Flacăra Iaşului, septembrie 1986 (Anul 42, nr. 12406-12430)

1986-09-02 / nr. 12406

in intîmpin­area Congresului oamenilor muncii Un obiectiv prioritar — realizarea producţiei fizice Peste cîteva zile, va avea loc Congresul al IH-lea al oame­nilor muncii, manifestare de­osebit de importantă in viaţa politică şi economică a ţării, a însăşi democraţiei noastre so­cialiste. Puternic angajaţi în realizarea cu succes a sarci­nilor de plan pe anul în curs şi pe întregul cincinal, oame­nii­ muncii de pe intre­g cu­prinsul judeţului nostru acţio­nează susţinut pentru a întîm­­pina acest eveniment cu im­portante succese. în acest ca­dru se înscriu şi e­­forturile colectivului de la întreprinderea „Tehnoton“. Consiliul oamenilor muncii de aici analizează siste­matic modul cum se îndeplineşte plănui la toţi indicatorii, acordînd o deosebită im­portanţă producţiei fizice. Ast­fel, au fost luate măsuri pen­tru întărirea ordinii şi disci­plinei, pentru o mai bună or­ganizare şi urmărire a întregii activităţi. Rezultatele acestor acţiuni sunt concludente. La producţia fizică s-a obţinut pina acum o depăşire de 17,8 mili­oane de lei la grupa de­­ pro­duse ale industriei electronice, iar la componente electronice , de 6,1 milioane de lei. Rezul­tatele de mai sus sunt dublate de îmbunătăţirea calităţii şi creşterea eficienţei, lucru de­monstrat de reducerea volumu-Ilui de remedieri cu 6u la sută şi de creşterea producti­vită­ţi muncii, peste prevederile pla­nificate, cu 1,3 la sută, în pe­rioada la care ne referim. La acest succes au contribuit ac­ţiunile vizînd modernizarea producţiei, grija pentru­­o or­ganizare superioară a muncii in fiecare sector, pentru creş­terea indicelui de utilizare a timpului de lucru al oameni­lor si utilajelor. Inginerul Viorel Nicola, ad­­junctul şefului serviciului pro­gramare şi urmărire a produc­ţiei, care ne relata direcţiile in care s-a acţionat, mai in­tens în ultima vreme,­ în ve­derea creşterii nivelului pro­ducţiei, a ţinut să sublinieze atenţia acordată creşterii pro­ductivităţii maşinilor automate, cum sunt strungurile, maşinile de injectat mase plastice şi maşinile de bobinat. „Această atenţie, ne spune interlocuto­rul, se explică simplu. Avem nevoie de mai multe repere, executate cu forţe proprii, pen­tru a depinde cut mai puţin­ de alţi furnizori“, în a­­ceeaşi idee s-a găsit şi soluţia obţinerii în întreprindere, din de­şeuri de bronz, fol®­­sind forţele turnăto­riei şi ale sculăriei, a unor roţi dinţate pen­tru platforma orien­­tabilă, a unor carcase şi altor semifabricate, realizate prin recuperarea materialelor refo­­losibile. Notăm că in această acţiune un rol deosebit a avut m­uncitorul Alexandru 11­­hnea, de la turnătoria unităţii, in de­rulare se află şi integrarea în fabricaţie a antenelor telesco­pice, care se mai aduc încă, parţial, din import. Producţia care se obţine acum, coordo­nată de su­binginerul Ion Mih­­nea, în secţia prelucrări me­canice, este insuficientă încă. S-a încercat a se majora, prin­­tr-o serie de iniţiative, intre care şlefuirea segmentelor de antene pe nişte dispozitive rea­lizate prin autodotare. Rezolva­rea integrală a problemei an­tenelor, necesare trei­ serii mai mari de radioreceptoare, de­pinde insă şi de operativitatea cu care va fi livrată o maşină specializată, de laminare a ţe­vilor, aşteptată de la Roman Pînă atunci­, s-ar putea solicita sprijinul întreprinderii meta­lurgice, pentru operaţia de tra- MARIA C­IUBOTARU­ (continuare in pag. a 3-al La întreprinderea „Tehnoton“ "­r . is:s ­ sss ssss . 