Flacăra Iaşului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 12096-12120)
1985-09-01 / nr. 12096
95 ta.vi .stf . Proletari din toate tarile, uniţi-va juriific al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLI -I— Nr. 12096 Duminică, 1 septembrie 1985 1 4 pagini — 50 bani Centrul teritorial de calcul electronic laşi Cu cincinalul îndeplinit Informaticienii de la Centrul teritorial de calcul electronic laşi raportează un succes de prestigiu : pe data de 30 august a.c. au îndeplinit prevederile planului pe cincinalul 1981 —1985 la principalii indicatori tehnico-economici, în următoarele 4 luni, care au rămas din acest an, colectivul de aici va realiza următoarele depăşiri : la producţia de informatică din activitatea de cercetare, proiectare şi asistenţă tehnică — 3,7 milioane de lei ; la volumul total al beneficiilor — aproape 4 milioane de lei ; productivitatea muncii va spori cu 5,5 procente, toate acestea în condiţiile reducerii costurilor de producţie planificate cu 14,3 lei la 1 000 de lei producţie de informatică, facturată şi încasata. ! Pregătirea terenului pentru semănat . Mecanizatorii din secţia condusă de Ion Sfredel, care lucrează la Cooperativa agricolă din Ciorteşti, are in prezent ultimele suprafeţe din cele 1 170 de hectare de umirişte. O dată cu efectua- rea ogoarelor de vară, ei au discuit de două ori şi întreaga suprafaţă de 400 de hectare ce va fi însămînţată în toamnă după grîu şi orz. De acum, toate cele 28 de tractoare vor fi concentrate nu- i mai la aratul suprafeţelor ei liberate de premergătoare tîrzii şi la pregătirea patului germinativ. IN PAGINA a IV-a în cadrul manifestărilor consacrate României, la Havana, a fost vernisată expoziţia „20 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.Ifc^ încheierea sesiunii din acest an a Conferinţă pentru dezarmare de la Geneva Ziua nealinierii Telex Sport Ritmuri susţinute in întrecerea socialistă pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor economice peste puţin timp, şi la poarta nr. 2 a Combinatului de utilaj greu vor opri tramvaiele. In imagine, un aspect care ne convinge ca echipele de montori ale I.G.C.L. acţionează intens pentru scurtarea timpului de punere în circulație a tramvaielor pe acest nou traseu. Din nou pe şantierul de locuinţe Nicolină — C. U. G. Concentrare masivă de forţe pentru îndeplinirea planului anual Cine n-a trecut de două-trei luni prin vechiul cartier Tîrguşorul Nicolina şi II vizitează azi rămîne plăcut impresionat, chiar uimit. Această fostă zonă semirurală a Iaşului se află, în prezent, într-un amplu proces de modernizare, ridicîndu-se, în locul caselor modeste, blocuri de locuinţe spaţioase şi confortabile, unele cu pînă la 9 etaje, cu largi suprafeţe comerciale la parter. Sunt impresionante ritmul în care au loc aceste prefaceri, puterea de concentrareşi de mobilizare a forţelor con- structurilor. Fostul cartier ieșean este acum o frumoasă zonă preuzinală al celui mai mare combinat de utilaj greu din ţară. Feste, şi va deveni, în scurt timp, o importantă poartă de intrare în lati, dinspre Vaslui, unde vor locui mii de oameni ai muncii, unde, pe lingă locuinţele care se construiesc, se execută o importantă arteră de circulaţie pentru tramvaie şi alte mijloace de transport, unele obiective social-culturale. Să ne oprim insă la constructorii de locuinţe de aici, la aceşti oameni care muncesc in schimburi prelungite, zi şi noapte. Sunt lucrători şi specialişti ai Antreprizei nr. 1 din cadrul T.A.G.C.M., subunitate fruntaşă în întrecerea socialistă. Numai în acest an ei au de executat şi de predat beneficiarului (fi.I.G.C.L.) blocuri