Flacăra Iaşului, septembrie 1986 (Anul 42, nr. 12406-12430)
1986-09-02 / nr. 12406
in intîmpinarea Congresului oamenilor muncii Un obiectiv prioritar — realizarea producţiei fizice Peste cîteva zile, va avea loc Congresul al IH-lea al oamenilor muncii, manifestare deosebit de importantă in viaţa politică şi economică a ţării, a însăşi democraţiei noastre socialiste. Puternic angajaţi în realizarea cu succes a sarcinilor de plan pe anul în curs şi pe întregul cincinal, oamenii muncii de pe intreg cuprinsul judeţului nostru acţionează susţinut pentru a întîmpina acest eveniment cu importante succese. în acest cadru se înscriu şi eforturile colectivului de la întreprinderea „Tehnoton“. Consiliul oamenilor muncii de aici analizează sistematic modul cum se îndeplineşte plănui la toţi indicatorii, acordînd o deosebită importanţă producţiei fizice. Astfel, au fost luate măsuri pentru întărirea ordinii şi disciplinei, pentru o mai bună organizare şi urmărire a întregii activităţi. Rezultatele acestor acţiuni sunt concludente. La producţia fizică s-a obţinut pina acum o depăşire de 17,8 milioane de lei la grupa de produse ale industriei electronice, iar la componente electronice , de 6,1 milioane de lei. Rezultatele de mai sus sunt dublate de îmbunătăţirea calităţii şi creşterea eficienţei, lucru demonstrat de reducerea volumu-Ilui de remedieri cu 6u la sută şi de creşterea productivităţi muncii, peste prevederile planificate, cu 1,3 la sută, în perioada la care ne referim. La acest succes au contribuit acţiunile vizînd modernizarea producţiei, grija pentruo organizare superioară a muncii in fiecare sector, pentru creşterea indicelui de utilizare a timpului de lucru al oamenilor si utilajelor. Inginerul Viorel Nicola, adjunctul şefului serviciului programare şi urmărire a producţiei, care ne relata direcţiile in care s-a acţionat, mai intens în ultima vreme, în vederea creşterii nivelului producţiei, a ţinut să sublinieze atenţia acordată creşterii productivităţii maşinilor automate, cum sunt strungurile, maşinile de injectat mase plastice şi maşinile de bobinat. „Această atenţie, ne spune interlocutorul, se explică simplu. Avem nevoie de mai multe repere, executate cu forţe proprii, pentru a depinde cut mai puţin de alţi furnizori“, în aceeaşi idee s-a găsit şi soluţia obţinerii în întreprindere, din deşeuri de bronz, fol®sind forţele turnătoriei şi ale sculăriei, a unor roţi dinţate pentru platforma orientabilă, a unor carcase şi altor semifabricate, realizate prin recuperarea materialelor refolosibile. Notăm că in această acţiune un rol deosebit a avut muncitorul Alexandru 11hnea, de la turnătoria unităţii, in derulare se află şi integrarea în fabricaţie a antenelor telescopice, care se mai aduc încă, parţial, din import. Producţia care se obţine acum, coordonată de subinginerul Ion Mihnea, în secţia prelucrări mecanice, este insuficientă încă. S-a încercat a se majora, printr-o serie de iniţiative, intre care şlefuirea segmentelor de antene pe nişte dispozitive realizate prin autodotare. Rezolvarea integrală a problemei antenelor, necesare trei serii mai mari de radioreceptoare, depinde insă şi de operativitatea cu care va fi livrată o maşină specializată, de laminare a ţevilor, aşteptată de la Roman Pînă atunci, s-ar putea solicita sprijinul întreprinderii metalurgice, pentru operaţia de tra- MARIA CIUBOTARU (continuare in pag. a 3-al La întreprinderea „Tehnoton“ "r . is:s sss ssss . 9s s :* s \ \\sbss s Creşte ritmul recoltării porumbului Ritmul recoltării culturilor de toamnă creşte în intensitate de la o zi la alta şi în judeţul nostru. în ultimele zile, tot mai mulţi culegători au început a „asalta*4 şi lanurile de porumb. Membrii cooperativelor agricole primesc la recoltarea acestei culturi un ajutor preţios şi din partea mecanizatorilor, care au adunat cu combinele producţia de pe mai bine de 30 000 de hectare. Cooperatorii şi combinerii îşi amplifică în aceste zile eforturile pentru a realiza şi depăşi vitezele de lucru prevăzute, în aşa fel incit să poată termina strînsul porumbului, aşa cum a cerut conducătorul partidului şi statului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pînă la începutul lunii octombrie. Pînă acum, cele mai mari suprafeţe cu porumb au fost recoltate în cooperativele agricole din Şipote, Fîntînele, Erbiceni, Gropniţa, Mogoşeşti, Rediu. ( ------------ - - ---------- I Primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu, va face o vizită de prietenie în ţara noastră la Invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România,Nicolae Ceauşescu, şi a primului, ministru al guvernului român, Constantin Dăscălescu, primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu, va face o vizită de prietenie in Republica Socialistă România, in perioada 10—7 septembrie 1986. • • Atelier, amintim numele cîtorva : Georgeta Pavel, Carmina Rusu şi Petrică Balaşca Atelierul de plantare, condus de electronistul Vasile Pintilie, ocupă un loc fruntaş în întrecerea socialistă la întreprinderea „Tehnoton“. Printre cei mai harnici electronişti din acest Consfătuirile cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar Ieri, au început la Iaşi, integrate acţiunilor premergătoare deschiderii noului an de învăţămînt, consfătuirile cadrelor