Flacăra Iaşului, iunie 1983 (Anul 39, nr. 11398-11423)

1983-06-01 / nr. 11398

----------------------------—FLACĂRA IAȘULUI ] * \ 1 IUNIE - ZIUA INTERNAŢIONA­LĂ A COPILULUI Să ne trăiţi, copii! Mă aflam întâmplător la Ca­sa de cultură a tineretului şi studenţilor şi mi-a fost dat să urmăresc o repetiţie a uno­ra dintre cei mai talentaţi co­pii din Iaşi, şoimi ai patriei şi pionieri,­ în vederea spec­tacolului festiv de astăzi. Şi erau în cântecele, dansurile şi versurile lor atîta bucurie de viaţă, atîta vioiciune, atîta fru­museţe, încît nu mă dădeam plecat. De fapt, ce cîntă a­­ceşti copii, ce le înfrumuse­ţează viaţa, de unde un ase­menea optimism molipsitor, o asemenea încredere în ziua de azi şi-n cea de mîine ? Ar pu­tea să ne răspundă părinţii lor, oameni care, prin trudă neobosită, edifică o societate înfloritoare, îşi propun, sub conducerea încercată a parti­dului comunist, noi piscuri de cucerit. Şi le cuceresc. Dar tot aşa de bine pot răspunde copiii. Căci ei văd eforturile pe care patria le face ca să crească în libertate şi pace, în bunăstare. Să-l ascultăm pe Radu Grădinaru, elev în cla­sa a VIII-a B a Şcolii genera­le nr. 14 Iaşi, locţiitor al pre­şedintelui Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor . „Organele judeţene de partid, organizaţia noastră judeţeană se preocupă de crearea condi­ţiilor pentru desfăşurarea unei continue activităţi pioniereşti. Avem o vestită casă a pionie­rilor şi şoimilor patriei în Iaşi, cunoscută în întreaga ţa­ră. Avem şcoli moderne, labo­ratoare, ateliere şcolare, săli de sport. Nouă nu ne rămîne decit să învăţăm şi să ne pre­gătim pentru viaţă. Aceştia sînt cei mai frumoşi ani şi trebuie să-i trăim din plin“. Da, Radule, aveţi condiţii din­tre cele mai bune de studiu şi viaţă. Să-ţi completez afir­maţiile cu cîteva cifre ? Iată, pentru copiii de vîrstă şcolară din judeţul Iaşi sunt 82 de şcoli cu treapta I. Pentru îm­bogăţirea cunoştinţelor, valori­ficarea aptitudinilor şi talen­tului, elevii din judeţ au la dispoziţie peste 190 de cabine­te, mai mult de­­150 de labo­ratoare, aproape 150 de ate­liere şcolare, 35 săli de gim­nastică. Şi toate acestea, din dorinţa părinţilor voştri de a vă oferi o educaţie temeinică de natură să vă formeze ca­ractere dîrze, luptătoare pen­tru tot mai binele poporului. Asemeni copiilor din întrea­ga ţară, cei peste 224 000 de preşcolari şi elevi din judeţ au condiţii optime de dezvol­tare armonioasă. Festivalul na­ţional „Cintarea României“ a constituit şi în această ediţie, a cărei finală republicană s-a încheiat de curînd, un prilej pentru copiii judeţului de a-şi demonstra măiestria artistică.­­ „Deşi studiez harpa şi pianul,­­ la Liceul de artă „Octav Băn­­­­cilă", am îndrăgit şi muzica­­ populară — ne spunea Nicole­­ţ­­a Stafie, elevă în clasa a­­ VI-a C, proaspătă laureată a­­ festivalului. Avem tot ce ne­­ trebuie ca să învăţăm, să stu­­i­diem muzica“. Din copii ca ea,­­ sau ca Adriana Catargiu, de­­ la Grădiniţa nr. 16, talentată / violonistă („m-am văzut‘şi la­­ televizor. ..“), sau ca priete-­­ na ei, Oana Panţir, de la­­ Grădiniţa nr. 15, o solistă de­­ muzică uşoară în devenire­­ („cînt încă de la vîrsta de 4­­ ani !“), care vor fi eleve în­­ toamnă, sau ca mulţi alţii, se­­ dezvoltă marile certitudini de / mîine. ţ învaţă, se joacă, învaţă să­­ preţuiască pămîntul acesta ro- r mânesc ce le dă hrana, po-­­ porul aces­ta aflat în epoca lui I de înflorire sub steaua socia-­­ lismului, bunurile acestea cre- \ ate de mîinile părinţilor şi ţ fraţilor lor mai mari.