Flacăra Iaşului, iulie 1986 (Anul 42, nr. 12352-12378)
1986-07-01 / nr. 12352
* * Din prima clipă bună de lucru, din nou cu toate forţele In campania agricolă! Noul val de ploi a stânjenit desfăşurarea normalii a lucrărilor agricole. Intr-o serie de unităţi agricole condiţiile au permis să se reia în această suptamma din plin unele acţiuni. Instabilitatea vremii impune să i se controleze in permanenţă situaţia de pe teren pentru a se putea intra din nou fără nici o intirziere la seceriş, la siriusul furajelor, ca şi la întreţinerea culturilor prăşitoare, în care buruienile au acum condiţii optime de dezvoltare. Cooperatorii au reluat prăşitul porumbului Ultimele ploi au întrerupt activitatea combinerilor de la C.A.P. Citirea tocmai cînd mai aveau nevoie doar de o zi bună de lutru pentru a termina secerişul orzului de pe cele 100 de hectare. Ieri dimineaţa, toţi specialiştii, în frunte cu inginerul Ştefan Vişoianu, preşedintele unităţii, controlau din nou lanurile în vederea reluării neîntîrziate a recoltării. Cu toate că am plouat şi duminică, pe alocuri s-a putut intra din nou la prăşit. In prezent, cooperatorii din formaţiile de cimp dau zor pentru terminarea celei de a treia lucrări de întreţinere la cultura porumbului (1311 hectare). S-a trecut, de asemenea, din nou din plin şi la prăşitul plantaţiilor viticole. Recoltarea legumelor, în paralel cu lucrările de întreţinere Deşi a plouat bine şi pe teritoriul C.A.P. Prisăcani, legumicultorii de aici şi-au continuat treburile în ritm susţinut. în ultimele zile, forţele fermelor specializate conduse de Victor Moraru şi Valeria Revei au fost concentrate îndeosebi la recoltarea produselor din solarii. Numai duminică, de exemplu, s-au cules peste 20 de tone de tomate, castraveţi, ardei şi vinete, din care, după cum ne-a informat tov. Nicolae Balcan, preşedintele C.A.P., majoritatea au şi luat ieri drumul pieţelor. în paralel cu strînsul recoltei şi cu prăşitul, în miriştea orzului au fost plantate 10 hectare cu varză, vroind să se acţioneze in continuare şi la realizarea celorlalte suprafeţe destinate culturilor duble. Săptămîna in curs a fost începută prin intensificarea lucrărilor de întreţinere la care participă zilnic peste 200 de membri cooperatori. I tétt Cam multe mirişti pe care întîrzie semănatul Regimul bogat în precipitaţii din ultima perioadă creează condiţii şi mai prielnice pentru reuşita culturilor duble. Cooperativele agricole din Gropniţa, Rediu, Tungujei, Gorban, Ipatele, Cozmeşti, ca şi celelalte unităţi care au reuşit săefectueze însămînţările în mirişti înaintearecentelor ploi, sunt, evident, cele mai avantajate, căci culturile vor avea un serios avans în pornirea în vegetaţie. Agricultorii care nu au demonstrat suficientă operativitate în această direcţie trebuie să dea semne de grabă măcar acum. Ne gîndim în primul rînd la cei din cooperativele agricole din Bivolari, Horleşti, Costuleni, unde însămînţarea culturilor duble n-a mers, aşa cum s-a prevăzut, în pas cu secerişul orzului. Faptul surprinde cu atit mai mult cu cit în unele dintre aceste unităţi atit la eliberarea terenului de paie, cit şi la pregătirea lui pentru semănat s-au înregistrat ritmuri de lucru satisfăcătoare. Elevii de la Liceul industrial nr. 1 — profil mecanic, prevaţă meseria Ungă maiştrii-instructori, care ii supraveghează atent şi ii îndrumă competent, pregătind fiecare generaţie la înalte cote ale exigentei Foto : S. LEONID Grija deosebită pentru strîngerea furajelor Vremea umedă îi determină şi pe crescătorii de animale din cadrul A.E.I. Paşcani să se ocupe cu şi mai multă grijă de recoltarea şi depozitarea nutreţurilor necesare pentru iarnă. Nu demult, s-au strîns şi ultimele cantităţi de fin din cea de a doua recoltă a lucernierelor (93 de hectare) şi de pe fidelele naturale (150 de hectare), care au şi fost clădite în parcul de furaje. Acum toţi membrii grupei de mecanizare, în frunte cu P. A . babei, M. Tătăruşanu, C. Baboi, M. Dorofte, dau zor cu