Flacăra Iaşului, februarie 1985 (Anul 41, nr. 11916-11939)

1985-02-01 / nr. 11916

Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.­ ­ Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. joi, 31 ianuarie, a avut loc şedinţa Comitetului Pol­iitic Executiv al C.C. al P.C.R. Au luat parte membrii Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi Guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia. In cadrul şedinţei a fost dezbătut şi aprobat Co­municatul cu privire la îndeplinirea Planului na­ţional unic de dezvoltare economico-socială a Re­­publicii Socialiste România pe anul 1984, care va fi dat publicităţii. Comitetul Politic Executiv a apreciat că rezul­tatele obţinute în îndeplinirea planului pe 1984 — cele mai bune din actualul cincinal — au asigurat dezvoltarea susţinută a industriei, agriculturii, a celorlalte sectoare, potrivit prevederilor celui de-al patrulea an al cincinalului. în acest sens, s-a sub­liniat că, în cursul anului trecut, industria a con­stituit, în continuare, factorul dinamizator al creşterii economice­­ în agricultură, deşi condiţi­ile climatice nu au fost dintre cele mai favo­rabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de ce­­­reale din istoria ţării , s-au dat în folosinţă im­portante obiective care au contribuit la întărirea potenţialului economic al ţării. A crescut pro­ducţia materială, a sporit avuţia naţională, creîndu-se premisele ridicării în continuare a nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie ale întregului popor. Anul 1984 s-a caracterizat prin ritmuri mai înalte de producţie, a marcat noi progrese pe ca­lea îmbunătăţirii laturilor calitative, a dezvoltă­rii intensive a economiei noastre socialiste. Ast­fel, valoarea producţiei industriale nete a crescut cu 8,4 la sută faţă de anul 1983, producţia globală cu 7 la sută, iar producţia marfă cu 6,7 la sută. Producţia agricolă a crescut cu 13,3 la sută, faţă de anul 1983, iar volumul total al investiţiilor cu 6,1 la sută. Productivitatea muncii în industria republicană a sporit cu 7,1 la sută. Realizările obţinute anul trecut au determinat sporirea acumulărilor, creşterea cu 7,7 la sută a venitului naţional, încheierea excedentară a bu­getului, asigurîndu-se în acest fel consolidarea e­­chilibrului financiar, realizarea unei balanţe co­merciale active şi reducerea, în continuare, a da­toriei externe Dezvoltarea producţiei materiale, ridicarea efi­cienţei economice, politica de repartizare raţiona­lă a venitului naţional au asigurat aplicarea, în continuare, a prevederilor Programului de creş­tere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a calităţii vieţii, sporirea veniturilor tuturor cate­goriilor de oameni ai muncii, încheierea, în lu­na august a anului 1984, a acţiunii de majorare a retribuţiilor şi pensiilor, îmbunătăţirea aprovizio­nării populaţiei. Pe această bază s-a asigurat creş­terea retribuţiei reale în 1984 cu 6 la sută faţă de anul 1980, iar a veniturilor reale ale ţărănimii cu 11,4 la sută. Comitetul Politic Executiv a subliniat că toate aceste succese sunt rezultatul direct al activităţii desfăşurate cu abnegaţie de clasa muncitoare, ţă­rănime şi intelectualitate, de întregul nostru po­por care, strîns unit în jurul partidului, al secre­tarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat cu energii sporite pentru înfăptuirea o­­biectivelor de dezvoltare economico-socială a României în 1984. Rezultatele pozitive obţinute dovedesc, încă o dată, justeţea şi realismul politicii Partidului Comunist Român, al cărei scop suprem îl consti­tuie înflorirea economico-socială a pârtiei, creş­terea gradului de bunăstare şi civilizaţie al în­tregului popor. în acelaşi timp, ele pun cu putere în evidenţă hotărîrea oamenilor muncii, a în­tregii naţiuni, de a înfăptui neabătut Programul partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, istoricele hotărîri adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului. Pentru toate aceste realizări, Comitetul Politic Executiv, secretarul general al partidului, tova­­raşul Nicolae Ceauşescu, adresează clasei munci­toare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oame­nilor muncii din toate sectoarele economiei na­ţionale şi ale vieţii sociale calde felicitări, pre­cum şi urări de noi şi tot mai mari succese în activitatea viitoare consacrată progresului şi înfloririi patriei socialiste, ridicării nivelului de trai, material şi spiritual, al întregului popor, în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, evidenţiind re­zultatele bune înregistrate