didactice. Desfăşurate pe specialităţi, consfătuirile dezbat activitatea desfăşurată îni anul de învăţămînt precedent pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor stabilite de Congresul ştiinţei şi invăţămîntului în vederea pregătirii temeinice pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. Consfătuirile se constituie astfel într-un necesar moment de bilanţ, de analiză a rezultatelor, dar şi de dezbatere, cu modalităţile proprii unui util schimb, de certperiediţă, a direcţiilor fundamentale de acţiune în viitor, în scopul creşterii calităţii şi eficienţei procesului instructiv-educativ. La consfătuirea profesorilor de ştiinţe sociale din învăţămîntul gimnazial şi liceal a participat tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi. Raportul prezentat în prima parte a consfătuirii de prof. Domnică Murgoei, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Iaşi, şi dezbaterile care au urmat au reliefat rezultatele şi experienţa pozitivă din domeniul predării ştiinţelor sociale în anul de învăţămint 1985- 1986, cerinţa extinderii şi generalizării modalităţilor eficiete de lucru cu elevii, precum şi neajunsurile care s-au făcut simţite. în acest context, a fost subliniată necesitatea sporirii, în continuare, a calităţii predării, a altor activităţi adiacente, pentru a se răspunde mai bine sarcinilor de formare a tinerei generaţii in lumina concepţiei revoluţionare despre lume şi viaţă a partidului nostru, a strălucitei opene a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Istoria, filozofia, cunoştinţele social-politice, economia politică — ca obiecte de studiu — trebuie să răspundă mai bine, prin munca responsabilă a cadrelor didactice ce predau ştiinţele sociale, necesităţii formării viitorilor constructori conştienţi ai patriei socialiste, mereu mai înfloritoare. în aceeaşi primă zi a consfătuirilor, profesorii de ştiinţe sociale din judeţ au audiat expunerea „Coordonatele metodologice ale integrării istoriei patriei în istoria universală şi ale combaterii unor puncte de vedere din istoriografia străină care denigrează istoria naţională“, susţinută de prof. univ. dr. Gheorghe Platon, de la Facultatea de istorie-filozofie a Universităţii „Al. I. Cuza“. Dupăamiază a avut loc o dezbatere pe tema „Contribuţia activităţii de dirigenţie la educarea materialist-ştiinţifică a elevilor". Astăzi, după audierea expunerii „Principiile şi direcţiile politicii externe a partidului şi statului nostru, contribuţia activă a României şi a preşedintelui ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la soluţionarea unor probleme majore ale contemporaneităţii", vor avea loc dezbateri pe specialităţi : istorie, economie politică şi filozofie. Mobilizare generala pentru desfășurarea exemplara a tuturor lucrărilor agricole! Legumicultorii de la Bălţaţi continuă culesul . Membrii fermei legumicole a Cooperativei agricole din Bălţaţi continuă, să se afle în plin sezon de vîrf, între acţiunile la ordinea zilei, pe primul plan, figurează, evident, recoltării, zilnic fiind livrate pieţelor cel puţin 12 tone de tomate, ardei, vinete. Totodată, legumicultorii de aici, în frunte cu Mila Prisăcaru, Teodor Budeanu şi Eleonora Bendos, aplică fără întrerupere culturilor udările şi celelalte necesare îngrijiri, pentru a da şi în continuare rod bogat. Inginera Elena Panţîreanu, şefa fermei, precizează că pînă acum au fost valorificate 750 de tone de legume, şi că exista certitudinea că planul anual de livrări va fi depăşit. Paralel cu recoltarea porumbului, la C.A.P. Podii lioaici se dă zor şi cu depănuşatul acestuia Huncă spornică în vii şi în livezi Se munceşte cu spor şi in livezile şi viile întreprinderii agricole de stat Bucium. Ca în fiecare sector, forţele cele mai numeroase sunt concentrate la cules. După cum ne informează inginerul Mihai Tiron, directorul unităţii, fermele pomicole de aici au recoltat pînă în prezent 560 de tone de mere, din care o mare parte a şi fost livrată beneficiarilor. Ieri a început din plin şi culesul strugurilor, acţiune la care participă zilnic circa 500 - 600 de braţe de muncă. n *( Problema seminţelor continuă să fie, pe alocuri, neglijată. De ce? Am intrat în luna septembrie, care, după cum se ştie, este şi luna insăminţărilor de toamnă. ■ Majoritatea agricultorilor ieșeni a luat din vreme măsurile care s-au impus pentru a asigura reuşita acestei importante lucrări, în privinţa asigurăriiseminţelor, se poate aprecia că atît la orz, cit şi la grîu, aproape întreg stocul din producţie proprie a fost condiţionat în termen, verificindu-se totodată de către laboratoarele de specialitate şi însuşirile lor. Spunem „aproape întreg stocul“ deoarece mai avem şi unii cultivatori care nu stau din acest punct de vedere nici în momentul de faţă aşa cum s-ar cuveni. Cert este că, deşi, în condiţiile climatice ale acestui an, loturile semimere au fost recoltate mult mai devreme ca de obicei, o serie întreagă de unităţi a tărăgănat inadmisibil selectarea seminţelor, ceea ce explică şi faptul că acţiunea n-a putut fi încheiată nici pînă la începutul lunii în curs. Aşa se prezintă, bunăoară, situaţia la cooperative agricole precum cele din Balş, Mironeasa, Horleşti, Răducaneni, Româneşti, ca de altfel şi în alte locuri.. Se înte(continuare în pag. a 3-a) \ \ s \ \