Flacăra Iaşului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 12096-12120)

1985-09-01 / nr. 12096

PAGINA A­ll-A . -----­------------------------—FLACĂRA IAȘULUI | Lucrările Conferinţei judeţene Iaşi a deputaţilor consiliilor populare Din cuvîntul participanţilor la dezbateri Competenţă şi răspundere In îndeplinirea obiectivelor economice Reliefînd cu vie satisfacţie marile realizări din industrie, con­strucţii, transporturi, din alte sectoare de activitate economică, în ultimele două decenii, vorbitorii au subliniat răspunderea cu care colectivele de oameni ai muncii îndeplinesc planul produc­ţiei fizice, îndeosebi a producţiei pentru export, grija lor pentru utilizarea cit mai raţională a materiei prime, materialelor şi ener­giei. Combinatul de fibre sintetice, spunea chimistul Ion Staicu, directorul acestei mari unităţi industriale, construită ca urmare a hotărârilor Congresului al IX-lea al partidului, va îndeplini prevederile planului cincinal 1981- 1985 cu 67 de zile mai devreme Un alt vorbitor, oţelarul Vasile Ilisei, de la Combinatul de utilaj greu, a arătat succesele obţinute in producţia de oţel (peste 100­ de mărci de oţeluri de înaltă calitate), pentru prima dată în a­ceasta parte a ţării. In prezent, s-a arătat in conferinţă, colectivele din industria ieşeană sunt mobilizate pentru îndeplinirea integrală a planului pe acest an, îndeosebi a exportului, şi pentru pregătirea condiţiilor îndeplinirii planului pe 1886, în spiritul hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului, care acordă un loc prioritar dezvoltării economice intensive, creşterii eficienţei economice. În acest sens sunt semnificative acţiunile oamenilor muncii pentru îndeplinirea programelor­­speciale privind reducerea consumurilor, valorifi­carea superioară a materiei prime şi energiei, recuperarea şi re­­folosirea resurselor, secundare. Prezentînd experienţa in­ această direcţie a sindicatelor şi comisiilor inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderi, tovarăşa Rodica Popescu, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, a insistat asupra sarcinilor de sporire a eficienţei, în lumina hotărîrilor Congresului al Xlll-lea al parti­dului, a orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Despre obligaţiile ce revin întreprinderilor şi organelor ban­care pentru buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti, in vederea creşterii eficienţei, a vorbit tovarăşa Oltiţa Ionescu, directorul Sucursalei­­Iaşi a Băncii Naţionale, care a arătat posi­bilităţile îmbunătăţirii situaţiei financiare a întreprinderilor. In cadrul lucrărilor conferinţei s-a subliniat importanţa dez­voltării industriei în afara municipiului Iaşi, ca o condiţie a creşterii gradului de urbanizare a judeţului, a folosirii mai raţio­nale­ a forţei de muncă. Rezultatele în această direcţie sunt eloc­vente. Paşcanii, a arătat tovarăşul Neculai Răţoi, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului, au primit în ultimele două decenii investiţii de miliarde de lei (in cincinalul 1981—1985, investiţii de 1,5 miliarde),­­care au dus la crearea unei industrii moderne, la dezvoltarea urbană a localităţii, fiind con­struite numai în acest cincinal 1 750 de apartamente. Activitatea în construcţii a ocupat, cum era normal, un loc important, în lucrările conferinţei, pe această temă luind cuvîntul mai mulţi participanţi, printre care ing. Vasile Dascălu­, directorul ICPROM, ing. Marin Gh. Nicolae, directorul T.A.G.C.M., ing. Dor­el C. Răcanu, directorul Antreprizei de instalaţi­i-montaj, şi alţii. S-au subliniat cu acest prilej realizările obţinute, mai ales cele de ordin calitativ care au schimbat faţa municipiului Iaşi şi a altor localităţi din judeţ şi s-au făcut propuneri pentru mo­­d­ernizarea unor construcţii mai vechi, pentru