­­ Acum, de ziua lor, să le u- / răm, din inimile noastre, care­­ bat pentru ei, să crească fru­moşi ca-n basme, sănătoşi, vo­ioşi, deştepţi, în pace şi liber­tate, mulţi şi fericiţi ani ! RADU COSTIN Flori de iunie Coboară din soare o rază Trezind din visare zefirul, Comori de lumini înglobează In irisul lui trandaf­irul Şi-n stropi de argint cade rouă Şi spală văzduhul de taină, Pe umeri îşi poartă natura, Din verde, frumoasa ei haină Rubine se-aprind în garoafe, Şi-n raza e focul ce arde. Culorile toate sunt prinse Cu grijă în mii de smaralde. CARLA LORELEI VASILIU Liceul „G. Ibrăileanu“ Manifestări cultural-artistice 1 ■ In încheierea­­ „Decadei cărţii ro­mâneşti“ şi cu pri­lejul Zilei de 1 iu­nie, astăzi, la ora 18, la Casa cărţii din Iaşi, va avea loc lansarea volu­­­­mului „Pămînt cu­­ flori“ al Elizei I Florescu, apărut­­ în Editura Juni­­ţ mea. Cu acest pri­­i­lej, va fi deschisă­­ şi o expoziţie de a-­­ ranjamente florale,­­ organizată în co-­­ laborare cu Comi­tetul judeţean al femeilor. ■ Tot astăzi, la ora 10, la Casa me­morială „Otilia Ca­­zimir“ va fi verni­sată o expoziţie de desene realizate de elevi ai Şcolii ge­nerale nr. 10. Este vorba de ilustraţii la cărţile pentru copii scrise de că­tre Otilia Cazimir. ■ Filarmonica „Moldova“ găzdu­ieşte un concert al orchestrei simfoni­ce, ai cărui solişti sunt elevi de la Li­ceul de artă „Octav Băncilă“, îşi vor da concursul . Samir­­ Golescu (pian), lau­­­­reat al Festivalului I naţional „Câitarea­­ României“, Bogdan­­ Moldovan (vioară), I Alina Zeman (pian), I Adriana Nedriţă (vi­­­­oară), Carmen , Scripcaru (vioară), în program, lucrări de Haydn, Bach, Mendelsohn - Bart­holdy, Komarovski. Concertul, dirijat de Ion Baciu, şi dedicat Zilei copi­lului, va începe la ora 18. ■ La Şcoala ge­nerală nr. 25, a avut loc o întîlnire a elevilor cu actri­ţa Cristina Anca Ciubotaru, autoarea volumului pentru copii „Poveşti des­pre poveşti“. Cu prilejul lansării cărţii, au citit frag­mente actorii Doina Iarcuczewcz şi To­­miţă Hogea de la Teatrul pentru co­pii şi tineret. După un frumos program artistic prezentat de elevi, autoarea a acordat autogra­fe. ■ Cu prilejul Zi­lei de 1 iunie, la Liceul „Emil Ra­­coviţă“ a avut loc vernisajul unei ex­poziţii de pictură a elevilor Victor Chi­­fan şi Daniel Co­­jocaru. ■ Peste 250 de copii de la Grădi­niţa cu program prelungit nr. 5 au vizionat un program de filme de desene animate, program organizat de grădi­niţă în colaborare cu întreprinderea cinematografică ju­deţeană. rilor şi şoimilor patriei din Iaşi. Aspect de: la cercul de arheologie al Casei pionie­ 4 Documente programatice, de excepţională importanţă teoretică şi practică, în efortul de realizare a sarcinilor de producţie pe 1983 şi pe întregul cincinal (urmare din pag. 1) mentată de cel puţin 12 mi­liarde de lei, apreciază secreta­rul general al partidului. Un spaţiu larg este rezervat în cuvîntări problemelor şi sarci­nilor din domeniul agriculturii. Va trebui să se acţioneze astfel, arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru a se obţine, chiar în condiţiile secetei, o re­coltă bună. Pentru aceasta se impune a fi acordată o deose­bită atenţie realizării la timp şi de calitate a lucrărilor de în­treţinere şi de recoltare, însă­­mînţării culturilor duble, strîn­­gerii şi asigurării furajelor, bu­nei desfăşurări a activităţii in zootehnie. Pe larg este aborda­tă problema irigaţiilor , a con­tinuării mobilizării generale pen­tru combaterea secetei, a extin­derii rapide în viitorii ani a suprafeţelor irigate. Criticîndu­­se nerealizarea integrală a pro­gramului de irigaţii, în cele două documente se arată cerinţa im­perioasă, în vederea obţinerii unor producţii agricole stabile, a irigării, pînă în 1985, a cel puţin 4 milioane de hectare, pentru a se ajunge, pînă în 1990, la 5,5 — 6 milioane de hectare irigate. în acest scop, se impu­ne ca fiecare judeţ să-şi sta­bilească programe