în îndeplinirea indi­catorilor de bază ai planului pe 1984, a apreciat că acestea ar fi putut fi­ mult mai bune dacă în toate sectoarele de activitate s-ar fi acţionat cu toată fermitatea şi răspunderea pentru înfăp­tuirea hotărîrilor partidului şi a legilor ţării privind realizarea planului de dezvoltare eco­nomico-socială. Secretarul general al partidului a subliniat că în spatele realizărilor obţinute în 1984 — care demonstrează marile posibilităţi ale economiei noastre naţionale — au continuat să se manifeste, în unele sectoare, lipsuri serioase în organizarea producţiei şi a muncii, ceea ce a dus la utilizarea necorespunzătoare a potenţia­lului tehnic şi uman, la nerespectarea termenelor d­e­ punere în funcţie a noilor capacităţi, la valo­rificarea insuficientă a resurselor materiale şi de reducere a cheltuielilor, influenţînd astfel ne­­gativ îndeplinirea unor indicatori de plan, în primul rînd a producţiei fizice, şi creînd greu­tăţi în asigurarea cu materii prime, materiale, energie și combustibili a unor ramuri industriale, precum și a fondului de marfă pentru export, în îndeplinirea integrală a planului de investiții, în acest context, a fost criticată preocuparea in­­suficientă­ a guvernului, a Comitetului de Stat al Planificării și a celorlalte organe economice de sinteză, a conducerilor ministerelor economice, pentru urmărirea sistematică a modului în care s-au îndeplinit prevederile de plan stabilite, pen­ (continuare în pag . 2-a) • - ----------—------------------------------­ Şi in moderna secţie de fibre I, a Combinatului de fibre sin­tetice din Iaşi, se acţionează cu răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie pe 1985 Foto­­­s. LEONID " Producţii maxime în fiecare­­ ramură a agriculturii p­rin or­iectiv asupra căruia­­ trebuie să chibzuiască şi adunările generale din cooperativele agricole în aceste zile vor începe şi în cooperativele agricole a­­dunările generale în care se va analiza activitatea din 1984 şi se vor dezbate indicatorii de plan pe noul an. După cum se ştie, 1984 a fost un an agri­col bun şi pe meleagurile noas­tre. într-adevăr, în ciuda con­diţiilor climatice mai puţin fa­vorabile, s-a înregistrat cea mai mare producţie de cereale de pînă acum, rezultate bune raportîndu-se şi din celelalte sectoare. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realizările au fost peste tot pe măsura posibilită­ţilor. Dacă in unele cooperati­ve agricole sau formaţii de lu­cru bilanţul anului agricol trecut a fost mai sărac, aceas­ta se datorează, evident, în pri­mul rînd faptului că nu s-au­­ respectat tehnologiile prevăzu­­­­te. Prima adunare generală din 1985 constituie cel mai bun prilej pentru ca întreaga ob­şte să analizeze cu toată răs­punderea în spiritul exigen­ţelor formulate de conducăto­rul partidului şi statului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cauzele acestor situaţii şi să adopte măsurile ce se impun pentru ca manifestarea lor să nu se mai repete. Sigur că, pentru a stimula dezbaterile, consiliile de conducere ale co­operativelor agricole trebuie să întocmească dările de sea­mă cit mai temeinic, cu exem­ple şi comparaţii care să re­flecte preocuparea diferită a unor sectoare şi ferme pentru îndeplinirea sarcinilor de pro­ducţie. Numai aşa se va crea cadrul necesar pentru a se trage maximum de învăţămin­te din analiza bilanţului şi a se lua, pe această bază, măsu­rile cele mai eficiente în vede­rea îmbunătăţirii activităţii în 1985. Sarcinile sporite ce stau în acest an în faţa agriculturii ieşene impun aceasta. Astfel, cooperativele noastre­­ agrico­le vor trebui să obţină, în me­die la hectar, 3 260 kg la cul­tura griului, 3 540 kg la orz, 3 740 kg la porumb, 1 990 kg la floarea-soarelui, 34,5 tone la sfecla de zahăr. Producţii mai­­ mari se aşteaptă, de asemenea, din solarii şi grădinile de le­gume, din vii şi livezi, ca şi din fermele zootehnice. In toate sectoarele însă indica­torii de plan sunt pe deplin realizabili, bineînţeles cu con­diţia să se ţină seama în con­tinuare de toţi factorii hotărî­­tori pentru producţie. în acest an, loturile intensive de po­rumb, sfeclă de­­zahăr, cartofi etc. vor fi extinse mai mult­­ de dorit ca agrotehnica apli­cată aici să fie generalizată încă din acest an în aşa fel ca în cincinalul următor în­treaga agricultură să păşească,­­ aşa cum a cerut tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu la cel de al­­ XIII-lea Congres al partidului,­­ pe calea dezvoltării intensive­­ în acest spirit trebuie dezbă- * tute în adunările generale şi­­ măsurile