Flacăra Iaşului, iunie 1983 (Anul 39, nr. 11398-11423)
1983-06-01 / nr. 11398
TIaaTaI**!iaala lX**'fA dllui Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIX — Nr. 11 398 Miercuri, 1 iunie 1983 4 pagini — 50 bani Cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P.C.R. pe problemele industriei şi agriculturii, precum şi la Şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din industrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii Documente programatice, de excepţională importanţă teoretică şi practică, în efortul de realizare a sarcinilor de producţie pe 1983 şi pe întregul cincinal In a doua parte a săptămînii trecute au avut loc în Capitală evenimente deosebite pentru viaţa politică, economică şi socială a ţării . Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe problemele industriei şi agriculturii, plenarele Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe şi, respectiv, a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, precum şi un moment nou în dezvoltarea democraţiei socialiste . Şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii. Avînd înscrisă la ordinea de zi analiza activităţii organizaţiilor de partid şi a consiliilor oamenilor muncii pentru îndeplinirea planului pe 1983, aceste forumuri au fost marcate de două excepţionale cuvîntări ale tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii. Cuprinzînd orientările şi sarcinile care să asigure unirea forţelor întregului nostru popor în efortul de înfăptuire exemplară a prevederilor de plan în toate domeniile de activitate economică şi socială, cuvîntările se constituie ca documente programatice de excepţională importanţă pentru toate organele şi organizaţiile de partid, conducerile colective, pentru toţi oamenii muncii. In prima parte a celor două cuvîntări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că în toate judeţele ţării organele şi organizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii, colectivele de muncă au desfăşurat o susţinută activitate pentru îndeplinirea programului de dezvoltare a ţării, evidenţiază rezultatele bune din primele 5 luni ale anului : depăşirea cu cîteva miliarde de lei a producţiei industriale prevăzute, creşterea producţiei de cărbune şi de minereuri, precum şi a celei de legume, carne, lapte, ouă, care e cu 15—20 la sută mai mare faţă de perioada similară a anului trecut. Adresînd călduroase felicitări oamenilor muncii pentru obţinerea acestor succese, secretarul general al partidului a subliniat că este necesar să se treacă cu toată energia la măsuri hotărîte în vederea îmbunătăţirii întregii activităţi, îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan pe acest an, valorificîndu-se mai bine condiţiile existente, capacitatea creatoare a poporului nostru. Se atrage, mai întîi, atenţia asupra cerinţei intensificării eforturilor pentru înfăptuirea fermă a programului energetic şi de materii prime (cărbune cocsificabil şi petrol, în primul rind), de reducere a consumurilor, precum şi pentru realizarea integrală, pe sortimente, a producţiei fizice. Cele două documente cuprind, în continuare, principalele direcţii de acţiune în vederea sporirii mai accentuate a eficienţei economice, a beneficiilor şi a venitului naţional. Pentru reducerea generală a consumurilor şi cheltuielilor materiale, astfel ca ponderea acestora în produsul social total să scadă la 56—57 la sută, se indică ca direcţii de acţiune încadrarea în normele de consum stabilite şi reducerea mai accentuată a acestora, luarea de măsuri hotărîte pentru recuperarea şi refolosirea materialelor, recondiţionarea şi refolosirea subansamblelor, ridicarea nivelului tehnic şi al calităţii produselor, optimizarea transporturilor. Nu putem fi mulţumiţi cu ritmul de creştere a productivităţii muncii, arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, impunîndu-se măsuri hotărîte pentru a se realiza încă în acest an o dinamică mai puternică la acest important indicator. Trebuie să se treacă la acţiune imediat, fără să se aştepte programul central, la a cărui definitivare se lucrează. De asemenea, se atrage atenţia asupra cerinţei de a se depăşi, în funcţie de necesităţile economiei naţionale, producţia industrială planificată pe acest an. Putem realiza în 1983 o producţie supli(continuare în pag. a 2-a) ßiüiioT£rÄ SC'UftW-AWPRD -UL ZIARULUI H Să ne trăiţi, copii! ■ Cooperatorii şi mecanizatorii sînt prezenţi în cîmp din zori şi pînă în noapte D Alb - negru ■ Sport ■ Conferinţa interparlamentară pe problemele securităţii şi cooperării europene La întreprinderea de tricotaje „Moldova** Producţie marfă suplimentară Printr-o valorificare superioară a materiei prime, prin creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, colectivul