Flacăra Iaşului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10857-10882)
1981-09-01 / nr. 10857
Amil XXXVII — Nr. 10 857 Marți, 1 septembrie ,1981 4 pagini — 30 bani Guvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu lia Consfătuirea de lucru pe problemele agriculturii In cuprinzător şi valoros program de acţiune spre înfăptuirea noii revoluţii agrare tărîte pentru soluţionarea problemelor de mecanizare şi chimizare a agriculturii, asigurarea seminţelor şi materialului săditor de calitate corespunzătoare şi de mare productivitate, însămînţarea în epoca optimă şi respectarea densităţilor optime, realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Nerealizarea prevederilor planului în agricultură la cereale s-a datorat, în primul rînd, lipsurilor în organizarea şi executarea lucrărilor, nerespectării regulilor şi cerinţelor unei agriculturi moderne. Cadrele de conducere din unităţi, de la toate nivelurile, ca şi cele din cercetarea şi învăţămintul agricol, trebuie să mediteze asupra acestor concluzii şi să facă totul pentru a pune capăt stărilor de lucru negative din agricultură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat pe larg asupra sarcinilor din campania agricolă de toamnă şi in mod deosebit a celor care privesc strînsul recoltei. Va trebui să se recolteze cu aceeaşi grijă atît culturile de cîmp, cit şi cartofii şi legumele, strugurii şi fructele. Volumul mare de muncă impune o bună organizare, transportul şi depozitarea corespunzătoare a produselor, în aşa fel încât să se asigure păstrarea lor fără nici o pierdere. Exigenţe sporite se pun şi în legătură cu însămînţările, de o atenţie sporită trebuind se beneficieze în primul rînd lucrările de bază, ca aratul şi pregătirea patului germinativ. Trebuie identificate suprafeţele de porumb şi alte premergătoare Urzii unde va fi amplasat griul pentru a fi recoltate cu prioritate si pregătite in mod corespunzător. -fi mai mult ca oricind,trebuie depuse toate eforturile pentru a ne încadra cu semănatul în perioadele cele mai bune. Este necesar să ne ocupăm serios, de problemele seminţelor, începînd cu stabilirea soiurilor ce se pretează in fiecare zonă, cu repartizarea seminţelor,cu selectarea şi tratarea lor. Sarcinile deosebit de mari din campania de tren primul alinate lui îmizarea şi investinităţile Economii valutare O recentă să confirme majorea,irevine preocupările stivului întreprinderii integrate de ţesături de in din Paşcani pentru sporirea eficienţei economice. Specialiştii unităţii păşcănene, în colaborare cu Institutul de cercetări textile Bucureşti şi întreprinderea chimică din Timişoara, au reuşit să înlocuiască vibatexul, care se importa, cu un produs similar. Este vorba de un complex de răşini, folosit pentru apretarea produsului blugi din in. Prin eliminarea acestor importuri, întreprinderea va realiza, anual, economii valutare de aproape 10 milioane de lei. L-am găsit pe Victor Tftinca verificînd calitatea unor lucrări pe un şantier de locuinţe. Era şi normal, deoarece este maistru. Locul de muncă : Şantierul 62 al Trustului de construcţii-montaj Iaşi. A început activitatea pe şantiere ca muncitor mozaicar, apoi, datorită spiritului lui or In raza de lumină a succesului, firele... neglijenţei se văd mai bine ! La întreprinderea „Ţesătura“ economia de energie electrică ce s-a obţinut pină în prezent (75 MWh, faţă de cota repartizată), este urmarea directă a aplicării unor măsuri judicios gindite, care au mers pină la îmbunătăţirea unor tehnologii de fabricaţie, între care am menţiona : scurtarea ciclului de pregătire a ţesăturilor PET —bumbac, soldată