Flacăra Iaşului, iulie 1986 (Anul 42, nr. 12352-12378)

1986-07-01 / nr. 12352

* * ­Din prima clipă bună de lucru, din nou cu toate forţele In campania agricolă! Noul val de ploi a stânjenit desfăşurarea normalii a lucrărilor agricole. Intr-o serie de unităţi agricole con­diţiile au permis să se reia în această suptamma din plin unele acţiuni. Instabilitatea vremii impune să i se contro­leze in permanenţă situaţia de pe teren pentru a se putea intra din nou fără nici o intirz­iere la seceriş, la siriusul furajelor, ca şi la întreţinerea culturilor prăşitoare, în care buruienile au acum condiţii optime de dezvoltare. Cooperatorii au reluat prăşitul porumbului Ultimele ploi au întrerupt activitatea combinerilor de la C.A.P. Citirea tocmai cînd mai aveau nevoie doar de o zi bună de lutru pentru a termina secerişul orzului de pe cele 100 de hectare. Ieri dimineaţa, toţi specialiştii, în frunte cu inginerul Ştefan Vişoianu, preşedintele unită­ţii, controlau din nou lanu­rile în vederea reluării neîn­tîrziate a recoltării. Cu toate că am plouat şi du­minică, pe alocuri s-a putut intra din nou la prăşit. In prezent, cooperatorii din for­maţiile de ci­mp dau zor pen­tru terminarea celei de a treia lucrări de întreţinere la cultura porumbului (1311 hec­tare). S-a trecut, de aseme­nea, din nou din plin şi la prăşitul plantaţiilor viticole. Recoltarea legumelor, în paralel cu lucrările de întreţinere Deşi a plouat bine şi pe teritoriul C.A.P. Prisăcani, legumicultorii de aici şi-au continuat treburile în ritm susţinut. în ultimele zile, for­ţele fermelor specializate con­duse de Victor Moraru şi Va­leria Revei au fost concen­trate îndeosebi la recoltarea produselor din solarii. Nu­mai duminică, de exemplu, s-au cules peste 20 de tone de tomate, castraveţi, ardei şi vinete, din care, după cum ne-a informat tov. Nicolae Balcan, preşedintele C.A.P., majoritatea au şi luat ieri drumul pieţelor. în paralel cu strînsul recoltei şi cu prăşi­­tul, în miriştea orzului au fost plantate 10 hectare cu varză, vro­ind să se acţione­ze in continuare şi la realiza­rea celorlalte suprafeţe des­tinate culturilor duble. Săptămîna in curs a fost începută prin intensificarea lucrărilor de întreţinere la care participă zilnic peste 200 de membri cooperatori. ­I t­é­t­t Cam multe mirişti pe care întîrzie semănatul Regimul bogat în precipi­taţii din ultima perioadă creează condiţii şi mai priel­nice pentru reuşita culturilor duble. Cooperativele agricole din Gropniţa, Rediu, Tungu­­jei, Gorban, Ipatele, Cozmeşti, ca şi celelalte unităţi care au reuşit să­­efectueze însămîn­­ţările în mirişti înaintea­­re­centelor ploi, sunt, evident, cele mai avantajate, căci cul­turile vor avea un serios a­­vans în pornirea în vegeta­­ţie. Agricultorii care nu au demonstrat suficientă opera­tivitate în această direcţie trebuie să dea semne de gra­bă măcar acum. Ne gîndim în primul rînd la cei din coope­rativele agricole din Bivo­lari, Horleşti, Costuleni, un­de însămînţarea culturilor duble n-a mers, aşa cum s-a prevăzut, în pas cu secerişul orzului. Faptul surprinde cu atit mai mult cu cit în unele dintre aceste unităţi atit la eliberarea terenului de paie, cit şi la pregătirea lui pen­tru semănat s-au înregistrat ritmuri de lucru satisfăcătoa­re. Elevii de la Liceul in­dustrial nr. 1 — profil me­canic, prevaţă meseria Un­gă maiştrii-instructori, care ii supraveghează atent şi ii îndrumă competent, pre­gătind fiecare generaţie la înalte cote ale­ exigentei Foto : S. LEONID Grija deosebită pentru strîngerea furajelor Vremea umedă îi determi­nă şi pe crescătorii de ani­male din cadrul A.E.I. Paş­cani să se ocupe cu şi mai multă grijă de recoltarea şi depozitarea nutreţurilor nece­sare pentru iarnă. Nu de­mult, s-au strîns şi ultimele cantităţi de fin din cea de a doua recoltă a lucerniere­­lor (93 de hectare) şi de pe fidelele naturale (150 de hec­tare), care au şi­ fost clădite în parcul de furaje. Acum toţi membrii grupei de me­canizare, în frunte cu P. A­ . babei, M. Tătăruşanu, C. Ba­boi, M. Dorofte, dau zor cu cea