Flacăra Iaşului, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 12431-12457)
1986-10-01 / nr. 12431
Mobilizatoareîor îndemnuri aie tovarăşului Nicolae Ceauşescu-d isputis priti^vrednicia faptelor Toate forţele în cîmp, pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de sezon ! Din lan, direct la fondul de stat La C.A.P. Qoltieşti, circa 700—800 ide oameni se îndreaptă zilnic spre punctele de lucru din cîmp. Pe primul plan se află depănuşarea porumbului, recoltat de pe întreaga suprafaţă de 690 de hectare. Ritmul de muncă este intens astfel, ca producţia de pe 100 de hectare a şi fost depanuşată Tovarăşii Ilie Tăbăcaru, preşedinte, şi Const. Balan, inginer şef, ne-au spus ca numărul fruntaşilor in muncă este în această toamnă mai mare ca oricînd. Am reţinut numele citorva oameni, care în aceste zile nu cunosc ce este odihna. E vorba de Gh. Făles, C. Diaconu, I. Bîrzu, C. Cozma, V. Terchea, V. Iftinca, I. Mihăieş, P. Hristudor, C. T. Toma, Minei Terchea, Anica Terchea, T. Boitan, I. Bujor, C. N. Busuioc, C. Gh. Busuioc, V. M. Mihalache. Totodată, producţia depămişată este transportată (în mare parte, cu atelajele), la baza volantă din localitate pentru fondul de stat. Au fost livrate peste 1 700 de tone de ştiuleţi şi acţiunea se desfăşoară, în continuare, din plin. La cooperativele agricole din Bosia şi Ţudor.» Se poate munci cu si itiah mult spor !^ SI La depănuşarea porumbului, întreaga suflare a satelor ■ Rodul grădinilor de legume, valorificat pînă la ultimul kilogram de recoltă !# Mai multă preocupare pentru lichidarea răminerilor în urmă la semănat Cu numai cîţiva ani în urmă, la cooperativele agricole din Bosia şi Ţuţora campaniile de recoltare erau foarte scurte. Din cauza inundaţiilor, mari suprafeţe erau scoase din producţie, astfel că oamenii nu prea aveau ce culege toamna. Odată cu indiguira nurilor Prut şi dJia, cu amplele lucrări de îmbunătăţire funciare executate in zonă, mii de hectare au fost trezite la viaţă, au rodit din tin ce mai bine, în ferma de la Ungheni a C.A.P. Bosia se află la depănuşarea porumbului zeci de oameni. Recolta este bogată. Nicolae Coşoveanu, secretar ad- munei cu propaganda al comitetului comunal de partid, ne informează că pînă acum a trecut pe cintar mai mult cu 50 justiţă decît s-a realizat anul trecut, în condiţiile în care mai este mult de depănuşat. La C.A.P. Ţuţora, inginerul Dumitru Copală, preşedintele unităţii, ne poartă pe toate suprafeţele, altădată pustite de ape, şi ne arată bogăţia acestei toamne pe care oamenii o string cu răspundere. Pe o tarla unde cooperatorii depănuşau la glugă, producţia era evaluată la circa 15 tone de ştiuleţi la hectar. D. Chiriac, cooperator, apreciază că porumbul e mai frumos ca oricînd. Şi la C.A.P. Bosia, şi ,la Ţuţora, membrii comitetelor comunale de partid, ai birourilor executive ale consiliilor populare comunale participau activ la organizarea muncii, la desfăşurarea lucrărilor de sezon. Şi într-un loc, şi în celălalt, se acorda mare atenţie strîngerii legumelor. La C.A.P. Ţuţora, au fost cultivate înacest an cu legume 65 de hectare. Inginera Valeria Ghinea, şefa fermei, ne spune că realizează producţiile planificate. Păcat însă că tocmai acum, cind în grădină a mai rămas puţină recoltă, cooperarea cu I.L.F. nu mai este bună , ca în timpul anului. Zeci de tone de tomate, unele culese de trei zile, erau pe punctul de a se deprecia in lăzi. Tovarăşul Constantin Verdeş, preşedintele U.J.C.A.P., împreună cu Aurel Corduneanu, primarul comunei, şi cu Dumitru Topală, preşedintele C.A.P., a stabilit pe loc măsuri pentru valorificarea întregii producţii adunate şi, în continuare, a rodului bogat de roşii de pe cîteva hectare (evaluat la circa 100 de tone). Mai lent însă se desfăşura, în cele două cooperative, semănatul. Dacă la C.A.P. Ţuţora mai erau de semănat 200 de hectare cu griu, la C.A.P. Bosia, după cum ne declara secretarul adjunct cu propaganda, însămînţarea griului abia începuse. Este adevărat ca seară greu, că pentru pregătirea terenului trebuie să se treacă cu discul de mai multe ori, că la C.A.P. Bosia s-au semănat 200 de hectare cu orz, dar şi aşa se putea mai mult. La umil din