Flacăra Iaşului, februarie 1985 (Anul 41, nr. 11916-11939)

1985-02-01 / nr. 11916

Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. (urmare din pag.__1)^tru soluţionarea operativă a tuturor problemelor privind execuţia în bune condiţiuni a planului pe 1984. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pornind de la lipsurile care s-au manifestat, îndeosebi în ultima parte a anului trecut, în sectoarele minier, petrolier şi al energiei electrice — lipsuri care au creat serioase greutăţi în desfăşurarea normală a activităţii economice şi sociale — a cerut, ca, în cel mai scurt timp, în cursul lunii februarie, guvernul, ministerele minelor, petrolului şi energiei electrice — împreună cu organele centrale de sinteză — să prezinte programe speciale de măsuri pentru lichidarea lipsurilor şi realizarea în cele mai bune condiţii a producţiei pe 1985, în ritmurile şi la nivelele stabilite. Secretarul general al partidului a arătat că se impune ca în fiecare ramură de producţie, în fiecare minister, centrală şi unitate economică să se acorde toată atenţia folosirii întregii capacităţi a maşinilor şi instalaţiilor pentru a se obţine realizarea producţiei fizice prevăzute şi, în primul rînd, a producţiei destinate exportului, pentru diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie pe unitatea de produs, reducerea mai accentuată a costurilor de fabricaţie şi îndeosebi a cheltuielilor materiale, ca mijloace principale de creştere a venitului naţional, sursă de asigurare a fondurilor necesare dezvoltării economico-sociale şi ridicării nivelului de trai al întregului popor, în vederea gospodăririi cu maximă răspundere a resurselor energetice ale ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat, pornind de la experienţa din perioada de iarnă, să se elaboreze din timp şi să se prezinte conducerii partidului spre aprobare un program de măsuri privind regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale in perioada de vară, care să asigure gospodărirea şi utilizarea cît mai raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor, atît în procesele tehnologice, cît şi în domeniul consumului public şi casnic, în cadrul şedinţei, secretarul general al partidului a subliniat că perfecţionarea activităţii în domeniul exportului constituie problema centrală a activităţii economice şi a cerut guvernului, organelor de sinteză, Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, ministerelor producătoare să acţioneze cu răspundere sporită în acest domeniu, să ia toate măsurile pentru realizarea la timp şi în cele mai bune condiţiuni de calitate a tuturor contractelor încheiate cu partenerii străini, a tuturor livrărilor pentru export. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea de a se întări spiritul de ordine şi disciplină în toate sectoarele economiei naţionale, de a se face totul şi de a se acţiona cu cea mai mare răspundere pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a prevederilor planului pe acest an, asigurîndu-se astfel realizarea întregului cincinal 1981—1985 — ceea ce creează o bună bază pentru trecerea cu succes la viitorul plan cincinal, la înfăptuirea hotărîrilor şi obiectivelor de dezvoltare economico-socială a ţării stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului. în cadrul şedinţei, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat răspunderea deosebită ce revine Comitetului Politic Executiv, fiecărui membru al acestuia, pentru buna desfăşurare a muncii în sectoarele ce le-au fost încredinţate şi a cerut ca fiecare să acţioneze cu toată exigenţa şi cu înalt spirit de răspundere pentru întărirea ordinii şi disciplinei, pentru aplicarea şi respectarea riguroasă a hotărîrilor partidului şi statului privind realizarea întocmai a planului şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării. S-a cerut, în acelaşi timp, ca organizaţiile de masă şi obşteşti, şi în mod deosebit Uniunea Generală a Sindicatelor, precum şi Uniunea Tineretului Comunist, Consiliul Naţional al Femeilor să-şi aducă o contribuţie sporită la mobilizarea tot mai largă a oamenilor muncii, a iniţiativei şi spiritului gospodăresc al acestora, în vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan pe 1985 şi pe întregul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată fermitatea în direcţia unirii şi mai puternice a tuturor forţelor şi energiilor celor ce muncesc, a întăririi spiritului de răspundere al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii pentru înfăptuirea prevederilor înscrise în Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării, pentru pregătirea trecerii în cele mai bune condiţiuni la înfăptuirea celui de-al 8-lea plan cincinal. Comitetul Politic Executiv adresează muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, tuturor oamenilor muncii din industrie şi agricultură, din toate sectoarele economiei naţionale, precum şi organelor şi organizaţiilor de partid, organizaţiilor de masă şi obşteşti chemarea de a face totul pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a prevederilor planului de dezvoltare economico-socială pe anul 1985 şi pe întregul cincinal, de a acţiona în Strînsa unitate pentru transpunerea neabătută în viaţă a hotărîrilor şi orientărilor stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului privind dezvoltarea României în cincinalul 1986—1990 şi în perspectivă pînă în anul 2000. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă convingerea că întregul nostru popor îşi va consacra toate forţele şi capacităţile sale creatoare pentru a întîmpina cu realizări tot mai importante, în toate domeniile de activitate, alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare de la 17 martie — eveniment de însemnătate deosebită în viaţa social-politică a ţării, în întărirea statului nostru socialist, în asigurarea mersului neabătut al României pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a trecerii spre comunism. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme ale activităţii curente de partid şi de stat. --------------------------------------- - --------------- O susţinută muncă politico-scrucativă (urmare din pag. 1) teme ca : „Originea vieţii“, „Originea şi evoluţia sistemului solar“, „Realizările ştiinţei în agricultură“. Vom organiza, pe mai departe, dezbateri, simpozioane, lectorate tehnico-ştiinţifice pentru combaterea, şi contracararea fenomenului misticoreligios, pentru înţelegerea ştiinţifică de către femei a fenomenelor din natură şi societate, pentru cultivarea convingerilor materialiste, a spiritului revoluţionar în muncă şi viaţă. Unele dintre aceste acţiuni se vor desfăşura în cadrul cluburilor „Femina“. — Ce alte acţiuni vor avea loc în cadrul cluburilor „Femina“ ? — în primul rînd, ne-am propus ca în acest an, pornind de la experienţa pe care o avem, precum şi de la eficienţa acestor cluburi, să sporim numărul lor în mediul rural, în cadrul lor, ca de altfel, în fiecare sat, vom organiza şezători, iar în unele comune, cum sunt Focuri, Moşna, Ruginoasa, Popricani, Dobrovăţ, Costuleni ş.a., vom invita muzeografi, etnografi care să vorbească femeilor despre importanţa păstrării tradiţiei strămoşeşti şi a specificului zonelor noastre folclorice în artizanat. De asemenea, vom aborda problemele educării copiilor, antrenînd într-o mai mare măsură cadrele didactice de la şcoli şi liceele din localităţile respective. Trebuie să fim în permanenţă receptive la mobilizatoarele îndemnuri şi sarcini trasate de partid, pentru ca fiecare femeie să-şi sporească contribuţia la progresul general al patriei. In orice caz, ne propunem să fim mai active în a transpune în viaţă măsurile propuse şi de a căror ducere la îndeplinire răspundem, din cadrul programelor existente la nivelul consiliilor F.D.U.S. din fiecare localitate, astfel incit contribuţia noastră la formarea comunistă şi revoluţionară a femeilor, precum şi la creşterea în acest spirit a tinerei generaţii, să sporească. Bilanţ rodnic, dar şi neîmpliniri S-a mai încheiat o ediţie a „Festivalului filmului la sate“, amplă manifestare culturală ce se organizează in întreaga ţară în fiecare iarnă, de aproape trei decenii, în judeţul Iaşi au fost antrenate în cadrul festivalului 140 de unităţi cinematografice săteşti care, timp de două luni, au prezentat nu numai un număr sporit de spectacole, ci au organizat şi acţiuni educative de largă varietate tematică. Numai în prima lună a Festivalului, întreprinderea cinematografică judeţeană a organizat, în colaborare cu consiliile comunale de educaţie politică şi cultură socialistă, peste 100 