organizarea mai bună a muncii pe şantiere şi creşterea cointeresării materiale a cadrelor din construcţii. Relevînd realizările obţinute în transporturile feroviare ing Alex. Fi­loreanuu, directorul general al Regionalei de căi ferate Iaşi, a subliniat necesitatea creării de condiţii pentru intensifi­carea acţiunii de electrificare a căii ferate Iaşi—Paşcani şi de construcţie a liniei Paşcani—Tg. Neamţ. A fost subliniata contribuţia cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice, la îndeplinirea unor obiective economice, prioritare, cum ar fi reducerea consumurilor de materii prime, materiale şi energie, crearea de produse si tehnologii noi de o mai mare efi­cienţa. Dr. ing. Dumitru Rădăuceanu, şeful filialei Iaşi a U.T.P.I.C., a facut propunerii pentru utilizarea mai largă a energiei reziduale, acţiune mn care filiala ieşeană are o bogată experienţă. Dezbaterile au reliefat hotărîrea fermă de a transpune în viaţă obiectivele istorice stabilite de Congresul al X­II-lea al partidului. Aspect din sala în timpul Conferinţei judeţene Iaşi a deputaţilor consiliilor populare Agricultura , în fața marilor sarcini de sporire a recoltelor Un spaţiu larg, în cadrul dez­baterilor Conferinţei judeţene a deputaţilor consiliilor popu­lare, a fost acordat, problemelor agriculturii, modului în care or­ganele locale ale puterii de stat îşi duc la îndeplinire sarcinile trasate de Congresul al XIII- lea al partidului, de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Ple­nara lărgită a Consiliului Na­ţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor, pentru rea­lizarea programelor agricole, pentru înfăptuirea noii revoluţii agrare. A­şa după cum s-a subliniat şi în raportul prezentat, dar şi în cadrul dezbaterilor, în ulti­mii ani, agricultura judeţului Iaşi a obţinut rezultate remar­cabile în întrecerea socialistă pentru sporirea producţiilor a­­gricole. Aceasta, au arătat vor­bitorii, între care ing. Dumitru Chivu, directorul general al Di­recţiei agricole judeţene, ing. Dionisie Simionescu­, directorul Oficiului de gospodărire a ape­lor, şi ing. Ştefan Vi­şoianu, pre­şedintele C.A.P. Ciurea, are la bază politica înţeleaptă şi clar­văzătoare promovată de condu­cerea partidului şi statului nos­tru de dezvoltare a agricultu­rii, cea de a doua ramură de bază a economiei noastre na­ţionale, în­­ special după Con­gresul al IX-lea­ al P.C.R., de rind în fruntea partidului şi a ţării ,se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Efortul de muncă, de creaţie, al ţărănimii a fost sus­ţinut de un tot mai mare vo­lum de investiţii", baza tehni­­co-materială a agriculturii dez­­voltîndu-se an de an. Un ac­cent deosebit a fost pus pe în­făptuirea prevederilor cuprinse în programul de creştere a po­tenţialului productiv al pămîn­­tului, prin lucrări de îmbunătă­ţiri funciare, prin extinderea suprafeţelor irigate. Rezultatele obţinute pînă a­­curui, experienţa pozitivă pre­zentată de vorbitori au demon­strat, totodată, că judeţul Iaşi dispune încă de însemnate re­zerve de sporire a producţiilor agricole. Iată de ce, în interven­ţiile lor, participanţii la dezba­teri au apreciat în mod deose­bit şi prevederile cuprinse în programul pentru perfecţionarea sistematizării localităţilor ur­bane şi rurale, folosirea mai bu­nă a terenurilor, pe restrîngerea cu 40— 50 la sută a perimetrelor construibile, realizarea progra­mului de investiţii şi construc­ţii, aceasta creînd posibilitatea extinderii suprafeţelor agricole ■şi, în consecinţă,­ a creşterii producţiilor agricole, sarcină deosebit de importantă pentru înfăptuirea îndatoririlor ce re­vin agriculturii în viitorul cin­cinal. Reliefînd neajunsurile în­că mari existente în organizarea muncii in agricultură, în pro­movarea tehnologiilor moderne și respectarea acestora, în