Flacăra Iaşului, aprilie 1985 (Anul 41, nr. 11967-11991)

1985-04-02 / nr. 11967

Industria ieşeană, pe drumul înaltelor performanţe tehnico-economice Calitatea — argumentul principal A — Tovarăşe director tehnic, „’ţesătura" este o întreprindere integrată, produce fire, ţesă­turi, dispune şi de un puternic sector de finisaj şi ocupă, prin întreaga ei activitate, un loc im­portant in industria românească a bumbacului. Anul acesta, „Ţe­sătura“ împlineşte 75 de ani de la semnarea actului ei de naş­tere, dar trebuie să remarcăm că principala dezvoltare a avut loc în anii social­­mului, mai a­­les în ultimii 20 de ani, de cînd Congresul al IX-lea al partidu­lui a stabilit ritmuri noi de creş­tere economică. Despre treptele parcurse de întreprinderea „Ţe­sătura“ s-a scris în ziarul nos­tru, tot aşa cum s-a scris şi despre succe­­­­sele ei din ultimul timp. Am dori ca, a­­cum, să sintetizăm performanţele tehnico­­economice obţinute şi să schiţăm perspecti­va lor. — Performanţel­­­e noastre sînt, în­să principal, de domeniul calităţii producţiei, înţelegînd prin calitate nu numai execuţia ireproşabilă a unui produs, ci şi nivelul valorii lui de întrebuin­ţare. „Ţesătura“ produce sorti­mente de vîrf — ţesături pentru îmbrăcăminte exterioară, în cea mai mare parte destinate expor­tului. Totodată, sîntem printre principalii producători de fire pentru tricotaje, destinate, de asemenea, exportului. Referitor la încadrarea în clasele de ca­litate, trebuie să vă spun că 99,7 la sută din producţia de fire şi 92,2 la sută din producţia de ţesături se încadrează în categoria I şi extra, cifre care ne situează în fruntea ierarhiei industriei bumbacului. — Vă rog să indicaţi pe scurt căile prin care întreprinderea a ajuns la aceste rezultate. — _Sînt mai multe căi — în­zestrarea tehnică, nivelul de ca­lificare a personalului muncitor, asistenţa tehnică, exigenţa con­trolului de calitate. Pe primul loc aş pune pregătirea profesio­nală. La noi, s-a încetăţenit practica de a nu se trece la un nou produs fără instruirea teh­nologică temeinică a tuturor ce­lor ce concură la realizarea produsului respectiv, începînd de la şeful secţiei, pînă la mun­citorul de la maşină. Mai mult decit atît, fiecăruia i se expli­că la ce va fi folosit produsul în cauză, ce întrebuinţare va avea. Aceasta are o mare im­portanţă pentru evitarea unor defecte, nu în virtutea instruc­ţiunilor primite (care, la un mo­ment dat, pot fi minimalizate), ci datorită cunoaşterii consecinţe­lor de ordin estetic. Tot pe prim­­plan aş pune preocupările noas­tre pentru a găsi cele mai bu­ne tehnologii de lucru, începînd de la filare pînă la finisajul ţe­săturilor. Subliniez această pre­ocupare, deoarece ea este strîns legată de varietatea ............. foarte largă a tipuri­lor de bumbac, de co­loranţi şi de chimica­le, pentru utilizarea cărora în mod optim­­am în vedere obţine­rea unei calităţi supe­rioare a producţiei de fire şi ţesături) tre­.........­ buie desfăşurate largi cercetări ştiinţifice. In acest scop, a fost instru­it şi personalul de labora­tor, în vederea testării calită­ţii în toate fazele tehnologice. Un loc principal în preocupări­le noastre pentru ridicarea ni­velului tehnic şi calitativ al producţiei il ocupă şi buna în­treţinere şi reparare a maşinilor şi utilajelor tehnologice. Intr-un fel, e vorba tot de calificarea personalului muncitor. Ca să obţinem o calitate superioară în reparaţii, au fost organizate e­­chipe profilate pe tipuri de ma­şini, astfel că experienţa, spe­cializarea asigură o calitate su­perioară lucrărilor. — Ar