Flacăra Iaşului, februarie 1985 (Anul 41, nr. 11916-11939)
1985-02-01 / nr. 11916
Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. joi, 31 ianuarie, a avut loc şedinţa Comitetului Poliitic Executiv al C.C. al P.C.R. Au luat parte membrii Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost dezbătut şi aprobat Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984, care va fi dat publicităţii. Comitetul Politic Executiv a apreciat că rezultatele obţinute în îndeplinirea planului pe 1984 — cele mai bune din actualul cincinal — au asigurat dezvoltarea susţinută a industriei, agriculturii, a celorlalte sectoare, potrivit prevederilor celui de-al patrulea an al cincinalului. în acest sens, s-a subliniat că, în cursul anului trecut, industria a constituit, în continuare, factorul dinamizator al creşterii economice în agricultură, deşi condiţiile climatice nu au fost dintre cele mai favorabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria ţării , s-au dat în folosinţă importante obiective care au contribuit la întărirea potenţialului economic al ţării. A crescut producţia materială, a sporit avuţia naţională, creîndu-se premisele ridicării în continuare a nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie ale întregului popor. Anul 1984 s-a caracterizat prin ritmuri mai înalte de producţie, a marcat noi progrese pe calea îmbunătăţirii laturilor calitative, a dezvoltării intensive a economiei noastre socialiste. Astfel, valoarea producţiei industriale nete a crescut cu 8,4 la sută faţă de anul 1983, producţia globală cu 7 la sută, iar producţia marfă cu 6,7 la sută. Producţia agricolă a crescut cu 13,3 la sută, faţă de anul 1983, iar volumul total al investiţiilor cu 6,1 la sută. Productivitatea muncii în industria republicană a sporit cu 7,1 la sută. Realizările obţinute anul trecut au determinat sporirea acumulărilor, creşterea cu 7,7 la sută a venitului naţional, încheierea excedentară a bugetului, asigurîndu-se în acest fel consolidarea echilibrului financiar, realizarea unei balanţe comerciale active şi reducerea, în continuare, a datoriei externe Dezvoltarea producţiei materiale, ridicarea eficienţei economice, politica de repartizare raţională a venitului naţional au asigurat aplicarea, în continuare, a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a calităţii vieţii, sporirea veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, încheierea, în luna august a anului 1984, a acţiunii de majorare a retribuţiilor şi pensiilor, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Pe această bază s-a asigurat creşterea retribuţiei reale în 1984 cu 6 la sută faţă de anul 1980, iar a veniturilor reale ale ţărănimii cu 11,4 la sută. Comitetul Politic Executiv a subliniat că toate aceste succese sunt rezultatul direct al activităţii desfăşurate cu abnegaţie de clasa muncitoare, ţărănime şi intelectualitate, de întregul nostru popor care, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat cu energii sporite pentru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economico-socială a României în 1984. Rezultatele pozitive obţinute dovedesc, încă o dată, justeţea şi realismul politicii Partidului Comunist Român, al cărei scop suprem îl constituie înflorirea economico-socială a pârtiei, creşterea gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului popor. în acelaşi timp, ele pun cu putere în evidenţă hotărîrea oamenilor muncii, a întregii naţiuni, de a înfăptui neabătut Programul partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, istoricele hotărîri adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului. Pentru toate aceste realizări, Comitetul Politic Executiv, secretarul general al partidului, tovaraşul Nicolae Ceauşescu, adresează clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii din toate sectoarele economiei naţionale şi ale vieţii sociale calde felicitări, precum şi urări de noi şi tot mai mari succese în activitatea viitoare consacrată progresului şi înfloririi patriei socialiste, ridicării nivelului de trai, material şi spiritual, al întregului popor, în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, evidenţiind rezultatele bune înregistrate în îndeplinirea indicatorilor de bază ai planului pe 1984, a apreciat că acestea ar fi putut fi mult mai bune dacă în toate sectoarele de activitate s-ar fi acţionat