Flacăra Iaşului, august 1982 (Anul 38, nr. 11141-11165)
1982-08-01 / nr. 11141
în întâmpinarea marii noastre sărbători naţionale Adaptarea la nou — un test promovat cu notă maximă Au trecut numai patru ani de cînd, la întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii, a intrat în funcţiune turnătoria de fontă. Noua secţie apărea după ce, din anul 1970 încoace, unitatea şi-a sporit continuu zestrea tehnică, ceea ce a permis colectivului de aici să realizeze o producţie marfă de 14 ori mai mare în acest an, în comparaţie cu anul intrării sale în funcţiune. „In 12 ani, de cînd ne-am mutat aici, din nişte barăci improvizate, îşi aminteşte economistul Valentin Chirilă, şeful biroului plan-dezvoltare, unul dintre „veteranii“ întreprinderii, unitatea noastră a devenit o firmă de prestigiu, aşa cum politica de industrializare, promovată de partid în cei 17 ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R., a ridicat întreaga economie românească la cote nicicînd visate pînă acum“. O marcă de prestigiu, dintr-o modestă secţie de reparaţii. Un lucru obişnuit azi, pe întregul teritoriu al judeţului, al ţării. Cele opt tipuri de corpuri de măcinat, necesitînd tot atîtea tehnologii de lucru, sînt acum solicitate nu numai în ţară, ci şi în Dubay, Liban, Irak. Coeficientul de scoatere la bilele cu diametrul de 30 mm, de pildă, a fost îmbunătăţit cu 100 kg la tona de metal, întrecînd cele mai optimiste calcule ale proiectanţilor. Şeful de echipă Radu Nănescu şi muncitorii Gh. Rusu, Gh. Savin şi I. Timofte, subinginerul Aurel Constantin şi alţi specialişti nu au încetat căutările pentru îmbunătăţirea, în continuare, a calităţii produselor realizate în turnătorie. In acelaşi spirit, al realizării unor economii tot mai însemnate de metal, de alte materiale, formaţia maistrului Dan Cristu şi, în cadrul ei, echipele conduse de V. Savin, Ion Ursu şi Nicolae Vizitiu au reuşit să contribuie la cel mai recent bilanţ al unităţii cu o economie de metal estimată la 150 de tone numai în primul semestru. Cum anume, ne relatează un tînăr şi întreprinzător specialist, ing. Mihai Anghelache, şeful secţiei de lăcătuşerie-montaj. „In primul rînd, prin felul cum au înţeles oamenii din acest sector să se adapteze nu numai unui ritm mai alert de lucru, dar, mai ales, la desele schimbări şi înnoiri ale produselor noastre, ne relata interlocutorul. Astfel, de la utilaje destinate, în principal, industriei prelucrării lemnului, considerate „tradiţionale“, am trecut şi la altele, aşa cum este instalaţia pentru extracţia esenţei de cetină, adaptabilă şi la alte tehnologii de extracţie. Ne-am diversificat, în acelaşi timp, producţia de ferăstraie, ajungînd cu miniaturizarea lor pînă la dimensiunile linei maşini de cusut“. Intradevăr, un asemenea utilaj, pregătit pentru livrare în mai multe ţări ale lumii, între care Egipt, India, Franţa, Iugoslavia, micul ferăstrău F.P.4 a devenit „vedeta“ de ultimă oră a secţiei. Conceput multifuncţional, el poate fi utilizat nu numai pentru tăierea lemnului, ci şi pentru secţionarea maselor plastice, a cauciucului, ba chiar şi pentru tranşarea cărnii, puţind fi folosit cu succes în gospodării individuale sau în unităţi meşteşugăreşti. Obişnuiţi cu succesele, pe care le-au meritat Pe deplin, muncitorii şi specialiştii de la I.U.P.S.R. au ştiut să lupte însăşi cu greutăţile, apărute uneori. Iar dacă au reuşit aceasta, este pentru că sentimentul lor de producători, de proprietari şi beneficiari ai bunurilor încredinţate le-a fost întotdeauna îndemn. MARIA CIOBOTARU La I.U.P.S.R. l. La întreprinderea de mătase „Victoria“ Reducerea efortului valutar ţesut, folosind plăci cu cir-— cuite imprimate de fabricaţie indigenă, în locul celor care se aduceau pînă acum din import. La rîndul său, maistrul Petru Chirilă, din aceeaşi secţie, a realizat un bloc de programator, de concepţie proprie, necesar pentru schema de automatizare a maşinii de uscat termofixat, subansamblu care, de asemenea, se importa. Cele două creaţii tehnice ale specialiştilor de la „Victoria“ vor contribui la o importantă economie anuală de valută. Preocupaţi de reducerea efortului valutar al ţării, prin asimilarea, cu forţe proprii, a unor piese şi