Flacăra Iaşului, iunie 1983 (Anul 39, nr. 11398-11423)
1983-06-01 / nr. 11398
----------------------------—FLACĂRA IAȘULUI ] * \ 1 IUNIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Să ne trăiţi, copii! Mă aflam întâmplător la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor şi mi-a fost dat să urmăresc o repetiţie a unora dintre cei mai talentaţi copii din Iaşi, şoimi ai patriei şi pionieri, în vederea spectacolului festiv de astăzi. Şi erau în cântecele, dansurile şi versurile lor atîta bucurie de viaţă, atîta vioiciune, atîta frumuseţe, încît nu mă dădeam plecat. De fapt, ce cîntă aceşti copii, ce le înfrumuseţează viaţa, de unde un asemenea optimism molipsitor, o asemenea încredere în ziua de azi şi-n cea de mîine ? Ar putea să ne răspundă părinţii lor, oameni care, prin trudă neobosită, edifică o societate înfloritoare, îşi propun, sub conducerea încercată a partidului comunist, noi piscuri de cucerit. Şi le cuceresc. Dar tot aşa de bine pot răspunde copiii. Căci ei văd eforturile pe care patria le face ca să crească în libertate şi pace, în bunăstare. Să-l ascultăm pe Radu Grădinaru, elev în clasa a VIII-a B a Şcolii generale nr. 14 Iaşi, locţiitor al preşedintelui Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor . „Organele judeţene de partid, organizaţia noastră judeţeană se preocupă de crearea condiţiilor pentru desfăşurarea unei continue activităţi pioniereşti. Avem o vestită casă a pionierilor şi şoimilor patriei în Iaşi, cunoscută în întreaga ţară. Avem şcoli moderne, laboratoare, ateliere şcolare, săli de sport. Nouă nu ne rămîne decit să învăţăm şi să ne pregătim pentru viaţă. Aceştia sînt cei mai frumoşi ani şi trebuie să-i trăim din plin“. Da, Radule, aveţi condiţii dintre cele mai bune de studiu şi viaţă. Să-ţi completez afirmaţiile cu cîteva cifre ? Iată, pentru copiii de vîrstă şcolară din judeţul Iaşi sunt 82 de şcoli cu treapta I. Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor, valorificarea aptitudinilor şi talentului, elevii din judeţ au la dispoziţie peste 190 de cabinete, mai mult de150 de laboratoare, aproape 150 de ateliere şcolare, 35 săli de gimnastică. Şi toate acestea, din dorinţa părinţilor voştri de a vă oferi o educaţie temeinică de natură să vă formeze caractere dîrze, luptătoare pentru tot mai binele poporului. Asemeni copiilor din întreaga ţară, cei peste 224 000 de preşcolari şi elevi din judeţ au condiţii optime de dezvoltare armonioasă. Festivalul naţional „Cintarea României“ a constituit şi în această ediţie, a cărei finală republicană s-a încheiat de curînd, un prilej pentru copiii judeţului de a-şi demonstra măiestria artistică. „Deşi studiez harpa şi pianul, la Liceul de artă „Octav Băncilă", am îndrăgit şi muzica populară — ne spunea Nicoleţa Stafie, elevă în clasa a VI-a C, proaspătă laureată a festivalului. Avem tot ce ne trebuie ca să învăţăm, să stuidiem muzica“. Din copii ca ea, sau ca Adriana Catargiu, de la Grădiniţa nr. 16, talentată / violonistă („m-am văzut‘şi la televizor. ..“), sau ca priete- na ei, Oana Panţir, de la Grădiniţa nr. 15, o solistă de muzică uşoară în devenire („cînt încă de la vîrsta de 4 ani !