cu toată fermitatea şi răspunderea pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului şi a legilor ţării privind realizarea planului de dezvoltare economico-socială. Secretarul general al partidului a subliniat că în spatele realizărilor obţinute în 1984 — care demonstrează marile posibilităţi ale economiei noastre naţionale — au continuat să se manifeste, în unele sectoare, lipsuri serioase în organizarea producţiei şi a muncii, ceea ce a dus la utilizarea necorespunzătoare a potenţialului tehnic şi uman, la nerespectarea termenelor de punere în funcţie a noilor capacităţi, la valorificarea insuficientă a resurselor materiale şi de reducere a cheltuielilor, influenţînd astfel negativ îndeplinirea unor indicatori de plan, în primul rînd a producţiei fizice, şi creînd greutăţi în asigurarea cu materii prime, materiale, energie și combustibili a unor ramuri industriale, precum și a fondului de marfă pentru export, în îndeplinirea integrală a planului de investiții, în acest context, a fost criticată preocuparea insuficientă a guvernului, a Comitetului de Stat al Planificării și a celorlalte organe economice de sinteză, a conducerilor ministerelor economice, pentru urmărirea sistematică a modului în care s-au îndeplinit prevederile de plan stabilite, pen (continuare în pag . 2-a) • - ----------—------------------------------ Şi in moderna secţie de fibre I, a Combinatului de fibre sintetice din Iaşi, se acţionează cu răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie pe 1985 Fotos. LEONID " Producţii maxime în fiecare ramură a agriculturii prin oriectiv asupra căruia trebuie să chibzuiască şi adunările generale din cooperativele agricole în aceste zile vor începe şi în cooperativele agricole adunările generale în care se va analiza activitatea din 1984 şi se vor dezbate indicatorii de plan pe noul an. După cum se ştie, 1984 a fost un an agricol bun şi pe meleagurile noastre. într-adevăr, în ciuda condiţiilor climatice mai puţin favorabile, s-a înregistrat cea mai mare producţie de cereale de pînă acum, rezultate bune raportîndu-se şi din celelalte sectoare. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realizările au fost peste tot pe măsura posibilităţilor. Dacă in unele cooperative agricole sau formaţii de lucru bilanţul anului agricol trecut a fost mai sărac, aceasta se datorează, evident, în primul rînd faptului că nu s-au respectat tehnologiile prevăzute. Prima adunare generală din 1985 constituie cel mai bun prilej pentru ca întreaga obşte să analizeze cu toată răspunderea în spiritul exigenţelor formulate de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cauzele acestor situaţii şi să adopte măsurile ce se impun pentru ca manifestarea lor să nu se mai repete. Sigur că, pentru a stimula dezbaterile, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole trebuie să întocmească dările de seamă cit mai temeinic, cu exemple şi comparaţii care să reflecte preocuparea diferită a unor sectoare şi ferme pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie. Numai aşa se va crea cadrul necesar pentru a se trage maximum de învăţăminte din analiza bilanţului şi a se lua, pe această bază, măsurile cele mai eficiente în vederea îmbunătăţirii activităţii în 1985. Sarcinile sporite ce stau în acest an în faţa agriculturii ieşene impun aceasta. Astfel, cooperativele noastre agricole vor trebui să obţină, în medie la hectar, 3 260 kg la cultura griului, 3 540 kg la orz, 3 740 kg la porumb, 1 990 kg la floarea-soarelui, 34,5 tone la sfecla de zahăr. Producţii mai mari se aşteaptă, de asemenea, din solarii şi grădinile de legume, din vii şi livezi, ca şi din fermele zootehnice. In toate sectoarele însă indicatorii de plan sunt pe deplin realizabili, bineînţeles cu condiţia să se ţină seama în continuare de toţi factorii hotărîtori pentru producţie. în acest an, loturile intensive de porumb, sfeclă dezahăr, cartofi etc. vor fi extinse mai mult de dorit ca agrotehnica aplicată aici să fie generalizată încă din acest an în aşa fel ca în cincinalul următor întreaga agricultură să păşească, aşa cum a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de al XIII-lea Congres al partidului, pe calea dezvoltării intensive în acest spirit trebuie dezbă- * tute în adunările generale şi măsurile menite să ducă la realizarea noilor indicatori de plan. E necesar să se analize- 1 ze cum se stă cu repararea maşinilor agricole, cu asigura- rea seminţelor şi cu celelalte pregătiri pentru campania agricolă de primăvară care trebuie desfăşurate din vre- ^ me şi cît mai bine. Să se vadă, de asemenea, ce se face pen- tru fertilizarea suplimentară a semănăturilor de toamnă, pentru continuarea transportă- rii îngrăşămintelor organice în platforme, ca şi pentru orga- nizarea unor lucrări de elimi- nare a excesului de umiditate sau a altor acţiuni de îmbună- tăţiri funciare. Eforturi deo- I sebite se cer în solarii şi în sectoarele de răsadniţe, unde activităţile de sezon au rămas J mult în urmă din cauza ca- priciilor vremii. Chiar dacă i iarna s-a mai îmblînzit, trebuie să se vegheze cu aceeaşi aten-ţie şi în zootehnie pentru ca temperaturile scăzute să nu i ducă la scăderea producţiei sau la îmbolnăvirea animalelor. Privind în perspectivă, să se ia de pe acum măsuri pentru terminarea modernizării adă- posturilor zootehnice, îmbună- tăţirea pajiştilor naturale şi, în general, pentru o mai bună organizare a viitoarei baze furajere. ) (continuare în pag. a 2-a) la, de asemenea. ... ) In întîmpinarea Congresului al lll-lea al F. D. U. S. şi a celei de-a ll-a Conferinţe pe ţară, a C. D. U. S. O susţinută muncă politico-educativă în rîndul femeilor de la sate — Ne aflăm într-un sezon în care femeile de la sate sînt mai puţin solicitate la munca cîmpului. De aceea vă întreb, tovarăşă Cornelia Ceacoschi, în calitatea dumneavoastră de vicepreşedintă a Comitetului judeţean Iaşi al femeilor, care sunt direcţiile în care acţionaţi în această perioadă, premergătoare Congresului al III-lea al F.D.U.S., în activitatea cu femeile din mediul rural ? — într-adevăr, pentru că iarna femeile de la sate au ceva mai mult timp liber, ponderea acţiunilor pe care le întreprindem aici sînt în favoarea muncii politico-educative, în lumina istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al partidului şi în întîmpinarea apropiatului Congres al F.D.U.S., ne-am îmbunătăţit planurile de muncă şi conţinutul întregii noastre activităţi, orientîndu-ne după preţioasele indicaţii conţinute în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu din decembrie 1984. O atenţie prioritară acordăm, în continuare, acţiunilor de însuşire, cunoaştere şi aplicare a hotărîri 101 Congresului al XIII-lea al P.C.R., a sarcinilor economice şi sociale pe acest an. Vizăm creşterea răspunderii şi autoexigenţei tuturor femeilor faţă de calitatea muncii lor, intensificînd activitatea de pregătire politică şi profesională. Ca urmare a acţiunilor întreprinse anul trecut, am reuşit să avem o mobilizare mai bună a forţei de muncă feminine în agricultură şi pot da ca exemple comunele Răducăneni, Costuleni, Lespezi, Belceşti, Comarna etc. De asemenea, tot datorită intervenţiei comitetelor, în mai multe comune au fost luate măsuri pentru încadrarea corespunzătoare în muncă a femeilor, în funcţie de capacitatea lor. în prezent, sprijinim desfăşurarea învăţămîntului agrozootehnic prin mobilizarea femeilor şi urmărirea modului de desfăşurare a cursurilor. Altă acţiune concretă, pe linia mobilizării la realizarea sarcinilor de plan, este organizarea unei consfătuiri cu preşedintele comitetelor comunale ale femeilor şi cu femei cu experienţă din sericicultură , domeniu în care avem sarcini importante. Ne străduim să conlucrăm cît mai bine cu celelalte organizaţii de masă şi obşteşti, cu consiliile de conducere ale C.A.P., în cadrul F.D.U.S. — în privinţa educaţiei juridice, ce acţiuni aţi întreprins în ultima perioadă ? — în colaborare cu asociaţia juriştilor, am organizat întîlniri cu femeile pentru cunoaşterea legilor nou apărute şi care vizează activitatea din agricultură. Aceste dezbateri au avut un larg ecou şi influenţă în rîndul femeilor, care au participat cu mult interes. De asemenea, în vederea educării şi însuşirii atît a normelor eticii şi echităţii socialiste, cît şi a regilor statului, vom organiza dezbateri despre muncă şi valoarea ei socială, despre cinste, corectitudine şi repect faţă de oameni şi munca lor. — Ce loc ocupă în preocupările organizaţiilor de femei din judeţ educarea materialist-ştiinţifică a femeilor ? — în anul trecut am organizat cîteva acţiuni în comunele Ruginoasa, Todireşti, Tătăruşi, Tansa, Lespezi, Bivolari etc. pe ELENA DUMITRESCU (continuare în pag. a 2-a)