menite să ducă la­­ realizarea noilor indicatori de­­ plan. E necesar să se analize- 1 ze cum se stă cu repararea­­ maşinilor agricole, cu asigura-­­ rea seminţelor şi cu celelalte­­ pregătiri pentru campania­­ agricolă de primăvară care­­ trebuie desfăşurate din vre- ^ me şi cît mai bine. Să se vadă,­­ de asemenea, ce se face pen-­­ tru fertilizarea suplimentară­­ a semănăturilor de toamnă,­­ pentru continuarea transportă-­­ rii îngrăşămintelor organice în­­ platforme, ca şi pentru orga-­­ nizarea unor lucrări de elimi-­­ nare a excesului de umiditate­­ sau a altor acţiuni de îmbună-­­ tăţiri funciare. Eforturi deo- I sebite se cer în solarii şi în­­ sectoarele de răsadniţe, unde­­ activităţile de sezon au rămas J mult în urmă din cauza ca-­­ priciilor vremii. Chiar dacă i iarna s-a mai îmblînzit, trebuie­­ să se vegheze cu aceeaşi aten-­­­ţie şi în zootehnie pentru ca­­ temperaturile scăzute să nu i ducă la scăderea producţiei sau­­ la îmbolnăvirea animalelor.­­ Privind în perspectivă, să se­­ ia de pe acum măsuri pentru­­ terminarea modernizării adă-­­ posturilor zootehnice, îmbună-­­ tăţirea pajiştilor naturale şi,­­ în general, pentru o mai bună­­ organizare a viitoarei baze­­ furajere. ) (continuare în pag. a 2-a) la, de asemenea. ... ) In întîmpinarea Congresului al lll-lea al F. D. U. S. şi a celei de-a ll-a Conferinţe pe ţară, a C. D. U. S. O susţinută muncă politico-educativă în rîndul femeilor de la sate — Ne aflăm într-un sezon în care femeile de la sate sînt mai puţin solicitate la munca cîmpu­­lui. De aceea vă întreb, tovară­şă Cornelia Ceacoschi, în calita­tea dumneavoastră de vicepre­şedintă a Comitetului judeţean Iaşi al femeilor, care sunt di­recţiile în care acţionaţi în a­­ceastă perioadă, premergătoare Congresului al III-lea al F.D.U.S., în activitatea cu fe­meile din mediul rural ? — într-adevăr, pentru că iar­na femeile de la sate au ceva mai mult timp liber, ponderea acţiunilor pe care le întreprin­dem aici sînt în favoarea mun­cii politico-educative, în lumi­na istoricelor hotărîri ale Con­gresului al XIII-lea al partidu­lui şi în întîmpinarea apro­piatului Congres al F.D.U.S., ne-am îmbunătăţit planuri­le de muncă şi conţinutul în­tregii noastre activităţi, orien­­tîndu-ne după preţioasele indi­caţii­­ conţinute în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu din decembrie 1984. O atenţie prioritară acordăm, în continu­are, acţiunilor de însuşire, cu­noaştere şi aplicare a hotărîri­ 101 Congresului al XIII-lea al P.C.R., a sarcinilor economice şi sociale pe acest an. Vizăm creşterea răspunderii şi autoe­­xigenţei tuturor femeilor faţă de calitatea muncii lor, intensi­­ficînd activitatea de pregătire politică şi profesională. Ca ur­mare a acţiunilor întreprinse a­­nul trecut, am reuşit să avem o mobilizare mai bună a forţei de muncă feminine în agricul­tură şi pot da ca exemple co­munele Răducăneni, Costuleni, Lespezi, Belceşti, Comarna etc. De asemenea, tot datorită inter­venţiei comitetelor, în mai mul­te comune au fost luate măsuri pentru încadrarea corespunză­toare în muncă a femeilor, în funcţie de capacitatea lor. în prezent, sprijinim desfăşurarea învăţămîntului agrozootehnic prin mobilizarea femeilor şi ur­mărirea modului de desfăşura­re a cursurilor. Altă acţiune concretă, pe linia mobilizării la realizarea sarcinilor de plan, este organizarea unei consfătu­iri cu preşedintele comitetelor comunale ale femeilor şi cu fe­m­ei cu experienţă din sericicul­tură , domeniu în care avem sarcini importante. Ne străduim să conlucrăm cît mai bine cu celelalte organizaţii de masă şi obşteşti, cu consiliile de con­­ducere ale C.A.P., în cadrul F.D.U.S. — în privinţa educaţiei juri­dice, ce acţiuni aţi întreprins în ultima perioadă ? — în colaborare cu asociaţia juriştilor, am organizat întîl­­niri cu femeile pentru cunoaş­terea legilor nou apărute şi ca­re vizează activitatea din agri­cultură. Aceste dezbateri au a­­vut un larg ecou şi influenţă în rîndul femeilor, care au par­ticipat cu mult interes. De a­­semenea, în vederea educării şi însuşirii atît a normelor eticii şi echităţii socialiste, cît şi a regilo­r statului, vom organiza dezbateri despre muncă şi va­loarea ei socială, despre cinste, corectitudine şi re­pect faţă de oameni şi munca lor. — Ce loc ocupă în preocupă­rile organizaţiilor de femei din judeţ educarea materialist-şti­­inţifică a femeilor ? — în anul trecut am organi­zat cîteva acţiuni în comunele Ruginoasa, Todireşti, Tătăruşi, Tansa, Lespezi, Bivolari etc. pe ELENA DUMITRESCU (continuare în pag. a 2-a)

Next