trebui să vedem ce in­fluenţă au aceste preocupări pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi a­­supra secţiilor din exteriorul întreprinderii. — După cum se ştie, la Vlă­­deni avem o filatură de vigo­­nie, cea mai modernă din ţară, şi acum produce în întregime fire din care se fac ţesături pentru export (cămăşi flauşate). V. GHEORGHIU (continuare in pag. a 3-a) Convorbire cu ing. AUREL ZVONARU directorul tehnic al întreprinderii „Ţesătura“ In avans la export PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Pe baza depăşirii producţiei fizice planificate (cu 6 la sută peste prevederile trimestrului I) întreprinderea de traduc­­toare şi regulatoare directe din Paşcani a depăşit şi planul la producţia pentru export, livrînd în avans beneficiarilor externi produse în valoare de circa 4 milioane de lei. Depă­şirea livrărilor la export a cuprins îndeosebi debitmetre, adaptoare, diafragme şi regu­latoare directe de temperatură. Succesul la export se datorea­ză înaltei calităţi a producţiei şi respectării cu fermitate a disciplinei contractuale. V. Apostol Imagine din atelierul de scule noi (secţia sculărie de la Combinatul de utilaj greu) dotat cu maşini moderne ÎN PAGINA a IV-0­ ­1 , ----------- ----------------------­la iniţiativa României, sprijinită tre alte „S. State, Conferinţa Uniunii Interparlamentlifen­ ” a adoptat „Apelul âtfeeSau 11 la tratativele sovieto-americane de la Geneva privind armele nucleare şi cosmice“ 1 Sarcinile de plan au fost îndeplinite Lucrătorii de la I.L.P. au în­deplinit cu 10 zile mai devreme prevederile de Plan pe luna martie la producţia industrială. Ing. Claudiu Ghebea, directo­rul unităţii, ne spunea că rezul­­ t­a­ tatele respective au fost obţinu­te în condiţiile reducerii consu­murilor de energie electrică și abur tehnologic programate. De asemenea, au fost îndeplinite și depășite sarcinile de plan la export. Cu răsadniţele semănate în cursul zilei de ieri, co­operatorii din ferma legumi­colă­­ C.A.P. Movileni au în­­sămînţat ultimii metri pătraţi de răsadniţă. Economista Geor­­geta Nechifor ne-a spus că în total au fost semănaţi 570 m.p. cu gogoşari, 640 m.p. cu ardei gras şi 400 m.p. cu tomate. In prezent, mecanizatorii au adus agregatele la marginea tarla­lelor pentru a începe semăna­tul mazării și plantatul carto­filor îndată ce terenul va per­mite acest lucru. • • La însămînţarea noilor pajişti cultivate o dată cu îmbunătăţirea vre­mii, acţiuni importante au fost desfăşurate şi pe pajiştile ju­deţului. Pînă acum au fost fer­tilizate 13 000 de hectare, din ca­re 1 000 de hectare cu îngrăşă­minte naturale. Cu rezultate mai bune la îngrăşarea păşuni­lor şi fîneţelor cu gunoi de grajd se înscriu unităţile din consiliile unice agroindustriale Belceşti, Mirceşti şi Valea Sea­că. Totodată, au fost efectuate lucrări de desecare pe 1200 de hectare şi de combatere a ero­ziunii solului pe 100 de hectare. Ing. Petrică Dascălu, directorul întreprinderii de pajişti, ne-a spus că au fost începute şi lu­crările de însăminţare a su­prafeţelor planificate, în frun­te aflîndu-se lucrătorii din fer­mele de la Podu Iloaiei şi Bel­­ce­şti. C.A.P. Osoi. Un plus de efort pentru ca să fie gata toate canalele de desecare . Şi cu mijloacele de la I.U.G.T.C., dar şi cu forţe proprii ■ Echipele de cooperatori au şi săpat 1,5 km de canale BB Pe punctul de a ataca ultimul tronson al lucrării De schimbarea cursului Jijiei au beneficiat şi membrii Coo­perativei agricole din Osoi. Pi­­nă a nu fi dirijată să se verse în Prut la Oprişeni, Jijia, în special primăvara, inunda