de manifestări, la care au participat 167.000 de iubitori ai filmului de la sate. în fruntea acestor acţiuni se situează cele dedicate cunoaşterii şi însuşirii hotărîrilor Congresului al XlII-lea al partidului, prezentării marilor înfăptuiri ale poporului nostru în cele patru decenii de viaţă liberă, socialistă, înfăţişării, în rîndul tineretului mai ales, a strălucitei şi îndelungatei activităţi revoluţionare desfăşurate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru triumful idealurilor comuniste. In localităţi ca Lungani, Dumeşti, Movileni, Popricani, Comarna, sub genericul „Omagiu ctitorului României socialiste“, au fost prezentate filmele „O viaţă închinată fericirii poporului“ şi „Al patriei erou între eroi“. Alte genuri de manifestări au avut ca teme lupta poporului nostru împotriva fascismului, evocarea actului istoric de la 1944. Sub aceste generice, la Cozmeşti, Moşna şi Leţcani, au avut loc seri de cultură cinematografică, la care au participat peste 2.000 de spectatori. Sub formă de zile şi săptămîni de cultură cinematografică, medalioane şi concursuri gen „Cine ştie răspunde“, într-un mare număr de localităţi săteşti au avut loc expuneri, dezbateri, evocări, toate urmate de prezentarea celor mai semnificative filme artistice româneşti, a unor grupaje de filme documentare pe diferite teme educative. Nici actuala ediţie a „Festivalului filmului la sate“ n-a fost scutită de unele neîmpliniri, datorate, mai ales, deficienţelor de ordin organizatoric, în localităţi ca Prisăcani, Valea Seacă, Brăeşti, Păuşeşti—Dumeşti, Popeşti, Satu Nou — Belceşti, unde de regulă se înregistrează o slabă activitate cu filmul, şi în această perioadă ecranele unităţilor cinematografice au stat mai mult întunecate în satul Cepleniţa, de exemplu, pentru elevii aflaţi în vacanţă nu s-a prezentat nici un film, deoarece operatorul fusese plecat din localitate. Dacă la acestea adăugăm că în alte localităţi aparatele de proiecţie au funcţionat defectuos, se înţelege că a avut de suferit calitatea manifestărilor organizate. Cunoscut fiind că activitatea cu filmul se bucură de larg interes în rîndul tineretului Îndeosebi, se cuvine ca în perioada următoare întreprinderea cinematografică judeţeană să acţioneze mai energic, atît pentru continuarea genurilor de manifestări începute, cît şi pentru eliminarea neajunsurilor ce se mai întîlnesc în unele sate. C. LUPU „Festivalul filmului la sate. ---------------------------FLACĂRA IAȘULUI Un obiectiv asupra căruia trebuie să chibzuiască şi adunările generale din cooperativele agricole (urmare din pag. î) Adunările generale sunt chemate să chibzuiască în aşa fel incit întreaga activitate să se desfăşoare sub semnul eficienţei economice sporite, în fiecare sector sau fermă asigurîndu-se producţii maxime cu cheltuieli minime. Să se aibă în vedere, cum e şi normal, în primul rînd căile de creştere a producţiei agricole, dar în acelaşi timp să nu se neglijeze nici importantele surse de venituri pe care le reprezintă activităţile industriale şi prestările de servicii. Soluţiile adoptate în adunările generale, împreună cu cele din adunările pe ferme, se vor constitui într-un cuprinzător program de acţiune prin înfăptuirea căruia cooperativele noastre agricole vor face încă un pas înainte pe calea dezvoltării lor economice şi, implicit, în privinţa bunăstării ţărănimii cooperatiste. • • .—- ------- - - ------ „Prietenii filmului“ Azi, la ora 18, în sala mică a Casei de cultură a sindatelor, se reiau serile de cultură cinematografică. In program: „Intîlnire cu cinematografia canadiană“, urmată de proiecţia filmului „Conspiraţia tăcerii“. Mana Mârza, riguroasă disciplină îrttelectuală Fiecare om cu adevărul lui, cîţi oameni, atîtea adevăruri — spune, pare-mi-se, un personaj pirandellian. Constatarea e valabilă doar parţial, adică privind convingerea intimă a insului, deoarece există, impusă tot de către oameni, o logică ce conduce spre adevăruri suverane, fie chiar pentru o anumită epocă din civilizaţia umană. Astfel, există o logică a artei clasice, o alta a renaşterii, a impresionismului şi — menţinîndu-se în domeniul artelor plastice, — una, să zicem, a cubismului. Deci, fiecare curent cu adevărul lui. Şi mai există părerea că meseria se mai fură, dar experienţa se cîştigă numai