“), care vor fi eleve în toamnă, sau ca mulţi alţii, se dezvoltă marile certitudini de / mîine. ţ învaţă, se joacă, învaţă să preţuiască pămîntul acesta ro- r mânesc ce le dă hrana, po- porul acesta aflat în epoca lui I de înflorire sub steaua socia- lismului, bunurile acestea cre- \ ate de mîinile părinţilor şi ţ fraţilor lor mai mari. Acum, de ziua lor, să le u- / răm, din inimile noastre, care bat pentru ei, să crească frumoşi ca-n basme, sănătoşi, voioşi, deştepţi, în pace şi libertate, mulţi şi fericiţi ani ! RADU COSTIN Flori de iunie Coboară din soare o rază Trezind din visare zefirul, Comori de lumini înglobează In irisul lui trandafirul Şi-n stropi de argint cade rouă Şi spală văzduhul de taină, Pe umeri îşi poartă natura, Din verde, frumoasa ei haină Rubine se-aprind în garoafe, Şi-n raza e focul ce arde. Culorile toate sunt prinse Cu grijă în mii de smaralde. CARLA LORELEI VASILIU Liceul „G. Ibrăileanu“ Manifestări cultural-artistice 1 ■ In încheierea „Decadei cărţii româneşti“ şi cu prilejul Zilei de 1 iunie, astăzi, la ora 18, la Casa cărţii din Iaşi, va avea loc lansarea volumului „Pămînt cu flori“ al Elizei I Florescu, apărut în Editura Juniţ mea. Cu acest priilej, va fi deschisă şi o expoziţie de a- ranjamente florale, organizată în co- laborare cu Comitetul judeţean al femeilor. ■ Tot astăzi, la ora 10, la Casa memorială „Otilia Cazimir“ va fi vernisată o expoziţie de desene realizate de elevi ai Şcolii generale nr. 10. Este vorba de ilustraţii la cărţile pentru copii scrise de către Otilia Cazimir. ■ Filarmonica „Moldova“ găzduieşte un concert al orchestrei simfonice, ai cărui solişti sunt elevi de la Liceul de artă „Octav Băncilă“, îşi vor da concursul . Samir Golescu (pian), laureat al Festivalului I naţional „Câitarea României“, Bogdan Moldovan (vioară), I Alina Zeman (pian), I Adriana Nedriţă (vioară), Carmen , Scripcaru (vioară), în program, lucrări de Haydn, Bach, Mendelsohn - Bartholdy, Komarovski. Concertul, dirijat de Ion Baciu, şi dedicat Zilei copilului, va începe la ora 18. ■ La Şcoala generală nr. 25, a avut loc o întîlnire a elevilor cu actriţa Cristina Anca Ciubotaru, autoarea volumului pentru copii „Poveşti despre poveşti“. Cu prilejul lansării cărţii, au citit fragmente actorii Doina Iarcuczewcz şi Tomiţă Hogea de la Teatrul pentru copii şi tineret. După un frumos program artistic prezentat de elevi, autoarea a acordat autografe. ■ Cu prilejul Zilei de 1 iunie, la Liceul „Emil Racoviţă“ a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură a elevilor Victor Chifan şi Daniel Cojocaru. ■ Peste 250 de copii de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 5 au vizionat un program de filme de desene animate, program organizat de grădiniţă în colaborare cu întreprinderea cinematografică judeţeană. rilor şi şoimilor patriei din Iaşi. Aspect de: la cercul de arheologie al Casei pionie 4 Documente programatice, de excepţională importanţă teoretică şi practică, în efortul de realizare a sarcinilor de producţie pe 1983 şi pe întregul cincinal (urmare din pag. 1) mentată de cel puţin 12 miliarde de lei, apreciază secretarul general al partidului. Un spaţiu larg este rezervat în cuvîntări problemelor şi sarcinilor din domeniul agriculturii. Va trebui să se acţioneze astfel, arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru a se obţine, chiar în condiţiile secetei, o recoltă bună. Pentru aceasta se impune a fi acordată o deosebită atenţie realizării la timp şi de calitate a lucrărilor de întreţinere şi de recoltare, însămînţării culturilor duble, strîngerii şi asigurării furajelor, bunei desfăşurări a activităţii in zootehnie. Pe larg este abordată problema irigaţiilor , a continuării mobilizării generale pentru combaterea secetei, a extinderii rapide în viitorii ani a suprafeţelor irigate. Criticînduse nerealizarea integrală a programului de irigaţii, în cele două documente se arată cerinţa imperioasă, în vederea obţinerii unor producţii agricole stabile, a irigării, pînă în 1985, a cel puţin 4 milioane de hectare, pentru a se ajunge, pînă în 1990, la 5,5 — 6 milioane de hectare irigate. în acest scop, se impune ca fiecare judeţ să-şi stabilească programe speciale, la limita maximă a posibilităţilor, care să asigure mobilizarea generală a forţelor din teritoriu, folosirea tuturor forţelor şi mijloacelor de extindere a irigaţiilor. După ce atrage atenţia asupra priorităţilor din domeniul investiţiilor, subliniind cerinţa reducerii duratei de execuţie a obiectivelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte pe larg la necesitatea îndeplinirii integrale a planului de export pe acest an, la modalităţile de acţiune, la răspunderile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor de unităţi, ministerelor şi altor organe centrale. Fiecare întreprindere, fiecare judeţ trebuie să acţioneze pentru a-şi asigura contractele necesare şi producţia de export. Să se aplice cu fermitate prevederile legale privind realizarea cu prioritate a producţiei destinate exportului, să se dea toată atenţia calităţii şi nivelului tehnic ale acesteia. Abordînd unele aspecte ale creşterii, în continuare, a nivelului de trai, secretarul general al partidului reliefează cerinţa legării mai strînse a retribuţiei de rezultatele muncii, ceea ce se va urmări şi în acţiunea de majorare a retribuţiilor, ce va începe în curînd. Totodată, se cere sporită producţia de bunuri de consum, asigurată stabilitatea preţurilor, aplicarea strictă a mercurialelor şi combaterea oricărei speciile. Se cer măsuri hotărîte pentru înfăptuirea programului de autoconducere şi aprovizionare teritorială, pentru sporirea producţiei şi numai pe această bază să se consume suplimentar. Spaţii largi sunt rezervate în documentele la care ne referim problematicii exercitării rolului politic conducător al partidului în activitatea economico-socială, a creşterii rolului şi perfecţionării activităţii consiliilor oamenilor muncii. Este încă mult loc, apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea activităţii organelor şi organizaţiilor de partid la nivelul cerinţelor, al hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Trebuie să se acţioneze mai ferm în direcţia bunei organizări şi repartizări a forţelor, a întăririi răspunderii, ordinii şi disciplinei în muncă. Arătînd cerinţa intensificării activităţii politico-educative, a promovării spiritului revoluţionar, secretarul general al partidului subliniază că trebuie făcut totul pentru creşterea rolului conducător al partidului, rol care să se afirme prin activitatea practică, prin îndeplinirea de către fiecare comunist a sarcinilor ce-i revin la locul de muncă, în ceea ce priveşte perfecţionarea şi creş- terea rolului consiliilor oamenilor muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere ca acestea să acţioneze mai hotărît, ca organe colective de conducere, pentru întărirea autoconducerii şi autogestiunii, pentru aplicarea mai fermă a noului mecanism economico-financiar, pentru folosirea întregului potenţial al economiei noastre socialiste. Apelul şedinţei comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi a Consiliului Naţional al Agriculturii, dat publicităţii, constituie o fierbinte chemare adresată tuturor oamenilor muncii de a acţiona cu întreaga putere, de dăruire, cu toată capacitatea creatoare pentru a da viaţă orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului. în cuvîntarea rostită la Şedinţa comună, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se referă şi la viaţa internaţională, la politica partidului şi statului nostru de pace şi colaborare pe arena mondială, adresind un nou şi vibrant apel la raţiune, pentru oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a celor nucleare. Nu ne vom angaja şi nu vom merge niciodată pe calea înarmărilor, cerem