în permanenţă ogoarele cooperati­vei agricole de aici, împiedi­când însămînţarea la timp sau distrugînd semănăturile. Acum însă Jijia nu mai produce ne­cazuri osoienilor. Unele supra­feţe au rămas însă cu exces de umiditate. Anul trecut şi aici, cu spriji­nul acordat de conducerea partidului şi statului nostru, s-a trecut la înfăptuirea lucră­rilor cuprinse în programul ju­deţean de îmbunătăţiri funcia­re. Lucrările au fost încredin­ţate colectivului de oameni ai muncii de la întreprinderea de utilaj greu şi transport în con­strucţii. „Am repartizat aici 8 dragline şi 4 buldozere, ne-a precizat Hantelmann Horst, in­ginerul şef al I.U.G.T.C., deoa­rece, conform proiectului, pen­tru înlăturarea excesului de u­­miditate trebuia să executăm un canal principal şi trei cana­le secundare avînd de excavat şi de împrăştiat 112 500 m­c. de pămînt“. Lucrarea trebuia ur­­­gent finalizată pentru ca su­prafeţele respective să şi pro­ducă. Draglini­ştii şi buldozeriş­­tii­, repartizaţi pe acest şantier, au înţeles, aşa cum se cuvine, sarcinile ce le revin şi, ampli­­ficindu-şi eforturile, au predat cooperatorilor lucrarea la timp. „Este vorba, preciza fermierul Teodor Comănescu, de înlătu­rarea excesului de umiditate din tarlalele Peste Jijia şi Sub Deal de pe mai bine de 200 de hectare. Acum întreaga suprafaţă este arată şi, imediat ce timpul va permite, vom in­tra la semănat“. Un însemnat volum de lu­crări de îmbunătăţiri funciare revine şi localnicilor. De la Di­­mitrie Nechita, primarul co­munei, aflăm că membrii Coo­perativei agricole din Osoi au fost şi ei prezenţi la executa­rea canalelor de desecare. In primăvara lui 1984, au fost e­­xecutate, cu forţe proprii, ca­nale pentru captarea apelor în lungime totală de 6 km. Toto­dată, cu sprijinul mecanizato­rilor din secţia S.M.A., care serveşte această unitate, s-au executat lucrări de modelări şi nivelări pe 48 de hectare. Da­torită acestor lucrări, circa 200 de hectare au putut fi însămîn­ţate la timp, dînd roadele aş­teptate, mai exact peste 4­00 kg de porumb în medie la hec­tar. „De avantajele lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, ne spunea Elena Trincă, inginera şefă a C.A.P. Osoi, s-au con­vins astfel pe deplin şi membrii noştri cooperatori. Aşa se şi explică de ce acum, la aceste acţiuni, fiecare cooperator răs­punde prezent ori de cite ori este nevoie“. De aceasta ne-am convins şi noi, poposind zilele trecute la Osoi. Am găsit la lucru, la e­­xecutarea canalelor de deseca­re, numeroşi cooperatori. După cum preciza şi Constantin Cu­­coş, vicepreşedintele cooperati­vei agricole, localnicii şi-au propus să execute, în această primăvară, asemenea canale pe încă 50 de hectare în tarlalele Stînca şi Ţelină, întregul volum de lucrări a fost din vreme repartizat pe oameni, fiecare cooperator ştiind cu precizie ce sarcină îi revine. I­­mediat ce timpul s-a îmbunătă­ţit, cît de cit, lucrările au fost începute. Şi cu toate condiţii­le grele de lucru, s-a reuşit să se sape deja un canal în lun­gime de 1,5 km care captează apele de pe o suprafaţă de 25 de hectare. La finalizarea aces­tui obiectiv o contribuţie deo­sebită au adus cooperatorii Va­­sile Melinte, Mihai Andrei, Ioan V. Caracu­ş, Vasile Roman, DUMITRU GRÎNEANU (continuare în pag. a 3-a) • • -------------ÎN PAGINA a ll-a ------------------­Vibrante sentimente de satisfacţie şi mîndrie patriotică pentru realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în suprema funcţie de preşedinte al României socialiste Telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

Next