prin luptă perseverentă. Or, experienţe înseamnă înţelepciune, discernămînt, consecvenţă şi economie de mijloace pînă la sobrietate. Un anume ritm calm, o cadenţă meditativă în toate lucrările Măriei Mârza (Galeriile „Flacăra laşului“) vorbesc de înţelepciune şi de o conştiinţă a stăpînirii mijloacelor de expresie, toate fiind rezultatul disciplinei intelectuale. Formată într-o familie de artişti (Una din lucrări e dedicată omagial tatălui său, pictorul N. Popovici-Lespezi, de la a cărui naştere se împlinesc o sută de ani, eveniment ce va fi marcat prin expoziţii retrospective la Iaşi, Botoşani şi Dorohoi), Maria Mârza a rămas în fond fidelă tradiţiei clasice, în care dizolvă sensibilitatea impresionistă, obţinînd o interesantă percepţie a realului pe care se bazează autenticitatea organică a artei sale, necoruptă de influenţe străine. Concepţia compoziţională tinde spre perfecţiunea de esenţă, apelînd doar la cîteva elemente, o sinteză ce reuşeşte să traseze cele două coordonate de bază pe care înflorește spalierul cromatic, cel care, sub o blîndă melancolie venită parcă din vreme negrabită, creşte numai în grădina Măriei Mârza. E vorba de talentul aducerii culorilor la acea stare sufletească de îneîntare unică, lumina zîmbind doar, cînd pictorii surprind vraja pe care nu îndrăznesc s-o trăiască. Peisajul său are muzicalitate în ritmicitatea grafiei planurilor, soliditate în construcţie şi, stînd uneori în preajma desenului lui Şt. Dimitrescu , povesteşte despre culoarea pe care o ştie, fiindcă alta nu i s-ar potrivi o Iarnă la Iaşi, Case la Bucium, Pe str. Armeană). Aplecată în a privi natura cu propria-i perfecţiune, Maria Mârza pictează flori frumoase şi de aceea voit livreşti, ca intr-un decor fericit, în orice caz mult mai îneintate de ele decit peisajul. .Sînt literaturizate datorită convingerii că „păsările şi florile nu au riduri" şi de aceea destinul lor e să placă fără „ prejudecăţi (Trandafiri roşii, Flori în vas albastru. Buchet omagial). Dezinvoltura tuşei şi siguranţa gestului se vădesc îndeosebi în portret (Adrian, Femeie ’’e plajă), de astă dată artista încremenind clipa într-o patetică înfiorare a culorii, mai evidentă decit în peisaj, unde atenţia e distributivă. Atît în selecţia de la Galeria „Flacăra Iaşului“, cît şi în lucrările din colectiva omagială deschisă la Casa de cultură a sindicatelorunde expune alături de Elena Şuvei, Iuliana Porumbaru, Gh. Savin şi P. B. cer), Maria Mârza rămîne un exemplu de trudă asiduă pentru perfecţiune, o pictoriţă a luminii calme şi expresiei cumpănite. AUREL LEON Prin expoziţii a . jocur I Magistrala albastră ORIZONTAL : 1. Magistrala albastră — „Casa“ navelor (sing.) ; 2. Va fi produsă și de cele două microhidrocentrale ce vor fi instalate în ecluzele de la Cernavodă și Agigea — Din teorie ; 3. Pătrat din fringhii — Prima chenzină ; 4. Cernavodă km. 46 — Poartă modernă la Agigea ; 5. Asociaţia Europeană a Liberului Schimb — 1984 (26 mai), a fost inaugurat oficial canalul Dunăre — M. Neagră — Două din Constanţa... fac linişte ! ; 6. In centrul Avrigului — Bovine din Tibet ; 7. Armătura înglobată în construcţiile canalului (fig.) — Numeral ; 8. Sunt în toate porturile — Cîmpurile din jurul canalului ; 9. Copaci — Ochi marin ; 10. Medgidia km. 25 — Poarta... — Midia, a doua ramură a canalului, cu o lungime de 27 km, la care lucrările au început în 1983. VERTICAL: 1. Port dunărean situat la km 0 ^ 00 al canalului ; 2. 1984 : 40 de ani de la eliberare, anul inaugurării canalului ; 3. RîU în R. P. Chineză — Rolul cimentului și varului în tot ce s-a clădit pe traseul Canalului (pl.) ; 4. Rîu a cărui albie va fi folosită pentru, canalul București — Dunăre — Rîu brazilian ; 5. Culege — Dunărea la izvoare — Basarabi km. 56; 6. încuietoare pentru uşă (nu pentru ape) — Podul de „cale ferată“ de la Agigea are 358 m lungime (engl.) ; 7. Relaţii survenite în exploatarea canalului (sing.) ; 8. Reşedinţa unui renumit vrăjitor — Comună în insula Corsica ; 9. Dobrogea, pămîntul cutezătoarelor împliniri socialiste (fig.) ; 10. întreg poporul a participat afectiv la lucrările de construire a canalului — ... iar aceştia au executat lucrările din zona km. 45—50 în cadrul Şantierului naţional ,deschis pentru brigadieri. Dicţionar : Vri, Nen, Tea, Kail, Afa. NELU OLTEANU 1.