Flacăra Iaşului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 12096-12120)
1985-09-01 / nr. 12096
PAGINA All-A . -----------------------------—FLACĂRA IAȘULUI | Lucrările Conferinţei judeţene Iaşi a deputaţilor consiliilor populare Din cuvîntul participanţilor la dezbateri Competenţă şi răspundere In îndeplinirea obiectivelor economice Reliefînd cu vie satisfacţie marile realizări din industrie, construcţii, transporturi, din alte sectoare de activitate economică, în ultimele două decenii, vorbitorii au subliniat răspunderea cu care colectivele de oameni ai muncii îndeplinesc planul producţiei fizice, îndeosebi a producţiei pentru export, grija lor pentru utilizarea cit mai raţională a materiei prime, materialelor şi energiei. Combinatul de fibre sintetice, spunea chimistul Ion Staicu, directorul acestei mari unităţi industriale, construită ca urmare a hotărârilor Congresului al IX-lea al partidului, va îndeplini prevederile planului cincinal 1981- 1985 cu 67 de zile mai devreme Un alt vorbitor, oţelarul Vasile Ilisei, de la Combinatul de utilaj greu, a arătat succesele obţinute in producţia de oţel (peste 100 de mărci de oţeluri de înaltă calitate), pentru prima dată în aceasta parte a ţării. In prezent, s-a arătat in conferinţă, colectivele din industria ieşeană sunt mobilizate pentru îndeplinirea integrală a planului pe acest an, îndeosebi a exportului, şi pentru pregătirea condiţiilor îndeplinirii planului pe 1886, în spiritul hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului, care acordă un loc prioritar dezvoltării economice intensive, creşterii eficienţei economice. În acest sens sunt semnificative acţiunile oamenilor muncii pentru îndeplinirea programelorspeciale privind reducerea consumurilor, valorificarea superioară a materiei prime şi energiei, recuperarea şi refolosirea resurselor, secundare. Prezentînd experienţa in această direcţie a sindicatelor şi comisiilor inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderi, tovarăşa Rodica Popescu, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, a insistat asupra sarcinilor de sporire a eficienţei, în lumina hotărîrilor Congresului al Xlll-lea al partidului, a orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Despre obligaţiile ce revin întreprinderilor şi organelor bancare pentru buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti, in vederea creşterii eficienţei, a vorbit tovarăşa Oltiţa Ionescu, directorul SucursaleiIaşi a Băncii Naţionale, care a arătat posibilităţile îmbunătăţirii situaţiei financiare a întreprinderilor. In cadrul lucrărilor conferinţei s-a subliniat importanţa dezvoltării industriei în afara municipiului Iaşi, ca o condiţie a creşterii gradului de urbanizare a judeţului, a folosirii mai raţionale a forţei de muncă. Rezultatele în această direcţie sunt elocvente. Paşcanii, a arătat tovarăşul Neculai Răţoi, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului, au primit în ultimele două decenii investiţii de miliarde de lei (in cincinalul 1981—1985, investiţii de 1,5 miliarde),care au dus la crearea unei industrii moderne, la dezvoltarea urbană a localităţii, fiind construite numai în acest cincinal 1 750 de apartamente. Activitatea în construcţii a ocupat, cum era normal, un loc important, în lucrările conferinţei, pe această temă luind cuvîntul mai mulţi participanţi, printre care ing. Vasile Dascălu, directorul ICPROM, ing. Marin Gh. Nicolae, directorul T.A.G.C.M., ing. Dorel C. Răcanu, directorul Antreprizei de instalaţii-montaj, şi alţii. S-au subliniat cu acest prilej realizările obţinute, mai ales cele de ordin calitativ care au schimbat faţa municipiului Iaşi şi a altor localităţi din judeţ şi s-au făcut propuneri pentru