectare planificate, în timpul în care nu s-a pu­tut lucra în cimp, tracto­riştii au săpat terenul de la sediul secţiei, au ame­najat straturi, au plantat ceapă, usturoi şi alte le­gume. La fel au procedat numeroşi ţărani coopera­tori din comuna Rediu, în satul Horleşti, unii gospo­dari au pregătit pentru în­­sămînţare chiar şi supra­feţele dintre şosea Şi gar­duri, LV „sinii pentru pie­toni o simplă cărare. Mulţi însă n-au pus mina pe sa­pe sau pe plug, astfel că atît curţile, cît şî ogrăzile lor sint In prezent pîrloa­­gă. Ce au de spus despre această stare de lucruri organele comunale de partid şi de stat, tovarăşa primar* Maria Parpalea ? Işa C.A.P. Focuri se in­­sămînţau mazărea, macuL Ieri s-a început şi însămîn­ţarea inului. Specialiştii u­­nităţii sînt pe teren, con­duc la faţa locului forţele concentrate la lucrările de primăvară. Alături de el trebuie să se afle în per­manenţă în cîmp şi tova­răşii din conducerea co­munei. Chiar şi lucrătorii postului de miliţie stat chemaţi să sprjine campa­nia agricolă. In ziua pre­zenţei noastre în această unitate, la punctele de lu­cru unde se aflau mecaini­­zatorii şi cooperatorii (re­semănaţi la plantările îa solarii), nu ne-am întîlnit cu nici un cadru de răs- GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) acceptat mecanizatorii acţionează ca la însămînţarea sfeclei Foto : S. Limmi141 Învăţămîntul seral în faţa unor noi cerinţe şi exigenţe în­ contextul general al dezvoltării şi modernizării înv.i. .alintului românesc, un loc deosebit îl ocupă învă­­ţămintul seral, ca formă importantă de pregătire a personalului muncitor în­cadrat într-o activitate so­­cial-utilă şi ca principală modalitate de generalizare în perspectivă a treptei a doua de liceu. Activitatea desfăşurată în judeţul­­ Iaşi şi rezultatele obţinute pînă în prezent în această direcţie au fost dez­bătute recent cu prilejul consfătuirii organizate de secţia de propagandă a Co­mit­et­ului judeţean de partid, consfătuire în cadrul căreia s-a evidenţiat preocuparea susţinută a şcolilor, a uni­­taţilor economice şi institu­ţiilor, a Inspectoratului şco­lar in vederea extinderii şi perfecţionării reţelei învă­­ţămintului seral, realizării efectivelor de elevi, asigu­ră:­- personalului didactic şi a bazei materiale corespun­zătoare. In anul şcolar 1980 —1981 funcţionează în mu­nicipiul Iaşi, în oraşele Paş­cani, B­îrlâu, Tg. Frumos şi în comunele Răducăneni, Podu Iloaiei, Holboca şi Şcheia 30 de unităţi cu în­­văţămînt seral, faţă de nu­mai 18 m­ Numărul e­levilor care urmează aceas­tă formă de învăţămînt es­te de peste 8 600, ceea ce reprezintă aproape 30 la su­tă din întreaga populaţie şcolară a judeţului cuprin­să în treptele I şi a II-a de liceu. S-a reuşit, astfel, ca un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderi, instituţii, unită­ţi agricole să-şi completeze şi să-şi îm­bogăţească pregătirea de cultura g­nerală şi de spe­cialitate, ceea­ ce a deter­minat o mai mare contribu­ţie a acestora la realizarea sarcinilor de plan, la ridi­carea calităţii şi eficienţei activităţii productive. Numai în perioada 1976—1980 au ab­solvit iubsurde serale pes­te 5­­00 de muncitori, mem­bri cooperatori şi alte cate­gorii de personal. învăţământul seral se con­frunta insă şi cu unele di­ficultăţi şi neajunsuri. Una dintre principalele probleme faţă de care trebuie să se manifeste o preocupare mult mai susţinută din partea u­­nităţilor de învăţămînt, a u­­nităţilor economice şi insti­tuţiilor, o constituie reali­zarea planului de­ şcolari­zare şi asigurarea frecven­ţei la cursuri a elevilor în­scrişi. Din acest punct de vedere, situaţia din şcoli ne arată că se înregistrează în multe locuri un număr ri­dicat de absenţe de la ore, din care cauză unii elevi se retrag ori sunt exmatricu­laţi, ceea ce duce la dimi­nuarea efectivelor, la des­fiinţarea unor clase pe par­cursul anului şi la perturba­rea procesului de învăţă­­mînt. Asemenea stări de lu­cruri se datorează, in Pri­mul rînd, modului greşit in care unii elevi seria.işti tra­tează răspunderile şi obli-Prof LEONID GRIBINCEA membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al educaţiei şi învăţăm­ntului (contimin­iu, b­ag a 3 a) Ş­COI­LA ŞI VIAŢA ______ In pagina a 3-a ________ Normele privind densitatea optimă de plante de realizat la principalele culturi , ce se insămînțează sau se plantează in prina epocă a campaniei agricole da primăvară )

Next