totalizînd 1000 de apartamente, construite din panouri prefabricate mari si din cadre lamelare. După cum ne-a spus ing. Alexandru Angliei, directorul antreprizei, pînă în prezent au fost predate 100 de apartamente, iar 398 se află la finisaj. In stadiu de montaj se găsesc alte 400 de locuinţe. La toate se constată un ritm de lucru alert pentru a se respecta graficele întocmite. Zilnic se toarnă, de pildă, aproape 300 m.c. de beton, iar în zilele de 23 şi 24 august constructorii, conduşi de Mihai Gurguţă, Mill,şi Osipov şi Ovidul Preotu, şefii celor trei brigăzi complexe ale Antreprizei 1, au turnat cîte 320 m.c. de beton. S-a îmbunătăţit organizarea muncii pe şantier şi la fiecare loc de muncă. Timpul de lucru este folosit, mai raţional, prin concentrarea forţelor la finalizarea unor blocuri aflate în stadii avansate de execuţie, existînd astfel posibilitatea supravegherii reciproce a muncii fiecărui constructor. Şantierul devine o „secţie“ de montaj cu ansamble de construcţii, aşa cum le-a cerut constructorilor con- 4DAN ŞCHIOPU (continuare in pag. a 3-a) ! Zootehnişti fruntaşi ! Şi în această lună zootehniştii de la ferma de vaci ! Fîntînele a I.A.S. Copou ) şi-au depăşit planul la Pro-ducţia de lapte şi carne. După cum ne spunea Vasile A Benea, şeful fermei, ei şi-au sporit şi contribuţia la fondul de stat livrînd suplimentar, de la începutul anului I și pînă în prezent, 800 hecttolitri de lapte și 12 tone de carne. In lanurile Intre primele unităţi care au declanşat recoltarea porumbului pentru boabe, se numărăşi C.A.P. Aroneanu. Sute de cooperatori sunt prezenţi, în aceste zile, în ferma de la Dorobanţ, condusă de irng. Florin Zamfir, la depănuşarea porumbului direct din lan. De la conducerea unităţii aflăm că piuă de porumb acum a fost strins porumbul de pe 30 de hectare, întreaga producţie fiind şi livrată la Asociaţia economică intercooperatistă pentru creşterea porcilor de la Tomeşti. Din urmă, o formaţie de mecanizatori de la A.E.I. Victoria recoltează cocenii pe care, după tocare, ii pun la siloz. în toiul recoltării legumelor Membrii fermei legumicole a Cooperativei agricole din Bălţaţi continuă în ritm intens atît recoltarea legumelor, cit şi irigarea şi lucrările de întreţinere a culturilor, in vederea prelungirii ciclului de producţie pînă toamna tîrziu. După cum ne informează inginera Elena Panţîreanu, şefa fermei, pînă acum s-au livrat beneficiarului peste 200 de tone de tomate, 26 de tone de ardei, 3 tone de vinete. Toţi lucrătorii din acest sector, în frunte cu Mihaela Prisăcaru, Teodor Gugeanu, Constanţa Pal, Nina Fierea, Eleonora Pendos, sunt hotărîţi să încheie anul legumicol cu o depăşire cit mai mare a producţiei şi veniturilor planificate. Pe terminate cu strînsul lucernei Paralel cu celelalte lucrări agricole de sezon, în unităţile Consiliului unic agroindustrial Popricani, o atenţie deosebită se acordă stringerii şi depozitării producţiei de fin rezultate din coasa a doua a lucernei. Folosindu-se la maximum timpul bun de lucru şi mijloacele de transport, în cooperativele agricole Ţigănaşi şi Popricani, precum şi în asociaţiile economice intercooperatiste pentru creşterea vacilor de lapte din Trifeşti, ProBota şi Bivolari, această acţiune a fost încheiată. Ultimele cantităţi de fin se transportă acum în depozitul de furaje al C.A.P. Vinători. ----------------------------------------------- - ------------------------------------- INESTIMABILE VALORI Istorie şi contemporaneitate. Tradiţie şi actualitate. Dialectică dimensionată de prezentul unor preocupări izvorite din ceea ce are mai de preţ un popor ca însuşire ce-l