şi prietenilor noştri să acţioneze mai hotărît în direcţia păcii, a dezarmării, pentru salvarea omenirii — se spune în cuvântare. / O stagiune estivală care ne rezervă numeroase surprize (urmare din pag. 1) cuprinde cele mai valoroase lucrări ale artiştilor amatori din România. Tot la Iaşi se va desfăşura şi etapa republicană pentru unele instituţii artistice profesioniste. Aşa încît, vom avea de văzut multe în această perioadă. — Aceasta, la Iaşi, dar în celelalte localităţi ? — în cadrul perioadei estivale, am stabilit ca în toate aşezămintele de cultură din judeţ să se organizeze manifestări recreative, duminici cultural-sportive etc. Activitatea muzeistică se va îmbogăţi odată cu terminarea amenajărilor de la Cucuteni şi Cătălina-Cotnari, locuriunde se vor organiza largi acţiuni de educaţie patriotică, de punere în valoare a elementelor de cultură dacică şi romană descoperite în aceste zone. La locurile de agrement de la Ciric şi Repedea, în comunele Dolheşti, Moşna, Mirceşti ş.a., vor fi organizate tradiţionale serbări estivale în aer liber. In acest context se cuvine să amintesc începutul manifestărilor din Grădina Copou, pe care dorim s-o organizăm în cel mai scurt timp ca un parc de cultură. Ce avem în vedere ? Cu sprijinul Muzeului de literatură al Moldovei, vom amenaja o expoziţie de carte şi manuscrise „Mihai Eminescu“, unde va fi prezentată şi colecţia profesorului D. Grumăzescu. în zona turnului de paraşutism vom amenaja o arenă, unde Opera, Teatrul Naţional, Teatrul pentru copii şi tineret vor prezenta spectacole de muzică şi poezie, de sunet şi lumină. Avem apoi în vedere amenajarea unei zone expoziţionale permanente, cadru în care îşi vor găsi locul, cu precădere, lucrările artiştilor profesionişti. Terasa din jurul expoziţiei permanente va fi destinată unor acţiuni de lectură, de consultare a presei zilnice şi periodice. Una din primele acţiuni care vor avea loc aici va fi un tîrg de ceramică populară, la care vor participa creatori din toate centrele recunoscute ale ţării, aceasta în prima decadă a lunii iulie. Mai mulţi cititori ai ziarului nostru m-au întrebat ce se întîmplă cu Teatrul de vară. — Regretăm că pentru această stagiune estivală nu am putut repune în valoare Teatrul de vară, acest amfiteatru unic in felul său, aşezat în vatra istorică a Iaşilor, care a găzduit ani de-a rîndul interesante manifestări în aer liber. Cu un plus de efort din partea factorilor municipali, care s-au angajat în rezolvarea problemelor de consolidare a amfiteatrului, am fi putut organiza acţiuni recreative pentru mii de oameni ai muncii. Sperăm că lucrările de consolidare de la Teatrul de vară nu vor mai fi tergiversate și că în curând vom dispune din nou de singura grădină de vară de la Iași. Simpozion „Barbu Ştefănescu Delavrancea“ August nr. 8), va avea loc un simpozion consacrat aniversării a 125 de ani de la naşterea scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea. Vor prezenta comunicări referitoare la viaţa şi opera scriitorului acad. Vasile Paveliu, prof. univ. dr. docent Constantin Ciopraga, lector univ. dr. Noemi Bomber, conf. univ. dr. Petru Ursache, lector univ. dr. Grigore Ţugui, cercetător ştiinţific. GabrielaDrăgoi şi lector univ. dr. Gheorghe Macarie. Joi, 2 iunie a.c., în aula Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România (Calea 23 EB Vernisaj Astăzi, la ora 18, în sala „Rotonda“ de la Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi, va avea loc vernisajul expoziţiei pictorului amator Mircea Popescu, membru al cenaclului „N. N. Tonitza“. Vor fi prezentate fiori, peisaje, naturi statice, portrete. Prezintă criticul Aurel Leon,