Flacăra Iaşului, august 1984 (Anul 40, nr. 11761-11785)
1984-08-01 / nr. 11761
Anul XL — Mr. W 761 Miercuri, 1 august 1984 4 pagini — 50 bani Fiecare clipă buni de lucru, preţuită cum se cuvine la recoltarea grabnică a griului, la executarea celorlalte lucrări de sezon! Viteza zilnică planificată la seceriş trebuie, peste tot, realizată şi depăşită ■ în fruntea întrecerii, oamenii muncii din consiliile unice agroindustriale Răducăneni şi Viudeni ■ Posibilităţi pentru a se lucra mai repede şi bine există în toate consiliile unice agroindustriale De citeva zile se seceră griul şi în judeţul nostru. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, mecanizatorii, cooperatorii depun eforturi pentru a strînge producţia grabnic şi făr pierderi, aşa cum a indicat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului nostru. După cum se poate vedea şi pe harta pe care o publicăm în acest număr al ziarului nostru, pe baza datelor centralizate la Direcţia agricolă judeţeană, în fruntea acestei lucrări deosebit de importante a campaniei de vară se află oamenii muncii din consiliile unice agroindustriale Rădulăneni şi Vlădeni, unde o bună parte din recolta de grîu a şi fost pusă la adăpost. Poziţia de frunte ocupată de unităţile agricole din aceste consilii se datorează ritmului bun de lucru asigurat din startul secerişului. Şi când spunem ritm bun de lucru avem in vedere buna funcţionare a combinelor, organizarea exemplară a muncii, ordinea şi disciplina existente în formaţiile de lucru, răspunderea sporită la fiecare participant la această campanie pentru succesul deplin al secerişului, în aceste consilii unice, fiecare clipă prielnică de lucru este folosită cum se cuvine. Asemenea posibilităţi pentru strîngerea grabnică a recoltei există in prezent în toate consiliile unice agroindustriale (cu excepţia Consiliului unic agroindustrial Valea Seacă unde stadiul de vegetaţie al culturilor de grîu este mai întîrziat), mai ales că organele agricole, sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de partid, au luat şi măsuri de întrajutorare. Nu satisfac încă vitezele cu care se recoltează griul în consiliile unice agroindustriale Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Popricani, Ciurea, Scînteia, Vîrlău, Ciortești. Trebuie făcut totul pen(continuare în pag. a 2-a) STADIUL RECOLTĂRII GRIULUI, DE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, ÎN SEARA ZILEI DE 31 IULIE A.C. (în procente față de plan) *în acest consiliu, stadiul de vegetaţie al lanurilor de grîu este mai întîrziat Trece vara și a terminat de finul de Anul acesta am avut o recoltă foarte bună de fin. Oamenii gospodari au adunat-o cu grijă și la timp, au depozitat-o la locul de consum, ferind-o astfel de pierderi. Transportul n-a constituit o problemă pentru că în perioada respectivă atelajele n-au avut alte treburi mai urgente de făcut decit să care finul Din păcate, această lucrare, care trebuia terminată demult, n-a fost nici pînă acum încheiată peste tot. Și nu din cauza cositului, ci din aceea a tărăgănării transportului. Sau mai bine-zis din cauza lipsei de preocupare din partea conducerilor unităţilor respective faţă de asigurarea hranei animalelor în perioada de stabulaţie. Duminică am fost la Tăuteşti, sat component al comunei Rediu, în vecinătatea căruia se secera griul (şi unde era şi mult fin pe cîmp). N. Gavril, preşedintele C.A.P., se afla la marginea lanului. Mai întîi ne interesăm de ce unitatea nu foloseşte maşinile de unii tot n-au transportat pe cîmp adunat paiele la eliberarea miriştilor. „Nu avem nevoie de astfel de maşini, ne răspunde interlocutorul. Grosul paielor l-am dat A.E.I. care le balotează, iar partea noastră o cărăm cu atelajele“. Hotărîrea ar fi fost poate înțeleaptă dacă C.A.P. n-ar mai fi avut nimic de transportat de pe cîmp. Numai că în afara paielor mai are la cărat mult fîn. Văile din apropierea locului Unde se secera erau pline de căpiţe înnegrite de ploi. C. Maxim, primarul comunei, ne spunea că mai este de transportat recolta de pe circa 50 de hectare, însă, în realitate, era mult mai muit. Să nu fi văzut oare tovarășii din conducerea Consiliului unic Movileni această părăduială ? Căci ce altceva poate să însemne lăsatul finului în bătaia ploilor a fi la amar de vreme ? „N-aveţi nevoie de fîn ?