Flacăra Iaşului, aprilie 1984 (Anul 40, nr. 11658-11682)

1984-04-01 / nr. 11658

PAGINA A »l-A^--------------------------------------------------------------------------------------------------»----------------------•~*—FLACĂRA IAȘULUI | incepînd de astăzi Se majorează retribuţiile în transporturi şi telecomunicaţii In conformitate cu prevederile Decretului nr. 325/1983, începînd de astăzi, 1 aprilie, se majorează retribuţiile oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii, personalului muncitor din uni­tăţile industriale aparţinînd de această importantă ramură a e­­conomiei noastre naţionale. Ia­­şul are un puternic detaşament de lucrători care transpun nea­bătut în viaţă hotărîrile condu­cerii superioare de partid în direcţia dezvoltării, a raţionali­zării transporturilor feroviare şi auto, a optimizării acestei activi­tăţi. Pe raza judeţului nostru funcţionează Regionala de căi b­rate, Direcţia de poştă şi tele­­comunicaţii, întreprinderea de transporturi auto, întreprinderea mecanică de material rulant Paş­cani. Sînt unităţi cu un rol ho­­tărîtor în buna aprovizionare a celorlalte­­întreprinderi, în des­făşurarea corespunzătoare a ac­­tivităţilor fiecărui colectiv de oameni ai muncii. Această ramură a cunoscut, mai ales după Congresul al IX­­Iea al partidului, o amplă dezvol­tare, înscriindu-se în procesul de industrializare socialistă a ţării. Tot mai mulţi oameni s-au cali­ficat şi specializat în profesiile specifice muncii la calea ferată, devenind feroviari de nădejde, au intrat în autobaze, luînd în primire mijloace de transport de mare capacitate, cu care au ac­ţionat şi la construirea Canalului Dunăre—Marea Neagră, au mă­rit detaşamentul celor care con­­struiesc vagoane pentru trans­portul mărfurilor, sau au contri­buit­ la dezvoltarea reţelei te­lefonice şi la difuzarea cu opera­tivitate a presei. Toţi aceşti oa­meni vor primi retribuţii majo­rate datorită grijii consecvente a partidului nostru de a asigura un nivel de trai ridicat tuturor celor care contribuie la înălţa­rea patriei pe noi trepte de pro­­gres şi civilizaţie. Dar iată şi cîteva exemple : retribuţia în transporturile feroviare se ma­­jorează, la muncitori, cu 5,3 la sută, iar la personalul TESA cu 5 la sută. Concomitent, se majo­rează și sporul de vechime nein­treruptă în aceeași unitate. Un mecanic de locomotivă I, de ex­oxemplu, cu o vechime de peste 20 de ani de muncă, va benefi­cia de o majorare totală a retri­butiei cu 490 de lei. Unui impie­gat de mişcare clasa I, gradaţia VI, cu o vechime în muncă de 15—20 de ani, i se majorează re­tribuţia cu 361 de lei, i­ar un elec­tromecanic I, treapta a II-a, va primi cu 319 lei mai mult, faţă de retribuţia tarifară anterioară. Oamenilor muncii de la I.M.M.R. Paşcani li se majorea­ză retribuţiile în medie cu 5,5 la sută. Remuneraţia unui strun­gar, categoria V bază, cu o ve­chime în muncă între 15—20 de ani, va creşte cu 260 de lei pe lună, a unui maistru clasa 24, gradaţia IV, cu 262 de lei, iar a unui lăcătuş, categoria a IV~a­ bază, cu o vechime în muncă de 5—10 ani, cu 233 de lei. In transporturile auto creşterea me­die a retribuţiilor (şi cu influen­ţa sporului de vechime) este de 8,7 la sută. Un şofer cu categoria a IlI-a bază, care lucrează pe o maşină de 16 tone, de exemplu, primeşte din această lună cu 274 de lei mai mult faţă de re­tribuţia precedentă tarifară, iar un şofer cu categoria specială, de pe o maşină cu o capacitate de peste 20 de tone, beneficiază de o majorare totală de 330 de lei. Cu 340 de lei creşte şi re­tribuţia unui mecanic auto cu ca­tegoria a VI-a bază. Şoferii şi mecanicii auto reprezintă la T.T.A. Iaşi 