modernizarea unor construcţii mai vechi, pentru organizarea mai bună a muncii pe şantiere şi creşterea cointeresării materiale a cadrelor din construcţii. Relevînd realizările obţinute în transporturile feroviare ing Alex. Filoreanuu, directorul general al Regionalei de căi ferate Iaşi, a subliniat necesitatea creării de condiţii pentru intensificarea acţiunii de electrificare a căii ferate Iaşi—Paşcani şi de construcţie a liniei Paşcani—Tg. Neamţ. A fost subliniata contribuţia cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice, la îndeplinirea unor obiective economice, prioritare, cum ar fi reducerea consumurilor de materii prime, materiale şi energie, crearea de produse si tehnologii noi de o mai mare eficienţa. Dr. ing. Dumitru Rădăuceanu, şeful filialei Iaşi a U.T.P.I.C., a facut propunerii pentru utilizarea mai largă a energiei reziduale, acţiune mn care filiala ieşeană are o bogată experienţă. Dezbaterile au reliefat hotărîrea fermă de a transpune în viaţă obiectivele istorice stabilite de Congresul al XII-lea al partidului. Aspect din sala în timpul Conferinţei judeţene Iaşi a deputaţilor consiliilor populare Agricultura , în fața marilor sarcini de sporire a recoltelor Un spaţiu larg, în cadrul dezbaterilor Conferinţei judeţene a deputaţilor consiliilor populare, a fost acordat, problemelor agriculturii, modului în care organele locale ale puterii de stat îşi duc la îndeplinire sarcinile trasate de Congresul al XIII- lea al partidului, de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, pentru realizarea programelor agricole, pentru înfăptuirea noii revoluţii agrare. Aşa după cum s-a subliniat şi în raportul prezentat, dar şi în cadrul dezbaterilor, în ultimii ani, agricultura judeţului Iaşi a obţinut rezultate remarcabile în întrecerea socialistă pentru sporirea producţiilor agricole. Aceasta, au arătat vorbitorii, între care ing. Dumitru Chivu, directorul general al Direcţiei agricole judeţene, ing. Dionisie Simionescu, directorul Oficiului de gospodărire a apelor, şi ing. Ştefan Vişoianu, preşedintele C.A.P. Ciurea, are la bază politica înţeleaptă şi clarvăzătoare promovată de conducerea partidului şi statului nostru de dezvoltare a agriculturii, cea de a doua ramură de bază a economiei noastre naţionale, în special după Congresul al IX-lea al P.C.R., de rind în fruntea partidului şi a ţării ,se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Efortul de muncă, de creaţie, al ţărănimii a fost susţinut de un tot mai mare volum de investiţii", baza tehnico-materială a agriculturii dezvoltîndu-se an de an. Un accent deosebit a fost pus pe înfăptuirea prevederilor cuprinse în programul de creştere a potenţialului productiv al pămîntului, prin lucrări de îmbunătăţiri funciare, prin extinderea suprafeţelor irigate. Rezultatele obţinute pînă acurui, experienţa pozitivă prezentată de vorbitori au demonstrat, totodată, că judeţul Iaşi dispune încă de însemnate rezerve de sporire a producţiilor agricole. Iată de ce, în intervenţiile lor, participanţii la dezbateri au apreciat în mod deosebit şi prevederile cuprinse în programul pentru perfecţionarea sistematizării localităţilor urbane şi rurale, folosirea mai bună a terenurilor, pe restrîngerea cu 40— 50 la sută a perimetrelor construibile, realizarea programului de investiţii şi construcţii, aceasta creînd posibilitatea extinderii suprafeţelor agricole ■şi, în consecinţă, a creşterii producţiilor agricole, sarcină deosebit de importantă pentru înfăptuirea îndatoririlor ce revin agriculturii în viitorul cincinal. Reliefînd neajunsurile încă mari existente în organizarea muncii in agricultură, în promovarea tehnologiilor moderne și respectarea acestora, în participarea responsabilă