par­ticiparea responsabilă la munca pe ogoare a tuturor locuitorilor satelor, vorbitorii, au făcut pro­puneri concrete privind mai bu­na folosire a pămîntului şi a bazei tehnico-materiale existen­te, ang­ajîndu-se, în numele me­canizatorilor, al ţăranilor co­operatori, al specialiştilor din a­­cest sector, să acţioneze pen­tru lichidarea deficienţelor, pen­tru sporirea producțiilor agri­cole la nivelul cerințelor actua­le, pentru îndeplinirea hotărîri­lor Congresului al XIII-lea al partidului. Calitatea muncii — calitatea vieţii Reliefînd realizările pozitive obţinute pînă în prezent în unităţile comerciale, în sectorul de industrie mică şi prestărilor de servicii, în do­meniul activităţii sanitare, mai mulţi vorbitori, printre care tovarăşii Viorel Tiron, directorul Direcţiei comerciale, şi Vasile Drutcă, preşedin­tele C.P.A.D.M. Podu Iloaiei, au insistat, în spirit critic şi autocritic, asupra necesităţii îm­bunătăţirii activităţii comerciale prin dezvolta­rea şi modernizarea reţelei, extinderea acesteia în teritoriu. Ei s-au angajat să acţioneze pentru aprovizionarea ritmică şi într-o structură cît mai diversă, repartizarea judicioasă a fondului de marfă pe reţea, întărirea ordinii şi disciplinei lucrătorilor, creşterea solicitudinii faţă de popu­laţie. O atenţie deosebită au acordat vorbitorii aspectelor legate de mai buna dotare a noilor unităţi comerciale, identificarea şi valorificarea tuturor resurselor şi tradiţiilor existente pe plan local, înfiinţarea de noi activităţi şi uni­tăţi de industrie mică şi de­ prestări de servi­cii. Pentru realizarea programului judeţean de dezvoltare a industriei mici şi obţinerea în 1990 a unei producţii în valoare de 4 miliarde de lei, în conferinţă s-a subliniat cerinţa extin­derii cooperării cu unităţile industriale, valori­ficării materialelor refolosibile rezultate din ac­tivitatea acestora, a altor resurse oferite de ju­deţul Iaşi. Evidenţiind faptul că, în intervalul care a tre­cut de la precedentul Congres al consiliilor popu­lare, au fost modernizate principalele artere de circulaţie din municipiu, s-au extins reţelele de aducţiune a apei potabile şi de canalizare, a crescut capacitatea, staţiilor de epurare a ape­lor uzate, ca şi lungimea liniilor de tramvai, s-a înfiinţat prima linie de troleibuz din mu­nicipiu, iar în majoritatea localităţilor judeţului s-au construit numeroase obiective sociale şi culturale de interes local, s-a creat o bună or­ganizare a muncii pentru finalizarea lucrărilor în curs. Tovarăşele Marieta Matei, primarul co­munei Răducăneni, şi Valerica Andronic, pri­marul comunei Movileni, s-au angajat să acţio­neze, împreună cu consiliile populare respective, cu toţi deputaţii, pentru realizarea tuturor o­­biectivelor prevăzute pe raza comunelor respec­tive, să respecte cu stricteţe Legea sistematizării, să îndeplinească sarcinile ce le revin în acest sens. Vorbitorii, precum şi alţi participanţi la confe­rinţă, au arătat şi necesitatea perfecţionării o­­crotirii sănătăţii, creşterea răspunderii cadrelor medicale. Mai mulţi deputaţi, printre care Zaira Ghidi­­tuici, directorul Administraţiei financiare, şi Ioan Georgescu, şeful Sectorului spaţiu locativ din ca­drul G.I.G.­R.L., s-au referit in cuvîntul lor la necesitatea autofinanţării fiecărei unităţi admi­­nistrativ-teritoriale, în conformitate cu prevede­rile proiectului noii Legi privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinan­ţarea unităţilor administrativ-teritoriale. Evidenţiind locul şi importanţa deosebite pe care le au organele locale ale puterii şi admi­nistraţiei de stat, sarcinile deosebit de complexe care revin acestora în actuala etapă de dezvol­tare a patriei, vorbitorii, printre care tovarăşul Neculai Ibănescu­, prim-vicepreşedinte al comi­tetului executiv al Consiliului