78,9 la sută din totalul personalului muncitor. Beneficiază de majorarea re­tribuţiei şi lucrătorii din activi­tatea de poştă şi telecomunica­­ţii. Astfel, unui factor poştal, clasa a III-a, gradaţia V, îi creş­te retribuţia de la 2­134, la 2346 de­ Iei. Un electromecanic, ca­tegoria a VI-a, treapta a II-a, primeşte o remuneraţie mai mare cu 300 de lei, iar un ofi­­ciant­ telegrafist, clasa a 18-a, gradaţia a VI-a — 250 de lei. Sunt majorări substanţiale care reflectă grija permanentă a parti­dului, personal a tovarăşului NICOLAE CEAU­ŞESCU, de a asigura oamenilor muncii con­diţii tot mai bune de viaţă. Ca răspuns la această grijă, personalul muncitor din unită­ţile ieşene de transporturi şi te­lecomunicaţii este hotărît să de­pună eforturi sporite pentru în­deplinirea exemplară a sarcini­lor de plan din acest an şi pe întregul cincinal, să întîmpine marile evenimente ale anului a 40-a aniversare a elberării patriei și Congresul al XlII-Iea al partidului — cu rezultate de prestigiu. IO­AN ȘCHIOPU ----------------- - - ----------------­ Aşa cum se cuvine în „Săptămîna pomiculturii“ (urmare din pag. 1) buna parte din plantaţie a fost, în acelaşi timp, fertiliza­tă. De asemenea, pomicultorii de aici sunt la zi şi cu aplica­rea tratamentelor fitosanitare. De acum principalele forţe vor fi îndreptate la acţiunea de înfiinţare a celor 20 de hec­tare de livadă nouă. Atenţie la legumicultorii care nu ţin cadenţa! » * După cum se ştie, condiţiile grele din iarnă au întîrziat considerabil şi lucrările legu­micole de sezon. Oamenii vrednici nu s-au lăsat cople­şiţi de greutăţi, ci şi-au ampli­ficat eforturile, reuşind astfel să recupereze în scurt timp rămînerile în urmă. Aşa, de exemplu, membrii C.A.P. Ţi­­gănaşi, Coarnele Caprei, Băl­­ţaţi au terminat primii din judeţ plantarea verzei în sola­rii. Eforturi susţinute s-au de­pus la această acţiune şi în alte părţi. Iată însă că, deşi termenul de încheiere a plan­tării verzei în spaţii protejate e practic expirat, legumiculto­rii de la C.A.P. Tîrgu Frumos, unitate cu vecile tradiţie în grădinărie, nu s-au învredni­cit să realizeze decît jumăta­te din cele două hectare pla­nificate. Asemenea restanţe în­­tîlnim, din păcate, şi în sec­torul de producere a răsaduri­lor. Astfel Cooperativa agri­colă din Grozeşti, care odi­nioară era renumită în produ­cerea răsadurilor, acum este foarte mult rămasă în urmă cu însăminţarea în răsadniţe. A­­ceeaşi situaţie critică se men­ţine şi la C.A.P. Butea. Aste­nie de primăvară sau organi­zare defectuoasă? Ultima va­riantă este cea mai plauzibilă. Şi ceaiul medicinal tot la... minut Este vorba de ceaiul medici­nal tip „instant“, adică de echi­valentul modern al ceaiului me­dicinal pe care fiecare dintre noi îl preparăm, ori de cite ori a­­vem nevoie, în casă. Pentru a­­ceasta însă sunt necesare focul și apa. Pentru pregătirea ceaiu­lui instant nu avem nevoie, după cum se știe, decit de apă. Aceasta pentru simplul motiv că el este constituit din extracte de plante, aduse sub formă de gra­­nule, care la simplul contact cu apa rece se dizolvă și... ceaiul este gata. Cu alte cuvinte, la fel de simplu cum se procedează cu produsul ness-caffé. întrucît noile ceaiuri medi­cinale sunt mai puţin cunoscute, considerăm că e bine să le pre­zentăm cititorilor, cu atît mai mult cu cit ele sunt produse de întreprinderea ieșeană de an­tibiotice. Instamixt este un ceai instant constituit din extracte de anghinară, păpădie, rosto­­pască şi pojarniţă. Este foarte e­­ficient în afecţiuni hepato-bilia­­re, aşa cum sunt colecistitele şi dischineziile biliare. Se poate re­comanda şi în colitele spastice