speciale, la limita maximă a posibilităţilor, care să asigure mobilizarea ge­nerală a forţelor din teritoriu, folosirea tuturor forţelor şi mi­jloacelor de extindere a irigaţi­ilor. După ce atrage atenţia asupra priorităţilor din domeniul in­vestiţiilor, subliniind cerinţa re­ducerii duratei de­ execuţie a o­­biectivelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte pe larg la necesitatea îndeplinirii integrale a planului de export pe acest an, la modalităţile de acţiune, la răspunderile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid, con­ducerilor de unităţi, ministere­lor şi altor organe centrale. Fie­care întreprindere, fiecare judeţ trebuie să acţioneze pentru a-şi asigura contractele necesare şi producţia de export. Să se apli­ce cu fermitate prevederile le­gale privind realizarea cu prio­ritate a producţiei destinate ex­portului, să se dea toată atenţia calităţii şi nivelului tehnic ale acesteia. Abordînd unele aspecte ale creşterii, în continuare, a nivelu­lui de trai, secretarul general al partidului reliefează cerinţa legării mai strînse a retribuţiei de rezultatele muncii, ceea ce se va urmări şi în acţiunea de majorare a retribuţiilor, ce va începe în curînd. Totodată, se cere sporită producţia de bunuri de consum, asigurată stabilita­tea preţurilor, aplicarea strictă a mercurialelor şi combaterea oricărei speciile. Se cer măsuri hotărîte pentru înfăptuirea pro­gramului de autoconducere şi aprovizionare teritorială, pentru sporirea producţiei şi numai pe această bază să se consume su­plimentar. Spaţii largi sunt rezervate în documentele la care ne referim problematicii exercitării rolului politic conducător al partidului în activitatea economico-socială, a creşterii rolului şi perfecţio­nării activităţii consiliilor oame­nilor muncii. Este încă mult loc, apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea ac­tivităţii organelor şi organiza­ţiilor de partid la nivelul cerin­ţelor, al hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţio­nale ale partidului. Trebuie să se acţioneze mai ferm în direc­ţia bunei organizări şi reparti­zări a forţelor, a întăririi răs­punderii, ordinii şi disciplinei în muncă. Arătînd cerinţa in­tensificării activităţii politico-e­­ducative, a promovării spiritu­lui revoluţionar, secretarul gene­ral al partidului subliniază că trebuie făcut totul pentru creş­terea rolului conducător al partidului, rol care să se afir­me prin activitatea practică, prin îndeplinirea­ de către fiecare co­munist a sarcinilor ce-i revin la locul de muncă, în ceea ce priveşte perfecţionarea şi creş-­ terea rolului consiliilor oameni­lor muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere ca acestea să ac­ţioneze mai hotărît, ca organe colective de conducere, pentru întărirea autoconducerii şi auto­­gestiunii, pentru aplicarea mai fermă a noului mecanism econo­­mico-financiar, pentru folosirea întregului potenţial al economi­ei noastre socialiste. Apelul şe­dinţei comune a Consiliului Na­ţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi a Consiliului Na­ţional al Agriculturii, dat publi­cităţii, constituie o fierbinte che­mare adresată tuturor oamenilor muncii de a acţiona cu întreaga putere, de dăruire, cu toată ca­pacitatea creatoare pentru a da viaţă orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidu­lui. în cuvîntarea rostită la Şedin­ţa comună, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se referă şi la viaţa in­ternaţională, la politica partidu­lui şi statului nostru de pace şi colab­orare pe arena mondială, adresind un nou şi vibrant apel la raţiune, pentru oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a celor nucleare. Nu ne vom an­gaja şi nu vom merge niciodată pe calea