9s s :­* s \­­ \\sbss ­s Creşte ritmul recoltării porumbului Ritmul recoltării culturilor de toamnă creşte în intensita­te de la o zi la alta şi în ju­deţul nostru. în ultimele zile, tot mai mulţi culegători au­ început a „asalta*4 şi lanurile de porumb. Membrii coopera­tivelor agricole primesc la re­coltarea acestei culturi un a­­jutor preţios şi din partea me­canizatorilor, care au adunat cu combinele producţia de pe mai bine de 30 000 de hectare. Cooperatorii şi combinerii îşi amplifică în aceste zile efor­turile pentru a realiza şi de­păşi vitezele de lucru prevă­zute, în aşa fel incit să poa­tă termina strînsul porumbu­lui, aşa cum a cerut conducă­torul partidului şi statului, t­o­­v­a­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, pînă la începu­tul lunii octombrie. Pî­nă acum, cele mai mari su­prafeţe cu porumb au fost re­coltate în cooperativele agri­cole din Şipote, Fîntînele, Er­­biceni, Gropniţa, Mogoşeşti, Rediu. ( ------------ - - ----------­ I Primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu, va face o vizită de prietenie în ţara noastră la Invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România,­­Nicolae Ceauşescu, şi a primu­­­lui, ministru al guvernului ro­mân, Constantin Dăscălescu, primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu, va face o vizită de prietenie in Republica Socialistă România, in perioada 10—7 septembrie 1986. • • Atelier, amintim numele cîtorva : Georgeta Pavel, Carmina Rusu şi Petrică Balaşca Atelierul de plantare, condus de electronistul Vasile Pintilie, ocupă un loc fruntaş în întrece­rea socialistă la întreprinderea „Tehnoton“. Printre cei mai harnici electronişti din acest Consfătuirile cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar Ieri, au început la Iaşi, inte­grate acţiunilor premergătoare deschiderii noului an de învă­­ţămînt, consfătuirile cadrelor didactice. Desfăşurate pe specia­lităţi, consfătuirile dezbat ac­tivitatea desfăşurată îni anul de învăţămînt precedent pentru transpunerea în viaţă a sarci­nilor stabilite de Congresul şti­inţei şi invăţămîntului în vede­rea pregătirii temeinice pentru muncă şi viaţă a tinerei gene­raţii. Consfătuirile se constituie astfel într-un necesar moment de bilanţ, de analiză a rezul­tatelor, dar şi de dezbatere, cu modalităţile proprii unui util schimb, de c­ertperiediţă, a direc­ţiilor fundamentale de acţiune în viitor, în scopul creşterii calităţii şi eficienţei procesului instructi­v-educativ. La consfătuirea profesorilor de ştiinţe sociale din învăţămîn­­tul gimnazial şi liceal a par­ticipat tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al comitetului executiv al Consi­liului popular al judeţului Iaşi. Raportul prezentat în prima parte a consfătuirii de prof. Domnică Murgoei, inspector ge­neral al Inspectoratului şcolar judeţean Iaşi, şi dezbaterile care au urmat au reliefat re­zultatele şi experienţa pozitivă din domeniul predării ştiinţelor sociale în anul de învăţămi­nt 1985- 1986, cerinţa extinderii şi generalizării modalităţilor e­­ficie­­te de lucru cu elevii, pre­cum şi neajunsurile care s-au făcut simţite. în acest context, a fost subliniată necesitatea sporirii, în continuare, a cali­tăţii predării, a altor activităţi adiacente, pentru a se răspun­de mai bine sarcinilor de for­mare a tinerei generaţii in lu­mina concepţiei­­ revoluţionare despre lume şi viaţă a partidu­lui nostru, a strălucitei opene a­ tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Istoria, filozofia, cunoştinţele social-politice, eco­nomia politică — ca obiecte de studiu — trebuie să răspundă mai bine, prin munca responsa­bilă a­ cadrelor didactice ce predau ştiinţele sociale, necesi­tăţii formării