însoţite de constipaţie. Un alt preparat se numeşte Sedînstant. El conţine extracte de rădăcină de odolean, flori de hamei, fructe de păducel, talpa gîştei, flori de tei şi de mătă­­ciune şi se administrează în stări de nervozitate, insomnie, agitaţie sau ca adjuvant in hipertensiu­ne arterială. Se beau 2—3 pahare de ceai pe zi, iar pentru insom­nie cu o jumătate de oră înain­te de culcare. Sub denumirea Tarbed­oi este cunoscut un produs mai nou, fa­bricat pe bază de ţintaură, ră­dăcină de păpădie, flori de găl­benele, rădăcină de tătănea­să, coada şoricelului, schinel, izmă bună şi chimion. Preparatul este indicat pentru tratamentul unor tulburări de digestie (dispepsii acute şi cronice) însoţite sau nu de tulburări ale colecistului. Tot întreprinderea de antibiotice a lansat şi produsul Ti­iverol. Spre deosebire de preparatele ante­rioare, aflate în stare de pulbe­re, acesta este o soluţie hidro­­alcoolică obţinută prin extrac­ţia următoarelor produse vege­tale : cimbrişor, frunze de izmă,­­flori de romaniţă şi mătăciune, rădăcină de cerenţel. Utilizarea acestui preparat este cea mai fa­­vorabilă pentru gargare în trata­mentul unor procese inflama­to­­rii din cavitatea bucală (gingi­­vite, laringite, faringite, stoma­­tite erozive), în afecţiuni de ve­cinătate (rino­sinuzite, otite me­dii), ca şi în scopul prevenirii infecţiilor după extracţiile den­tare sau amigdalectomie. Toate acestea, deoarece are proprietăţi antiseptice, antiinflamatorii, u­­şor analgezice şi cicatrizante, în amănunte de preparare şi dozare nu intrăm, întrucît indi­caţiile respective însoţesc fiecare produs. Nu rămîne deci decit să le aplicaţi cînd veţi avea nevoie. Ing. GH. GHEORGHIU reprezentant pentru judeţul Iaşi al întreprinderii PLAFAR" Botoşani Iată ce va oferi luna aprilie vînătorilor şi pescarilor sportivi Prea puţine împuşcături s-au auzit în luna martie pe fonduri­le noastre de vînătoare. Nici pescarii n-au putut să-şi încer­ce prea mult norocul. Să fie ele vină oare stratul mare de ză­padă care a acoperit în luna tre­cută pămîntu­l ? Sau poate obo­seala de pe urma eforturilor de­puse de vînători în confrunta­rea cu urecheaţii? In aprilie, să sperăm că armele şi uneltele de pescuit vor fi folosite la în­treaga capacitate, mai ales de către pescari, care din a doua decadă a lunii intră în... vacan­ţă. Ce vom vîna în această peri­oadă ? Sigur că fiecare se gîn­­deşte la situri. Da, primele exem­plare şi-au făcut apariţia. Intre 5—3­0 aprilie va trece grosul pa­sajului. Şi, ca de obicei, zonele preferate vor fi­ cele dintre Prut şi Siret. Ei vor poposi la noi o noapte sau două, în funcţie de umiditatea solului din păduri şi de hrana (rime şi vermişori) pe care o vor găsi. Deci luaţi-vâ din timp bilet de voie (pentru o noapte sau două), de... acasă. Din jurul bălţilor nu vor lipsi becaţinele. Iar după 15 aprilie ne vor vizita dublele. Tot în aprilie este deschis vina­tul şi la cocori, şi la răpitoarele cu pâr şi pene. Cu autorizaţie (numai în prima jumătate a lunii) se vor putea vîna şi bizami. Bine­înţeles, cine-i va găsi. Asta-i tot. Ne reîntîînim luna viitoare tot în această pagină. Să auzim de bine ! A. S. V­INATORU EPIGRAME Umil chiulangiu Se schimbă fără de tam-tam încet -încet Rămîne și peste program Dar la... bufet ! COSTACHE PLĂCINTĂ La parfumeria — Ca să n-am cumva regrete Un flacon de păr să-mi daţi. — Unul mare preferaţi ? — Nu, n-aş vrea să-mi... crească plete. I. ARNOT Apel la Salubritate — Veniţi, vă rog, şi la adresa 7“ Să ridicaţi gunoiul, că-i morman. Răspunde-o voce, gîngurind cochet: — Păi, vi l-am ridicat acum... un an î CONST. AMZA Anunţ important la C.E.C. Ce