cu o economie de energie electrică de MWh pe an ; metoda de apretare neşifonabilă în condiţii-şoc ; soluţia de tratare a urzelilor prin termire cu bare fixe, care aduce o însemnată economie de abur tehnologic etc. Noile tehnologii sunt aplicate ca urmare a eforturilor proprii de cercetare, experimentare şi aplicare, eforturi care, din păcate, nu au fost secondate de la aceeaşi altitudine şi de altele, preconizate dealtfel în programul de măsuri al conducerii întreprinderii, decît în măsura in care ele nu au solicitat eforturi prea mari. Astfel, încă din trimestrul întîi, la unele utilaje mari consumatoare de apă caldă și abur tehnologic (mașini de termofixat, de apretat, de vopsit etc.), trebuiau montate aparate de măsură a consumului unor astfel de utilităţi. La faţa locului, în secţia preparaţieţesături, constatăm însă că aceste măsuri nu s-au aplicat, deşi ele ar fi însemnat o economie de 15 tone de combustibili convenţionali pe an. „Contori- Energia — o problemă care ne priveşte pe toţi zarea consumului de utilităţi se face zilnic, dar global, la nivelul întregii secţii, ne informează ing. Ana Bîrzoi, şefa secţiei, care este şi membră în comisia energetică a întreprinderii. Cînd constatăm că într-o zi consumul este depăşit, în ziua următoare luăm măsuri restrictive, continuă interlocutoarea. Iar aici, unde funcţionează utilaje mari consumatoare de utilităţi, am organizat astfel activitatea, încît să încărcăm fiecare utilaj la capacitatea maximă“. lata însă că spusele din birou nu se verifică și pe teren. La numai cîţiva paşi de uşa biroului, o maşină de uscat cu cilindri funcţiona încărcată cu o singură rolă de ţesătură, în loc de două, care încăpeau lejer pe cilindrii utilajului. O întîmplare ? Poate. Dar dacă ea se adaugă altora, la fel de „mărunte“, cum sînt înclinaţi să le califice unii dintre oamenii cu care am discutat pe această temă, înseamnă că acestea apar ca urmare a unei slabe activităţi de îndrumare şi control din partea personalului desemnat cu asemenea funcţii. Că astfel stau lucrurile ne convingem şi într-un alt sector, cel de preparat urzeli al secţiei ţesătorie. Ora 14,10. Tocmai se face schimbarea turelor. Cîteva maşini de Îmbinat au rămas în funcţiune, cu cîte numai 3—4 posturi încărcate cu material. La capătul aceleiaşi hale, 3 din 4 urzitoare nu au fost încă preluate de M. BUCUR (continuare în pag. a 2-a) -------------------- -----------_ omifimă Exemplul primăriţei Despre oamenii din Hălăuceşti, despre hărnicia lor am mai scris nu o dată. Datorită politicii partidului nostru, iniţiativelor oamenilor, muncii lor tenace, în primul rînd, s-a ajuns la o stare materială tot mai bună prin aceste locuri. Cu toate acestea, o contribuţie importantă are şi primăriţa, tovarăşa Cecilia Hodea. Spirit întreprinzător, nu se lasă, atunci cînd aude de vreo experienţă bună în altă parte, ce ar putea contribui la creşterea bunăstării oamenilor, pină nu o aplică şi în comuna ei. Auzise, bunăoară, primăriţa, că in satul Giosăni, comuna Tamaş, judeţul Bacău, un gospodar şi-a meşterit un incubator, pentru pui de găină, simplu şi rentabil. S-a dus la faţa locului, a luat modelul şi, în primăvara aceasta, la fel ca şi alţi doi locuitori ai comunei, mecanicul Ion Riocanu şi prof. Alois Bejan, a trecut la treabă. A construit incubatoarele, punînd în fiecare cite 150 de ouă. Cu becuri obișnuite sau chiar cu lămpi de petrol, s-a asigurat încălzitul. Ceva efort s-a depus, nici nu se putea altfel. Dar, în final, din fiecare incubator s-au scos peste 100 de puișori. I-am văzut pe cei din curtea gospodă- PAUL PITRUȘCA (continuare în nai!, a 2-a)