la munca pe ogoare a tuturor locuitorilor satelor, vorbitorii, au făcut propuneri concrete privind mai buna folosire a pămîntului şi a bazei tehnico-materiale existente, angajîndu-se, în numele mecanizatorilor, al ţăranilor cooperatori, al specialiştilor din acest sector, să acţioneze pentru lichidarea deficienţelor, pentru sporirea producțiilor agricole la nivelul cerințelor actuale, pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului. Calitatea muncii — calitatea vieţii Reliefînd realizările pozitive obţinute pînă în prezent în unităţile comerciale, în sectorul de industrie mică şi prestărilor de servicii, în domeniul activităţii sanitare, mai mulţi vorbitori, printre care tovarăşii Viorel Tiron, directorul Direcţiei comerciale, şi Vasile Drutcă, preşedintele C.P.A.D.M. Podu Iloaiei, au insistat, în spirit critic şi autocritic, asupra necesităţii îmbunătăţirii activităţii comerciale prin dezvoltarea şi modernizarea reţelei, extinderea acesteia în teritoriu. Ei s-au angajat să acţioneze pentru aprovizionarea ritmică şi într-o structură cît mai diversă, repartizarea judicioasă a fondului de marfă pe reţea, întărirea ordinii şi disciplinei lucrătorilor, creşterea solicitudinii faţă de populaţie. O atenţie deosebită au acordat vorbitorii aspectelor legate de mai buna dotare a noilor unităţi comerciale, identificarea şi valorificarea tuturor resurselor şi tradiţiilor existente pe plan local, înfiinţarea de noi activităţi şi unităţi de industrie mică şi de prestări de servicii. Pentru realizarea programului judeţean de dezvoltare a industriei mici şi obţinerea în 1990 a unei producţii în valoare de 4 miliarde de lei, în conferinţă s-a subliniat cerinţa extinderii cooperării cu unităţile industriale, valorificării materialelor refolosibile rezultate din activitatea acestora, a altor resurse oferite de judeţul Iaşi. Evidenţiind faptul că, în intervalul care a trecut de la precedentul Congres al consiliilor populare, au fost modernizate principalele artere de circulaţie din municipiu, s-au extins reţelele de aducţiune a apei potabile şi de canalizare, a crescut capacitatea, staţiilor de epurare a apelor uzate, ca şi lungimea liniilor de tramvai, s-a înfiinţat prima linie de troleibuz din municipiu, iar în majoritatea localităţilor judeţului s-au construit numeroase obiective sociale şi culturale de interes local, s-a creat o bună organizare a muncii pentru finalizarea lucrărilor în curs. Tovarăşele Marieta Matei, primarul comunei Răducăneni, şi Valerica Andronic, primarul comunei Movileni, s-au angajat să acţioneze, împreună cu consiliile populare respective, cu toţi deputaţii, pentru realizarea tuturor obiectivelor prevăzute pe raza comunelor respective, să respecte cu stricteţe Legea sistematizării, să îndeplinească sarcinile ce le revin în acest sens. Vorbitorii, precum şi alţi participanţi la conferinţă, au arătat şi necesitatea perfecţionării ocrotirii sănătăţii, creşterea răspunderii cadrelor medicale. Mai mulţi deputaţi, printre care Zaira Ghidituici, directorul Administraţiei financiare, şi Ioan Georgescu, şeful Sectorului spaţiu locativ din cadrul G.I.G.R.L., s-au referit in cuvîntul lor la necesitatea autofinanţării fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, în conformitate cu prevederile proiectului noii Legi privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinanţarea unităţilor administrativ-teritoriale. Evidenţiind locul şi importanţa deosebite pe care le au organele locale ale puterii şi administraţiei de stat, sarcinile deosebit de complexe care revin acestora în actuala etapă de dezvoltare a patriei, vorbitorii, printre care tovarăşul Neculai Ibănescu, prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, şi