defineşte : păstrarea, continuarea şi valorificarea tradiţiilor, a trecutului glorios — sorginte a prezentului înfloritor. Epoca de lumină a celor două decenii de tind la cîrma destinelor ţării se află secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAIITAI ŞISCU, a cărui gîndire clarvăzătoare şi-a aşezat rodnică pecete pe activitatea din toate domeniile, se înscrie şi în acest generos spaţiu al valorificării tradiţiilor. Aşa cum se desprinde şi din discuţia avută cu Alexandru Radu, muzeograf principal, conservator al Oficiului patrimoniului cultural naţional Iaşi. — Ca pregătire, sînteţi istoric. — Da, am absolvit facultatea la Iaşi, în 1966, au urmat doi ani de activitate la Muzeul hidrocentralei de la Bicaz, apoi din nou la Iaşi, la Muzeul etnografic al Moldovei, la Muzeul „M. Kogălniceanu“, şi, din 1974, la Oficiul patrimoniului cultural naţional Iaşi, într-un colectiv închegat ce-şi propune, prin întreaga activitate a specialiştilor, aplicarea legilor cu privire la ocrotirea patrimoniului, cultural naţional. — Legi ce, statuează grija şi atenţia deosebită pentru păstrarea şi cunoaşterea de către mari de public — interesat şi dator să cunoască istoria — a valorilor existente. — Am început de-atunci omuncă pasionantă, de migală şi de mare răspundere, ale cărei satisfacţii nu au întîrziat. Am interviul nostru uivitatea de teren pe teritoriul întreg al judeţului, investigaţiile pentru depistarea unor valori deţinute de persoane fizica şi instituţii de stat în scopul valorificării pentru marele public, conservarea, tratarea acestora în cadrul laboratorului zonal — acesta fiind în mare specificul muncii noastre — ne-au condus la rezultate însoţite de o satisfacţie ce seamănă cu aceea a oricărei descoperiri. Două cărţi de învăţătură din vremea lui Vasile Lupu, documente din secolele XVII — XIX, lucrări de artă plastică feudală din sec. XVII—XVIII, tezaure monetare de argint romane sînt doar cîteva din rezultatele cercetărilor noastre, ce-au făcut obiectul unor interesante, expoziţii. O atenţie deosebită acordăm depistării valorilor de artă populară aflate în mediul rural. La ora actuală avem evidenţa a 528 000 de obiecte aparţinînd instituţiilor de stat, unor persoane particulare, unor organizaţii obşteşti, în care am găsit preţioşi colaboratori ai muncii noastre. Există colecţionari pasionaţi care — firesc — găsesc satisfacţia acestei pasiuni şi-n cunoaşterea de către marele public a rezultatelor, strădaniei lor. Aş aminti dintre autorii colecţiilor numismatice pe dr. Tudor Diaconescu, ing. Rudolf Galinca, ing. Anatolie Ciobanu, pe Traian Biţa din Paşcani, ale căror colecţii au făcut obiectul unor expoziţii. — Despre asemenea expoziţii viitoare ? — Urmează să organizam o expoziţie de peisaje cu lucrări selecţionate din colecţii particulare şi o expoziţie de fiori, de asemeneacuprinzând lucrări de artă plastică. —Una din primele concluzii ale dialogului — atît cit ne-am familiarizat cu această interesantă muncă a dumneavoastră — este că valorile ştiute şi cele încă neaflate ale Iaşului sunt în grija unor specialişti, a unor oameni ce se apleacă cu neîngrădită pasiune spre cultivarea — şi în acest fel — a dragostei pentru trecut prin cunoaşterea a tot ce au făurit mai de preţ înaintaşii. ALEXANDRA HASAN IA ADĂPOSTI MUNCII SPECIALIŞTILOR . . 1 * \ s s I j | Continuăm să publicăm re- / 1 laturi şi alte materiale pri- * / vind desfăşurarea Conferin- I ? tei judeţene Iaşi a deputaţi- ţ ]lor consiliilor populare, din 4 t ziua de 39 august a.c. In pagina a ll-a Din cuvîntul participanţilor la dezbateri ! în pagina a IH-a ! Documente adoptate de Speriată