de muncitori şi specialişti de la întreprinderea de tricotaje „Moldova“ raportează noi succese de prestigiu. Astfel, după cum ne-a informat ec. Georgeta Barbu, şefa biroului plan, în această lună, planul la producţia marfă se realizează cu o depăşire de circa 4 milioane de lei. Aceasta înseamnă o cantitate suplimentară de tricotaje pentru copii şi adulţi pe piaţa internă și externă. ----------------■ a----------------- 1 Noi magazine săteşti In comunele Dumeşti şi Rediu se află în construcţie, din fondurile centrale ale statului, noi magazine universale cu unităţi de alimentaţie publică şi spaţii pentru prestări de servicii la parter. După cum ne-a informat tovarăşul Ioan Tubac, vicepreşedinte al U.J.E.COOP., aceste magazine urmează să fie terminate pînă la finele acestui an. De asemenea, din fondurile membrilor cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, se înalţă, în prezent, magazine în satele Tansa (Belceşti), Brătuleşti (comuna Strunga) şi Todirel (Birnova). O stagiune estivală care ne rezervă numeroase surprize Interviu cu tov. PAVEL FLOREA, preşedinteie Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — Ştim că stagiunea estivală din acest an se va deosebi de cele din anii precedenţi. Ce surprize ne va oferi ? — In conceperea şi organizarea stagiunii estivale, am pornit de la ideea că în munca de educaţie, de formare a conştiinţei noi, nu se poate acţiona pe etape şi pe perioade, ci este necesar să se asigure continuitate şi permanenţă în toate sectoarele vieţii cultural-artistice. Am convenit cu conducerile instituţiilor profesioniste să se realizeze o programare eşalonată a concediilor, astfel încît formaţii mai restrînse de la Teatrul Naţional, de la Operă, de la Filarmonică să prezinte spectacole adecvate perioadei nu numai la sediu, ci şi în alte localităţi, în aer liber. Teatrul pentru copii şi tineret va continua o iniţiativă frumoasă din anii precedenţi de a susţine spectacole în aer liber în grădini publice, în cartierele Iaşului. O notă specifică a stagiunii estivale din acest an o constituie faptul că în această perioadă se vor desfăşura finalele pe ţară ale Festivalului naţional „Cîntarea României“. Municipiul Iaşi, de exemplu, va găzdui în luna iulie întrecerea formaţiilor muzicale de amatori. Tot aici se va organiza expoziţia republicană de artă plastică, sălile ieşene de expoziţii vor C. LUPU (continuare în pag. a 2-a) 1 iunie—Ziua internațională a copilului Raze ale viitorului ! Păşim pragul zilei de 1 iunie cu nostalgia celei mai minunate perioade din viaţa omului, copilăria, retrăind intens amintirile vîrstei de aur, atît de trecătoare şi de nestatornice şi, totuşi, atît de dragi şi de sublime. „Zarzării albi, livada mea nevăzută de nimeni — spune undeva Ionel Teodoreanu — veneau cu mine pretutindeni ca o turmă dulce a primăverilor. ..“, neîntrecutul cîntăreţ al copilăriei şi adolescenţei evocînd astfel acel paradis al inocenţei prin care trecem cu toţii şi care constituie într-un fel o permanenţă a existenţei noastre. Şi totuşi cită deosebire, pentru cei mai mulţi, între primele vîrste de odinioară frustrate, adeseori, de căldura unei vieţi lipsite de privaţiuni, şi copilăria de astăzi cînd, datorită grijii partidului şi statului nostru, fragedele vlăstare dispun de posibilităţi generoase de afirmare şi înflorire, de împlinire multilaterală a personalităţii lor, întruchipare a razelor viitorului, a timpului nou, a speranţelor celor mai îndrăzneţe, tînăra generaţie — fluviu clocotitor de energie revoluţionară, de elan vital şi optimism — este chemată să pună, pe temeliile ridicate de noi, Construcţia unei lumi tot mai drepte, mai frumoase şi mai bune. Urmărim mişcările fluviului, îi călăuzim drumul, îi ascultăm pulsaţiile, măsurîndu-i cu ritmul inimilor noastre cursul îndrăzneţ al devenirii. Fiindcă, din zăpezile ingenuităţii copiilor de azi, va izbucni forţa schimbului de mîine, şi din curăţia de crin, sevele continuităţii neamului şi tradiţiilor celor mai avansate. De noi, de forţele unite ale popoarelor depinde dacă ei vor fi sau nu fericiţi, vor avea sau nu o viaţă lipsită de grija zilei de mîine. Fiindcă numai voinţa celor mulţi poate stăvili goana demenţială pentru înarmare şi ar distruge spectrul sinistru al unui nimicitor flagel nuclear. Şi tot de raţiunea şi de acţiunile hotărîte ale popoarelor depinde ocrotirea milioanelor de copii din unele părţi ale globului, supuşi celei mai crîncene exploatări, minaţi de boli şi decimaţi de spectrul sărăciei. Să facem din Ziua internaţională a copilului un nou moment decisiv, pentru ca din neaua candorilor infantile să se înalţe catifelele splendorilor unei lumi paşnice şi înfloritoare, aşa cum o dorim pentru noi şi pentru generaţiile viitoare. ELENA PIETRARU