popular judeţean, şi Pintilie Frătiţă, primarul comunei Dumeşti, au insistat asupra necesităţii îmbunătăţirii sis­tematice a stilului şi metodelor de muncă ale comitetelor şi birourilor executive. Acestea, de­putaţii consiliilor populare, comitetele de cetă­ţeni trebuie să acorde o atenţie deosebită latu­rilor calitative ale­ muncii, urmăririi şi înfăptui­rii hotărîrilor de­­partid şi de stat, respectării legilor ţării, aplicării propriilor decizii, să con­lucreze mai bine cu cetăţenii pentru îndeplini­rea exemplară a­ sarcinilor economice şi sociale. Adoptarea unui stil de muncă dinamic şi efi­cient, activizarea tuturor comisiilor permanente, a comitetelor de cetăţeni, a asociaţiilor de loca­tari şi, prin ele, a întregii populaţii constituie garanţia sigură — au arătat vorbitorii — a în­făptuirii neabătute a tuturor programelor vi­zind ridicarea calităţii muncii şi a vieţii. învăţămlntul şi activitatea cultural-educativa, pe noi trepte calitative! Problemele învăţămîntului, culturii şi artei au constituit o temă asupra căreia s-au oprit mai mulţi vorbitori, printre care conf. univ. Ionel Adrian,, rectorul Institutului agronomic, Maria Andrie­ş,­­ directoarea Liceului industrial „Victoria“, Pavel Florea, preşedin­tele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Mildi Tun, primarul comunei Cucuteni. S-a subliniat astfel necesitatea ca, în învâţămîntul superior, să se acorde o mai mare atenţie calităţii pregătirii viitorilor specialişti, acestui obiectiv major fi­­indu-i subordonate eforturile pentru perfecţionarea învăţămîntu­lui, pentru legarea mai strînsă a acestuia de cercetare şi produc­ţie. Totodată, în învâţămîntul preuniversitar, va trebui ca orien­tarea şcolară şi profesională să fie făcută în strînsă concordanţă cu nevoile de forţă de muncă ale judeţului, ale ţării. Potrivit vi­ziunii novatoare a secretarului general al partidului, trebuie pus accent în continuare pe modernizarea procesului de învăţămînt, pe ridicarea gradului de pregătire teoretică, practică şi politico-ideo­­logică a slujitorilor şcolii. S-au făcut propuneri pentru creşterea eficienţei practicii productive, prin organizarea locurilor de mun­că ale elevilor pe principii ergonomice, prin îmbunătăţirea siste­mului de instruire, pentru înlăturarea fluctuaţiei cadrelor din mediul rural etc. In cadrul dezbaterilor, s-a subliniat că Festivalul naţional „Cîntarea României“ a declanşat şi energiile creatoare ale oame­nilor muncii din judeţul Iaşi. De la ,o ediţie la alta, numărul parti­cipanţilor la manifestările artistice, de exemplu, a fost in creştere. Dacă­­la ediţia I s-au înregistrat 3 213 formaţii de amatori şi pro­fesionişti, la ediţia a V-a, recent încheiată, numărul acestora a fost de 9 108. Din păcate, s-a arătat, nu s-a asigurat o activ­it­ate permanentă, mai ales la căminele culturale, directorii acestora fiind, în multe locuri, lăsaţi singuri să alcătuiască programele de activităţi, să organizeze acţiunile. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă nu a asigurat o coordonare unitară a unită­ţilor culturale, nu s-a preocupat în suficientă măsură de păstrarea şi dezvoltarea bazei materiale. Instituţiilor profesioniste de spec­tacole, la rîndu-le, trebuie­ să li se impună îmbunătăţirea reper­,­toriilor, precum şi asigurarea unor stagiuni permanente în ora­şele şi-n unele comune din judeţ. In toate cazurile, unităţile cul­turale şi cele de artă trebuie să se conducă după principiile gestiunii economice. Toate acestea, şi altele reieşite din lucrările conferinţei sunt necesităţi legate de contribuţia tot mai mare a actului de cultură la dezvoltarea conştiinţei, la formarea omului nou, consiliile populare trebuind să se angajeze mai puternic, cu mai multă exigenţă şi pentru perfecţionarea activităţii în aceste domenii.

Next