înarmărilor, cerem şi­ prietenilor noştri să acţioneze mai hotărît în direcţia păcii, a dezarmării, pentru salvarea o­­menirii — se spune în cuvânta­re. / O stagiune estivală care ne rezervă numeroase surprize (urmare din pag. 1) cuprinde cele mai valoroase lu­crări ale artiştilor amatori din România. Tot la Iaşi se va des­făşura şi etapa republicană pen­tru unele instituţii artistice pro­fesioniste. Aşa încît, vom avea de văzut multe în această pe­rioadă. — Aceasta, la Iaşi, dar în ce­lelalte localităţi ? — în cadrul perioadei estiva­le, am stabilit ca în toate aşe­­zămintele de cultură din judeţ să se organizeze manifestări re­creative, duminici cultural-spor­tive etc. Activitatea muzeistică se va îmbogăţi odată cu termi­narea amenajărilor de la Cucu­­teni şi Cătălina-Cotnari, locuri­­unde se vor organiza largi ac­ţiuni de educaţie patriotică, de punere în valoare a elementelor de cultură dacică şi romană des­coperite în aceste zone. La locu­rile de agrement de la Ciric şi Repedea, în comunele Dolheşti, Moşna, Mirceşti ş.a., vor fi or­ganizate tradiţionale serbări es­tivale în aer liber. In acest context se cuvine să amintesc începutul manifestări­lor din Grădina Copou, pe care dorim s-o organizăm în cel mai scurt timp ca un parc de cul­tură. Ce avem în vedere ? Cu sprijinul Muzeului de literatură al Moldovei, vom amenaja o ex­poziţie de carte şi manuscrise „Mihai Eminescu“, unde va fi prezentată şi colecţia profeso­rului D. Grumăzescu. în zona turnului de paraşutism vom a­menaja o arenă, unde Opera, Teatrul Naţional, Teatrul pen­tru copii şi tineret vor prezenta spectacole de muzică şi poezie, de sunet şi lumină. Avem apoi în vedere amenajarea unei zo­ne expoziţionale permanente, cadru în care îşi vor găsi locul, cu precădere, lucrările artiştilor profesionişti. Terasa din jurul expoziţiei permanente va fi destina­tă unor acţiuni de lectu­ră, de consultare a presei zil­nice şi periodice. Una din pri­mele acţiuni care vor avea loc aici va fi un tîrg de ceramică populară, la care vor participa creatori din toate centrele recu­noscute ale ţării, aceasta în pri­ma decadă a lunii iulie.­­ Mai mulţi cititori ai ziaru­lui nostru m­-au întrebat ce se întîmplă cu Teatrul de vară. — Regretăm că pentru aceas­tă stagiune estivală nu am pu­tut repune în valoare Teatrul de vară, acest amfiteatru unic in felul său, aşezat în vatra is­torică a Iaşilor, care a găzduit ani de-a rîndul interesante ma­nifestări în aer liber. Cu un plus de efort din partea facto­rilor municipali, care s-au an­gajat în­ rezolvarea problemelor de consolidare a amfiteatrului, am fi putut organiza acţiuni recreative pentru mii de oameni ai muncii. Sperăm că lucrările de consolidare de la Teatrul de vară nu vor mai fi tergiversa­te și că în curând vom dispune din nou de singura grădină de vară de la Iași. Simpozion „Barbu Ştefănescu Delavrancea“ August nr. 8), va avea loc un simpozion consacrat aniversării a 125 de ani de la naşterea scrii­torului Barbu Ştefănescu Dela­vrancea. Vor prezenta comuni­cări referitoare la viaţa şi ope­ra scriitorului acad. Vasile Pa­­veliu, prof. univ. dr. docent Constantin Ciopraga, lector univ. dr. Noemi Bomber, conf. univ. dr. Petru Ursache, lector univ. dr. Grigore Ţugui, cercetător ştiinţific. Gabriela­­Drăgoi şi lec­tor univ. dr. Gheorghe Macarie. Joi, 2 iunie a.c., în aula Filia­lei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România (Calea 23 E­B Vernisaj Astăzi, la ora 18, în sala „Ro­tonda“ de la Institutul de me­dicină şi farmacie din Iaşi, va a­­vea loc vernisajul expoziţiei pic­torului amator Mircea Popescu, membru al cenaclului „N. N. Tonitza“. Vor fi prezentate fiori, peisaje, naturi statice, portrete.­ Prezintă criticul Aurel Leon,

Next