de a doua coasă a ierbu­rilor de pe cele 130 de hec­tare de pajiști cultivate. Printre fruntaşii secţiei utilaj terasier de la Întreprin­derea mecanică „Nicolina“ se numără şi tînărul rectifi­cator Tîti Jacob, care reuşeşte să-şi depăşească zilnic sarcinile de plan cu 10—15 procente. Foto : Paul I­ndică • • Randament optim maşinilor­ unelte! început promiţător, care trebuie continuat cu şi mai multa perseverenţă încheiem astăzi acţiunea noastră de presă sub genericul „Ran­dament optim maşinilor-unele" declanşată cu o lună şi jumătate in urmă, acţiune inspirată de o iniţiativă a Comitetului judeţean de partid, în cadrul larg al programului de organizare ştiinţifică şi de modernizare a producţiei. In­­acest interval de timp, am publicat în mod sistematic (de două­­ori pe săptămână) articole şi informaţii (uneori însoţite şi de ilu­straţii) privind preocupările colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderile ieşene, în­deosebi din ramura construcţiilor de maşini, care au în dotare maşini-unelte, pentru a utiliza pe scară mai largă sculele com­binate, de mare performanţă, accesoriile, dispozitivele, în vederea creşterii mai accentuate a productivităţii muncii, sporirii calităţii produselor şi reducerii consumurilor de energie electrică. Astfel, am consemnat rezultatele bune obţinute de I.M.A.M.U.S., I.S.A.S. Paşcani, I.P.A., C.U.G. etc., unde nu numai că au fost descoperite mari rezerve existente în acest domeniu, dar s-au proiectat şi exe­cutat deja unele scule de mare randament cu ajutorul cărora ma­­şinile-unelte sunt folosite mai aproape de capacitatea lor de pre­lucrare. Am putea spune că s-a în­cheiat, de fapt, o primă etapă a amplei acţiuni de proiectare, executare şi de dotare a uni­tăţilor deţinătoare de maşini­­unelte cu scule perfecţionate. Cu alte cuvinte, după un stu­diu amănunţit al realităţii, au fost întocmite fişe tehnice spe­ciale pentru fiecare tip de ma­şină sau grupă de maşini de prelucrat prin aşchiere, în care este menţionată dotarea (sau necesitatea dotării) acestora cu scule performante, fişe care au fost difuzate unităţilor pentru a se realiza un schimb util de informaţii, după care să se treacă la extinderea dotării fiecărei întreprinderi care are­­ sectoare de prelucrări mecani­ce. Chiar din această fază a acţiunii, întreprinderile con­structoare de maşini, cum ar fi, de pildă, I.M.A.M.V.S. Iaşi, au conceput, executat şi dotat unele maşini-unelte cu scule combinate, mărind productivi­tatea muncii pînă la 20 de ori la anumite operaţii. Noile uti­laje, aflate în execuţie aici, sunt şi vor fi, de asemenea, e­­chipate cu scule de mare efi­cienţă, contribuind astfel la creşterea productivităţii muncii la Unităţile care au comandat la întreprinderea ieşeană ma­­şini-agregat şi maşini-unelte speciale. De asemenea, s-a sta­bilit ca întreprinderile care au nevoie de scule şi dispozitive performante să apeleze la I.S.A.S. Paşcani, unitate cu profil de mecanică fină, cu mari posibilităţi tehnice de a­­similare operativă a noutăţilor. în această ordine de idei, trebuie apreciate şi eforturile colectivului sculăriei C.U.G. (unde a fost organizat, nu de mult, un fructuos schimb de experienţă între inginerii şefi cu pregătirea fabricaţiei, scu­lerii şefi, proiectanţi şi tehno­logi), care au dobîndit succese remarcabile în privinţa stan­dardizării S.D.V.-urilor specia­le, realizate pentru consumul intern. Cîteva exemple : sistem de elemente modulate, pentru fixarea sculelor şi a pieselor pe maşinile de alezat şi frezat ; dispozitive de strîngere rapidă a pieselor pe maşinile-unelte ; freză combinată cu seturi de casete şi cu plăcuţe amovibile, utilizată la regimuri diferite de așchiere : scule combinate pen­tru găuriri rapide, cuțite de strung cu răcire interioară etc. Toate aceste scule asigură o IO­AN SCIN­OPII (continuare în pag. a 2 a) Dezvoltarea economică intensivă — trăsătură definitorie a planului pe 1886—1998 Marea Adunare Naţională a aprobat în deplină unanimitate Legea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe perioada 1986­— 