fusese important ? Cîştigasem un Trabant. Păcăleală ! Drept dovadă. Nu-i Trabant, ci e o... Ladă. IXV VAISMAN Despărţire A plecat zăpada A trecut puhoiul A rămas azi strada Numai cu... gunoiul I VASILE BOLOCAN De astăzi, sunt anun­ţate o serie de schimbări şi noutăţi care vă pot in­­teresa. De pildă, de as­tăzi sportivii noştri nu vor mai pierde nici un meci de verificare, se vor mulţumi cu in­­demnizaţia obişnuită, iar în timpul liber vor stu­dia vioara şi tilişca. De astăzi, tramvaiele vor circula atît de precis după grafic, incit vor exaspera onor publi­cul călător, iar acei vata­mani care aveau „boala vitezei“ își vor cere De astăzi... transferul pe mașinile care cară gunoiul. De astăzi, nici un profesor nu va mai cere elevilor săi să rezolve acasă pes- Foileton de 50 de probleme (500 în vacanţă), motiv pen­tru care părinţii îşi vor obliga odraslele să joa­ce tenis în timpul ră­mas disponibil, pe me­sele de beton amenaja­te pe lingă mai toate blocurile. De astăzi, la uşa fiecărui magazin va sta cite un lucrător cu serioase cunoştinţe de box, trînte şi oină, care va forţa pe toţi cumpărătorii incorecţi, care vor încerca să ple­ce fără să mai ia res­tul (în special pînă la un leu), să se întoarcă, să-şi ia banii şi să pre­­zinte scuze vînzătorilor jigniţi. De astăzi, re­­clamaţiile celor care, din cauza îmbulzelii de la acţiunile de gospodă­rire şi înfrumuseţare a spaţiilor din jurul blocurilor, nici nu a­­­jung să pună mina pe o sapă ori fie un hîrleţ, vor fi rezolvate prin prelungirea (în mod ex­cepţional) a „lunii cu­răţeniei“ cu o săptă­­mînă—două. De astăzi, nevestele nu-şi vor mai întreba soţii de ce în­­tîrzie la venirea acasă, şefii nu-şi vor mai în­­treba­­ subalternii de ce pleacă mai devreme, a­­genţii de circulaţie nu-i vor mai întreba pe şo­feri de ce se grăbesc, şi nici clienţii pe ospă­tari de ce nu se gră­besc. De astăzi, 1 aprilie 1984... CONST. PALADUŢA Filmele săptămînii viitoare PREMIERE. Victoria: IMPO­SIBILA IUBIRE". Casa de filme Patru ne oferă un film după romanul lui Marin Preda „In­trusul". Această grea misiune si-a asumat-o regizorul Constan­tin Vaeni, care semnează şi scenariul. In esenţă, filmul se constituie intr-o tulburătoare pledoarie în favoarea luptei pentru o existenţă frumoasă, pentru sacrificiu, pentru o via­ţă fără compromisuri. Apar, în distribuţie, Şerban Ionescu, Amza Pellea, Irina Petrescu, To­ra Vasilescu, Gheorghe Cozorici ş.a. Copou­ : „ARMA MISTERIOA­SA". •Studiourile bulgare au reali­zat un film de aventuri, a cărui acţiune este plasată în a doua ju­mătate a secolului al XIV-lea. Personaj principal este cunoscu­tul erou popular bulgar Ban Batil. In rolul titular, Liuben Ciatalov. RE­LUĂRI. REPUBLICA: „Domnişoara Noori“ . TINERE­TULUI : „O afacere murdară"! CASA SINDICATELOR : „Ser­bările galante" ; CLUBUL PA­NIFICAȚIEI : „Pintea". JOCURI P­ăcălici ORIZONTAL. 1. A doua faţă — Păcăliţi ; 2. Inima lui Păca­lă­­ — Tentaţie spre păcăleală ! 3. Schimbător de cale — Şiret... dintr-o bucată ! 4. Păcăleală re­gelui — ...mică măsură falsă— Un mim fără cap ! 5. Clasic ro­­mân, autorul piesei „Arvinte şi Pepelea“ ; 6. Cunoscut păcălici de la noi — Se schimbă-n miez de noapte ; 7. Brumărel (prese.)! — La mare înălţime ; 8. Circulă în Iran... — ...ca un cîine ; VER­TICAL: 1. Păcălici iute de mînă; 2. Autorul unor farse (de mai sus); 3. Nu poate fi păcălită ; 4. Sub­ţirel de tot — Esenţa unei anec­dote ! 5. Estetic la început! — Din Maramureş ; 6. La 1 aprilie îşi serbează ziua onomastică; 7. Mină caii — Apar la un an o dată ; 8. A legăna... la Arad ! — Taine ! 9. Ride... şi muşcă ; 10. Dus cu vorba (şi păcălit). GELU ŢEPELUŞ

Next