Pintilie Frătiţă, primarul comunei Dumeşti, au insistat asupra necesităţii îmbunătăţirii sistematice a stilului şi metodelor de muncă ale comitetelor şi birourilor executive. Acestea, deputaţii consiliilor populare, comitetele de cetăţeni trebuie să acorde o atenţie deosebită laturilor calitative ale muncii, urmăririi şi înfăptuirii hotărîrilor departid şi de stat, respectării legilor ţării, aplicării propriilor decizii, să conlucreze mai bine cu cetăţenii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice şi sociale. Adoptarea unui stil de muncă dinamic şi eficient, activizarea tuturor comisiilor permanente, a comitetelor de cetăţeni, a asociaţiilor de locatari şi, prin ele, a întregii populaţii constituie garanţia sigură — au arătat vorbitorii — a înfăptuirii neabătute a tuturor programelor vizind ridicarea calităţii muncii şi a vieţii. învăţămlntul şi activitatea cultural-educativa, pe noi trepte calitative! Problemele învăţămîntului, culturii şi artei au constituit o temă asupra căreia s-au oprit mai mulţi vorbitori, printre care conf. univ. Ionel Adrian,, rectorul Institutului agronomic, Maria Andrieş, directoarea Liceului industrial „Victoria“, Pavel Florea, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Mildi Tun, primarul comunei Cucuteni. S-a subliniat astfel necesitatea ca, în învâţămîntul superior, să se acorde o mai mare atenţie calităţii pregătirii viitorilor specialişti, acestui obiectiv major fiindu-i subordonate eforturile pentru perfecţionarea învăţămîntului, pentru legarea mai strînsă a acestuia de cercetare şi producţie. Totodată, în învâţămîntul preuniversitar, va trebui ca orientarea şcolară şi profesională să fie făcută în strînsă concordanţă cu nevoile de forţă de muncă ale judeţului, ale ţării. Potrivit viziunii novatoare a secretarului general al partidului, trebuie pus accent în continuare pe modernizarea procesului de învăţămînt, pe ridicarea gradului de pregătire teoretică, practică şi politico-ideologică a slujitorilor şcolii. S-au făcut propuneri pentru creşterea eficienţei practicii productive, prin organizarea locurilor de muncă ale elevilor pe principii ergonomice, prin îmbunătăţirea sistemului de instruire, pentru înlăturarea fluctuaţiei cadrelor din mediul rural etc. In cadrul dezbaterilor, s-a subliniat că Festivalul naţional „Cîntarea României“ a declanşat şi energiile creatoare ale oamenilor muncii din judeţul Iaşi. De la ,o ediţie la alta, numărul participanţilor la manifestările artistice, de exemplu, a fost in creştere. Dacăla ediţia I s-au înregistrat 3 213 formaţii de amatori şi profesionişti, la ediţia a V-a, recent încheiată, numărul acestora a fost de 9 108. Din păcate, s-a arătat, nu s-a asigurat o activitate permanentă, mai ales la căminele culturale, directorii acestora fiind, în multe locuri, lăsaţi singuri să alcătuiască programele de activităţi, să organizeze acţiunile. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă nu a asigurat o coordonare unitară a unităţilor culturale, nu s-a preocupat în suficientă măsură de păstrarea şi dezvoltarea bazei materiale. Instituţiilor profesioniste de spectacole, la rîndu-le, trebuie să li se impună îmbunătăţirea reper,toriilor, precum şi asigurarea unor stagiuni permanente în oraşele şi-n unele comune din judeţ. In toate cazurile, unităţile culturale şi cele de artă trebuie să se conducă după principiile gestiunii economice. Toate acestea, şi altele reieşite din lucrările conferinţei sunt necesităţi legate de contribuţia tot mai mare a actului de cultură la dezvoltarea conştiinţei, la formarea omului nou, consiliile populare trebuind să se angajeze mai puternic, cu mai multă exigenţă şi pentru perfecţionarea activităţii în aceste domenii.