1990, plan elaborat în concor­danţă cu documentele Congre­sului al XIII-lea al partidului, sub directa conducere şi îndru­mare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Noul act legis­lativ deschide o etapă nouă, hotărîtoare, în înfăptuirea pro­gramului de făurire a societă­ţii socialiste- multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism, avînd ca o­­biectiv strategic fundamental trecerea ţării noastre într-un stadiu superior­­ de la ţară în curs de dezvoltare, la, cel de ţară cu un nivel mediu de dezvoltare, întregul plan poar­tă pecetea capacităţii de ana­liză ştiinţifică a secretarului ge­neral al partidului a proceselor economico-sociale din ţara noas­tră, stabilind cu claritate di­recţiile de acţiune care asigură soluţionarea problemelor hotărî­­toare ale creşterii economice în, ritmuri­ susţinute, echilib­rate. Priorităţile fundamentale ale planului cincinal 1986—1990 constau în dezvoltarea puterni­că, in continuare, a forţelor de producţie şi a bazei tehnico­­materiale, accentuarea creşte­rii intensive, afirmarea cu pu­tere a noii revoluţii ştiinţifice şi­­ tehnice şi a noii revoluţii agrare, continuarea cu fermi­tate a procesului de transfor­­mare revoluţionară a societăţii, realizarea unei calităţi superi­oare a muncii şi vieţii, ridica­rea pe o treaptă mai înaltă a nivelului de bunăstare şi civi­lizaţie al întregului popor, in­tărirea independenţei şi suve­ranităţii României socialiste. Legea planului subliniază de la început necesitatea realizării sarcinilor stabilite pe ramuri, ministere, centrale şi întreprin­deri, îndeplinirea programelor privind perfecţionarea organi­­zării şi modernizării procese­lor de producţie, ca o condiţie esenţială pentru dezvoltarea intensivă a economiei naţio­nale. La loc de frunte se află sar­cinile ce revin cercetării ştiin­ţifice, ingineriei tehnologice­ şi de proiectare, chemate să asi­gure dezvoltarea tehnologică şi introducerea­­ Progresului teh­nic, dezvoltarea mai accentuată a bazei proprii de materii pri­me şi de combustibili, introdu­cerea în Practica agricolă şi zootehnică a celor mai noi me­tode de creştere a producţiei etc. Prevederile privind producţia­­industrială asigură dezvoltarea intensivă a acesteia prin creş­terea prioritară a ramurilor­ şi su­bramurilor de înaltă tehnici­tate, care valorifică cu maximă eficienţă materiile prime, re­sursele energetice şi munca so­cială. Totodată, se subliniază necesitatea, realizării de pro­duse de nivel tehnic şi calita­tiv ridicat, adaptate la cerin­ţele pieţei externe, cu un grad sporit de competitivitate. Le­gea planului stabileşte nivelu­rile de creştere a bazei ener­getice, de materii prime, de dezvoltare a metalurgiei, con­strucţiei de maşini, industriei chimice şi a celorlalte ramuri. De remarcat că industria con­structoare de maşini va asi­gura circa 75 la sută din uti­lajele şi instalaţiile necesare programului de investiţii din cincinal şi dublarea exportului, în ceea ce priveşte agricul­tura, legea precizează, de ase­menea, caracterul intensiv al dezvoltării acestei ramuri de bază a economiei naţionale, o­­bligînd la aplicarea c­elor mai noi cuceriri ale­­ştiinţei agro­zootehnice şi întărirea econo­­mico-orga­nizia­torică a unităţi­lor agricole. Totodată, se va ac­ţiona pentru creşterea eficien­ţei economice în toate unită­ţile din agricultură, iar pro­ducţia industrială alimentară va asigura folosirea completă a materiilor prime agricole şi valorificarea superioară a a­­cestora. Sarcini specifice sunit prevăzute pentru silvicultură, gospodărirea­­ apelor şi protec­ţia mediului înconjurător, pen­tru transporturi şi telecomuni­caţii, pentru aprovizionarea tehnico-materială. Un loc­ important 11 ocupă în lege capitolul referitor la in-­ vestiţii-construcţii. Astfel, se prevede ca, îrn perioada 1986­— 1990, volumul total al investi­ţiilor să fie de 1400 miliarde (continuare în pag. a 2-a). s ----------- * # -----------­­ IN CUPRINSUL |­I ZIARULUI Vă relatăm despre vacanța de vară a elevilor Sport Cronica lunii iunie. Evenimente externe .

Next