subansamble ale utilajelor din dotare, specialiştii de la întreprinderea de mătase „Victoria“ Iaşi au obţinut în acest sens realizări notabile. Astfel, subing. Gh. Harhas, şeful secţiei mecano-energetice a unităţii, a conceput şi realizat un bloc de comandă pentru încărcarea canetelor, necesar funcţionării unor războaie de mu ■ ■ Imagine din strada 30 Decembrie din Iași Foto : P. Todică In toate sectoarele agriculturii ieșene Operativitate maximă la executarea lucrărilor de sezon, grijă deosebită pentru calitatea acestora ! Tot mai multe unități cu recolta de grîu la adăpost Bătălia pentru strîngerea griului este în faza finală. Dovadă că tot mai multe unităţi raportează terminarea acestei lucrări. Ieri şi-au înscris numele în rîndurile fruntaşilor din campania de vară şi mecanizatorii şi cooperatorii din Leţcani, Băiceni, Costeşti, Ciurea, Horleşti, Mogoşeşti, Oţeleni, Prisăcani, Erbiceni, Probota, Trifeşti, Vînători (comuna Popricani), Totoiești, Drăguşeni, Mironeasa. Se seceră ultimele suprafețe, în marea majoritate a cooperativelor agricole. Şi după seceriş, întrecerea de pe ogoarele Leţcanilor este la fel de animată ■ Recoltatul a fost încheiat pe întreaga suprafaţă de 600 de hectare ■ Livrările la fondul de stat, îndeplinite la nivelul planificat ■ Peste 5 000 de tone de îngrăşăminte naturale transportate pe tarlale şi acţiunea continuă ■ Cu hotărîrea de a termina repede şi de calitate şi arăturile Vineri seara, combineri! de la C.A.P. Leţcani au terminat secerişul. Recolta de grîu de pe cele 600 de hectare a fost pusă la adăpost de capriciile vremii. îi felicităm şi noi pentru eforturile depuse, pentru grija purtată pîinii acestui an şi fruntaşilor le inserăm şi numele în coloanele ziarului. Ei sunt V. Mihai, Al. Roman, V. Enache, Gh. Răileanu. Ieri, conducătorii auto Gh. Lăzăreac, D. Tănase, Pavel Postolache, Gh. Damian făceau ultimele transporturi spre baza de recepţie pentru a se finaliza şi livrările la fondul de stat, la nivelul planificat. Acum, toate forţele au fost îndreptate la grăbirea celorlalte lucrări de sezon. In timpul în care se recolta griul, cooperatorii, cu sprijinul secţiei de mecanizare, au muncit cu nădejde la eliberarea miriştilor. S-a lucrat cu patru baletiere, cu o maşină de adunat şi căpitat şi cu 32 de atelaje. O treime din cele 450 de hectare de mirişte eliberată s-a realizat cu mijloacele C.A.P. De multă hărnicie au dat şi dau dovadă şi în prezent la căratul paielor ţăranii cooperatori GN. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) TOT FINUL TREBUIE CARAT GRABNIC IN PARCUL DE FURAJE! ■ După o săptămînă-record, nu trebuia să mai fi rămas căpiţe pe cîmp ■ Unii, şi nu puţini la număr, mai au şi de cosit ■ E bine să se reţină că vremea se anunţă, în continuare, ploioasă n-a fost deloc bogată in realizări la acest capitol. Plutonul restanţierilor la cositul fîneţelor naturale este încă numeros, cu toate că această lucrare trebuia să fi fost terminată de mult. O astfel de situaţie există la A.E.I. Mirceşti, Al. I. Cuza, la C.A.P. Mogoşeşti-Siret, Heleşteni, Butea, unde cositul se desfăşoară foarte anevoios. Cit despre cooperatorii din Mirosloveşti, pînă vineri seara ei nu declanşaseră această acţiune cu toate că au fost criticaţi şi în coloanele ziarului nostru. Conducerea unităţii se menţine pe poziţia de a recolta finul mai tîrziu, poziţie cu care, din cite cunoaştem, conducerea consiliului unic nu este de acord. Poate că de data aceasta cei din Mirosloveşti vor înţelege că şi fînul trebuie cosit la timpul potrivit. Şi nu numai cosit, ci şi transpor(continuare în pag. a 3-a) Scriem din nou despre recoltarea şi depozitarea furajelor pentru că săptămîna pe care o încheiem ■Ilii I Autori anonimi?) Edilii, proiectanţii, constructorii se străduiesc să realizeze, în condiţiile revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, construcţii durabile, cu o înaltă siguranţă în exploatare şi o bună funcţionalitate, precum şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestora, în strictă concordanţă cu nevoile generale ale dezvoltării societăţii AL. ATANASE ( Un aspect cotidian de muncă de la Întreprinderea metalurgică din Iaşi Foto : S. LEONIContinuare în pag. a 3-a) .