“ îl GH. POIANĂ (continuare în pag. a 2-a) 40 de ani de mari victorii sub conducerea partidului I.M.C. — o veritabili „fabrică de case“ In august 1969, deci cu 15 ani în urmă, intra în funcţiune la Iaşi o primă capacitate de producţie — cea de produse ceramice a întreprinderii de materiale de construcţii. Situată sub dealul argilos al Vlădicenilor. Fabrica de cărămidă, dotată cu utilaje şi instalaţii moderne, manevrate de câţiva oameni pricepuţi, a început să prelucrezi argila din apropiere, să o transforme în mii şi mii de cărămizi, atît de necesare şantierelor de construcţie a locuinţelor. Acest prim pas nu era suficient. Ritmul alert al dezvoltării judeţului, a celorlalte localităţi din zonă a impus proiectarea şi executarea unei noi capacităţi — cea de prefabricate din beton armat, de realizare a unor panouri mari, complet finisate. Tot aici se obţine o gamă largă de elemente pentru structuri industriale care se livrează nu numai în zona Moldovei, ci şi in alte judeţe ale ţării cum ar fi Constanţa, Maramureş ş.a. In toţi aceşti 15 ani de muncă intensă, de căutări, de constituire şi închegare a colectivului, oamenii de la I.M.C. au livrat Iaşului, Sucevei, Botoşaniului, Bacăului, Vasluiului peste un miliard de cărămizi cu care, după calculele inginerului Emil Alexandrescu, directorul întreprinderii, s-au construit circa 100 000 de apartamente. Dar, anii au trecut, pretenţiile de confort au sporit. I.E.C. Iaşi a devenit o recitabilă „fabrică de case“, de pe poarta căreia pleacă zilnic, în mijloace de transport speciale, zeci de apartamente. Nu doar cărămizi, ţiglă sau blocuri ceramice uşoare. Panourile de faţade, prefabricatele pentru interioare, camerele de baie sunt executate şi apoi numerotate pentru fiecare bloc de locuinţe. Şantierele devin astfel, de la o perioadă la alta, locuri de asamblare, de executare a unor remedieri, ori completări. Gradul înalt de industrializare al materialelor de construcţii a dus la reducerea timpului de construcţie a fiecărui apartament, faţă de durata normată. Un bloc cu 40—60 de apartamente, care dura în medie 6—7 luni, se ridică acum numai în 3—4 luni. Atenţia a fost concentrată şi asupra introducerii în circuitul productiv a unor materiale refolosibile. Astfel, în prezent, se folosesc în producţie, pe scară largă, cu eficienţă economică sporită, zgură de furnal de la Combinatul siderurgic Galaţi (circa 10 000 tone anual), rumeguşul de la diferite fabrici de cherestea (10 000 tone anual), cenuşa de la termocentrale (15 000 tone anual), cenuşă care la unele produse înlocuieşte cu bune rezultate cimentul. Este semnificativ să consemnăm declaraţia unui delegat al centralei de resort, prezent zilele trecute în întreprinderea ieșeană. „Oamenii de la I.M.C. Iaşi execută cel mai frumos şi diversificat finisaj din cele 31 de unităţi de profil din ţară, care realizează panouri prefabricate“. Aşadar, nu întâmplător, anul trecut unităţii ieşene i-a fost înmânată diploma pentru IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 2-a) Ta Combinatul de fibre sintetice O nouă invenţie în spiritginul eficienţei De curând, la Combinatul de fibre sintetice din Iaşi a fost finalizată o nouă invenţie, menită să contribuie la creşterea eficienţei economice a unităţii. Este vorba despre instalaţia de uscare prin centrifugare a firelor poliesterice, care va înlocui actualul sistem de lucru, aducând însemnate economii de energie electrică şi termică, estimate la 3,3 milioane de lei pe an şi obţinute, pe de o parte, prin schimbarea unor motoare electrice de puteri mari cu altele, de puteri mai mici, iar pe de altă parte, prin reducerea cu circa o treime a timpului de uscare pe şarjă. Invenţia, care a fost înregistrată la Oficiul de stat pentru invenţii şi mărci, aparţine unui colectiv compus din dr. ing. Dumitru Rădăuceanuu, directorul filialei Iaşi a Institutului de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică, ing. Ion Vornicul, de la aceeaşi filială, ing. Dumitru Turcu, de la secţia fire III, şi ing. Virgil Palade, din cadrul filialei Iaşi a Centrului de cercetări pentru fire şi fibre chimice Săvineşti. -------------- - - -- In cartierul Nicolina N. s-au dat în folosinţă noi blocuri de locuinţe cu spaţii comerciale la parter Foto : Gh. Onofrei