cea de a doua coasă a ierburilor de pe cele 130 de hectare de pajiști cultivate. Printre fruntaşii secţiei utilaj terasier de la Întreprinderea mecanică „Nicolina“ se numără şi tînărul rectificator Tîti Jacob, care reuşeşte să-şi depăşească zilnic sarcinile de plan cu 10—15 procente. Foto : Paul Indică • • Randament optim maşinilor unelte! început promiţător, care trebuie continuat cu şi mai multa perseverenţă încheiem astăzi acţiunea noastră de presă sub genericul „Randament optim maşinilor-unele" declanşată cu o lună şi jumătate in urmă, acţiune inspirată de o iniţiativă a Comitetului judeţean de partid, în cadrul larg al programului de organizare ştiinţifică şi de modernizare a producţiei. Inacest interval de timp, am publicat în mod sistematic (de douăori pe săptămână) articole şi informaţii (uneori însoţite şi de ilustraţii) privind preocupările colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderile ieşene, îndeosebi din ramura construcţiilor de maşini, care au în dotare maşini-unelte, pentru a utiliza pe scară mai largă sculele combinate, de mare performanţă, accesoriile, dispozitivele, în vederea creşterii mai accentuate a productivităţii muncii, sporirii calităţii produselor şi reducerii consumurilor de energie electrică. Astfel, am consemnat rezultatele bune obţinute de I.M.A.M.U.S., I.S.A.S. Paşcani, I.P.A., C.U.G. etc., unde nu numai că au fost descoperite mari rezerve existente în acest domeniu, dar s-au proiectat şi executat deja unele scule de mare randament cu ajutorul cărora maşinile-unelte sunt folosite mai aproape de capacitatea lor de prelucrare. Am putea spune că s-a încheiat, de fapt, o primă etapă a amplei acţiuni de proiectare, executare şi de dotare a unităţilor deţinătoare de maşiniunelte cu scule perfecţionate. Cu alte cuvinte, după un studiu amănunţit al realităţii, au fost întocmite fişe tehnice speciale pentru fiecare tip de maşină sau grupă de maşini de prelucrat prin aşchiere, în care este menţionată dotarea (sau necesitatea dotării) acestora cu scule performante, fişe care au fost difuzate unităţilor pentru a se realiza un schimb util de informaţii, după care să se treacă la extinderea dotării fiecărei întreprinderi care are sectoare de prelucrări mecanice. Chiar din această fază a acţiunii, întreprinderile constructoare de maşini, cum ar fi, de pildă, I.M.A.M.V.S. Iaşi, au conceput, executat şi dotat unele maşini-unelte cu scule combinate, mărind productivitatea muncii pînă la 20 de ori la anumite operaţii. Noile utilaje, aflate în execuţie aici, sunt şi vor fi, de asemenea, echipate cu scule de mare eficienţă, contribuind astfel la creşterea productivităţii muncii la Unităţile care au comandat la întreprinderea ieşeană maşini-agregat şi maşini-unelte speciale. De asemenea, s-a stabilit ca întreprinderile care au nevoie de scule şi dispozitive performante să apeleze la I.S.A.S. Paşcani, unitate cu profil de mecanică fină, cu mari posibilităţi tehnice de asimilare operativă a noutăţilor. în această ordine de idei, trebuie apreciate şi eforturile colectivului sculăriei C.U.G. (unde a fost organizat, nu de mult, un fructuos schimb de experienţă între inginerii şefi cu pregătirea fabricaţiei, sculerii şefi, proiectanţi şi tehnologi), care au dobîndit succese remarcabile în privinţa standardizării S.D.V.-urilor speciale, realizate pentru consumul intern. Cîteva exemple : sistem de elemente modulate, pentru fixarea sculelor şi a pieselor pe maşinile de alezat şi frezat ; dispozitive de strîngere rapidă a pieselor pe maşinile-unelte ; freză combinată cu seturi de casete şi cu plăcuţe amovibile, utilizată la regimuri diferite de așchiere : scule combinate pentru găuriri rapide, cuțite de strung cu răcire interioară etc. Toate aceste scule asigură o IOAN SCINOPII (continuare în pag. a 2 a) Dezvoltarea economică intensivă — trăsătură definitorie a planului pe 1886—1998 Marea Adunare Naţională a aprobat în deplină unanimitate Legea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe perioada 1986— 1990, plan elaborat în concordanţă cu documentele Congresului al XIII-lea al partidului, sub directa conducere şi îndrumare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Noul act legislativ deschide o etapă nouă, hotărîtoare, în înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste- multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, avînd ca obiectiv strategic fundamental trecerea ţării noastre într-un stadiu superior de la ţară în curs de dezvoltare, la, cel de ţară cu un nivel mediu de dezvoltare, întregul plan poartă pecetea capacităţii de analiză ştiinţifică a secretarului general al partidului a proceselor economico-sociale din ţara noastră, stabilind cu claritate direcţiile de acţiune care asigură soluţionarea problemelor hotărîtoare ale creşterii economice în, ritmuri susţinute, echilibrate. Priorităţile fundamentale ale planului cincinal 1986—1990 constau în dezvoltarea puternică, in continuare, a forţelor de producţie şi a bazei tehnicomateriale, accentuarea creşterii intensive, afirmarea cu putere a noii revoluţii ştiinţifice şi tehnice şi a noii revoluţii agrare, continuarea cu fermitate a procesului de transformare revoluţionară a societăţii, realizarea unei calităţi superioare a muncii şi vieţii, ridicarea pe o treaptă mai înaltă a nivelului de bunăstare şi civilizaţie al întregului popor, intărirea independenţei şi suveranităţii României socialiste. Legea planului subliniază de la început necesitatea realizării sarcinilor stabilite pe ramuri, ministere, centrale şi întreprinderi, îndeplinirea programelor privind perfecţionarea organizării şi modernizării proceselor de producţie, ca o condiţie esenţială pentru dezvoltarea intensivă a economiei naţionale. La loc de frunte se află sarcinile ce revin cercetării ştiinţifice, ingineriei tehnologice şi de proiectare, chemate să asigure dezvoltarea tehnologică şi introducerea Progresului tehnic, dezvoltarea mai accentuată a bazei proprii de materii prime şi de combustibili, introducerea în Practica agricolă şi zootehnică a celor mai noi metode de creştere a producţiei etc. Prevederile privind producţiaindustrială asigură dezvoltarea intensivă a acesteia prin creşterea prioritară a ramurilor şi subramurilor de înaltă tehnicitate, care valorifică cu maximă eficienţă materiile prime, resursele energetice şi munca socială. Totodată, se subliniază necesitatea, realizării de produse de nivel tehnic şi calitativ ridicat, adaptate la cerinţele pieţei externe, cu un grad sporit de competitivitate. Legea planului stabileşte nivelurile de creştere a bazei energetice, de materii prime, de dezvoltare a metalurgiei, construcţiei de maşini, industriei chimice şi a celorlalte ramuri. De remarcat că industria constructoare de maşini va asigura circa 75 la sută din utilajele şi instalaţiile necesare programului de investiţii din cincinal şi dublarea exportului, în ceea ce priveşte agricultura, legea precizează, de asemenea, caracterul intensiv al dezvoltării acestei ramuri de bază a economiei naţionale, obligînd la aplicarea celor mai noi cuceriri aleştiinţei agrozootehnice şi întărirea economico-organiziatorică a unităţilor agricole. Totodată, se va acţiona pentru creşterea eficienţei economice în toate unităţile din agricultură, iar producţia industrială alimentară va asigura folosirea completă a materiilor prime agricole şi valorificarea superioară a acestora. Sarcini specifice sunit prevăzute pentru silvicultură, gospodărirea apelor şi protecţia mediului înconjurător, pentru transporturi şi telecomunicaţii, pentru aprovizionarea tehnico-materială. Un loc important 11 ocupă în lege capitolul referitor la in- vestiţii-construcţii. Astfel, se prevede ca, îrn perioada 1986— 1990, volumul total al investiţiilor să fie de 1400 miliarde (continuare în pag. a 2-a). s ----------- * # ----------- IN CUPRINSUL |I ZIARULUI Vă relatăm despre vacanța de vară a elevilor Sport Cronica lunii iunie. Evenimente externe .