viitorilor con­structori conştienţi ai patriei socialiste, mereu mai înfloritoare. în aceeaşi primă zi a con­sfătuirilor, profesorii de ştiin­ţe sociale din judeţ au audiat expunerea „Coordonatele meto­dologice ale integrării istoriei patriei în istoria universală şi ale combaterii unor puncte de vedere din istoriografia străină care denigrează istoria naţio­nală“, susţinută de prof. univ. dr. Gheorghe Platon, de la Fa­cultatea de istorie-filozofie a Un­i­versităţii „Al. I. Cuza“. După­­amiază a avut loc o dezbatere pe tema „Contribuţia activităţii de dirigenţie la educarea mate­­rialist-ştiinţifică a elevilor". As­tăzi, după audierea expunerii „Principiile şi direcţiile politicii externe a partidului şi statului nostru, contribuţia activă­ a României şi a preşedintelui ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la soluţionarea unor probleme majore ale contemporaneităţii", vor avea loc dezbateri pe spe­cialităţi : istorie, economie po­litică şi filozofie. Mobilizare generala pentru desfășurarea exemplara a tuturor lucrărilor agricole! Legumicultorii de la Bălţaţi continuă culesul . Membrii fermei legumicole a Cooperativei agricole din Bălţaţi continuă, să se afle în plin sezon de vîrf, între acţiunile la ordinea zilei, pe primul plan, figurează, evi­dent, recoltării­­, zilnic fiind livrate pieţelor cel puţin 12 tone de tomate, ardei, vine­te. Totodată, legumicultorii de aici, în frunte cu Mila Pri­­săcaru, Teodor Budeanu şi E­leonora Bendos, aplică fără întrerupere culturilor udările şi celelalte necesare îngrijiri, pentru a da şi în continuare rod bogat. Inginera Elena Panţîreanu, şefa fermei, pre­cizează că pînă acum au fost valorificate 750 de tone de le­gume, şi că exista certitudi­nea că planul anual de livrări va fi depăşit. Paralel cu recoltarea porumbului, la C.A.P. Podii lioaici se dă zor şi cu depănuşatul acestuia Huncă spornică în vii şi în livezi Se munceşte cu spor şi in livezile şi viile întreprinderii agricole de stat Bucium. Ca în fiecare sector, forţele cele mai numeroase sunt concentra­te la cules. După cum ne in­formează inginerul Mihai Ti­­ron, directorul unităţii, fer­mele pomicole de aici au re­coltat pînă în prezent 560 de tone de mere, din care o ma­re parte a şi fost livrată be­neficiarilor. Ieri a început din plin şi culesul strugurilor, ac­ţiune la care participă zilnic circa 500 - 600­­ de braţe de muncă. n *( Problema seminţelor continuă să fie, pe alocuri, neglijată. De ce? Am intrat în luna septem­brie, care, după cum se ştie, este şi luna insăminţărilor de toamnă. ■ Majoritatea agriculto­rilor ieșeni a luat din vreme măsurile care s-au impus pen­tru a asigura reuşita acestei importante lucrări, în privinţa asigurării­­seminţelor, se poate aprecia că atît la orz, cit­ şi la grîu, aproape întreg stocul din producţie proprie a fost condiţionat în termen, verifi­­cindu-se totodată de către labo­ratoarele de specialitate şi în­suşirile lor. Spunem „aproape întreg stocul“ deoarece mai a­­vem­ şi unii cultivatori care nu stau din acest punct de vedere nici în momentul de faţă aşa cum s-ar cuveni. Cert este că, deşi, în condiţiile climatice ale acestui an, loturile semimere au fost recoltate mult mai de­vreme ca de obicei, o serie în­treagă de unităţi a tărăgănat inadmisibil selectarea seminţe­lor, ceea ce explică şi faptul că acţiunea n-a putut fi înche­iată nici pînă la începutul lu­­nii în curs. Aşa se prezintă, bunăoară, situaţia la coopera­tive agricole precum cele din Balş, Mironeasa, Horle­şti, Ră­­ducaneni, Româneşti, ca de alt­fel şi în alte locuri.. Se înte­(continuare în pag. a 3-a) ­ \ \ s \ \

Next