punctele de lucru din „Vladnic“, al C.A.P. Bosia, un grup de tractorişti îşi prelungea nejustificat pauza de prins, în privinţa calităţii lucrărilor executate, nici o obiecţie. Peste tot se muncea cu atenţie. Terminarea grabnică a semănatului trebuie să preocupe însă în mai mare măsură conducerile celor două unităţi. Preşedintele C.A.P. Ţuţora ne vorbea deja despre unele măsuri de intensificare a ritmului de lucru. E vorba de asigurarea bunei funcţionări a agregatelor, de întărirea schimbului de noapte. O asemenea grijă să dovedească și conducerea C.A.P. Bosia ! GHIOIANĂ • • De ieri, un nou traseu de troleibuze începînd de ieri, transportul în comun din municipiu s-a îmbogăţit cu un nou traseu de troleibuze. Lung de peste 12 km, noul traseu, care poartă numărul 44, face legătura între cartierul Dacia şi zona C.U.G., prin Şoseaua Naţională, Străzile Bradului şi Libertăţii. La realizarea acestui obiectiv, care ridică lungimea totală a liniilor ieşene de troleibuz la circa 75 km, şi-au adus contribuţia lucrătorii brigăzii din localitatea unităţii „Electromontaj“ Bacău, precum şi ai I.J.T.L. De notat că, zilele trecute, au sosit şi alte șase noi troleibuze, de mare capacitate. } Sporesc rezervele de furaje pentru iarnă Rezervele de iarnă ale A.E.In prezent mult mai de aceeaşi perioadă furaje pentru Holboca sunt mari faţă a anului trecut. Din informaţiile date de tov. Dan Tefeleş, directorul unităţii, am reţinut că sunt stocate deja peste 12 000 de tone de siloz, 1 150 de tone de grosiere, 1 000 de tone de fin. în prezent, se recoltează şi se însilozează porumbul masă verde din cultură dublă, circa 400 de tone pe zi. După cum preciza directorul unităţii, lucrătorii de aici siunt hotărîţi să realizeze încă circa 7 000 de tone de siloz. Au fost luate in calcul şi cantităţile de tăieţei de sfeclă, de borhot de mere, care vor sosi în unitate în perioada următoare. Acestea vor fi însilozate cu grosiere. In acelaşi timp, au fost luate măsuri suplimentare pentru însămînţarea unor suprafeţe ori plante de nutreţ. Pe şantierul de extindere şi modernizare a Întreprinderii „Ţesătura** Şi obiectivele mai mici merită toată atenţia ! Cine trece pe lingă întreprinderea „Ţesătura“ poate lesne observa că o parte din incinta ei s-a transformat în şantier. Se construiesc aici o nouă sală pentru finisaj şi cîteva clădiri, care vor adăposti diferite activităţi de producţie. De asemenea, urmează a se reconstrui cea mai mare parte a ţesătoriei. Bineînţeles, că toate acestea se fac în scopul modernizării producţiei. Lucrările au început în luna mai, dar, faţă de valorile planificate pînă la finele _____ lunii septembrie, s-a realizat • numai ,jumatate din plan. Cauzele sunt multe. Le _______ discutăm cu ing. Manai Găină, responsabilul lucrării din partea constructorului (Antrepriza C.U.G. a Trustului de construcţii industriale), ing. Victor Niculescu, dirigintele coordonator din partea beneficiarului, şefii de echipă Ştefan Juravlea şi Ion Grigoriu. Fiind vorba de o lucrare în incinta întreprinderii, nu s-a putut prevedea totul. Nu s-a prevăzut, de exemplu, cît de greu vor decurge operaţiile de eliberare a terenului, de reamplasare a unor cabluri electrice (1,8 km de cabluri care, fiind foarte uzate, au trebuit înlocuite cu altele noi, aduse cu intîrziere deoarece nu fuseseră comandate din timp), conducte de canalizare şi alte utilităţi. Toate acestea în legătură cu hala pentru finisaj. Ar fi fost insă timp să se lucreze la alte obiective (clădirea pentru microproducţie, clădirea pentru lotizare), dar pentru ele nu exista încă documentaţia tehnică. Acum, la început de octombrie, greutăţile din timpul verii pot fi considerate depăşite. In general, luna septembrie a constituit operioadă în care s-a putut lucra din plin. Totuşi nu s-a lucrat pe măsura posibilităţilor, şi aceasta datorită deficienţelor în organizarea activităţii de construcţii. Ar fi suficient să observăm graficul de lucru pentru săpături şi turnarea fundaţiilor, graficul de livrare a betoanelor pe şantier. Au fost zile cind excavatoarele puteau lucra, dar lipseau milioanele de transport, in linii mari, dar cu întîrziere, săpăturile s-au terminat, acum, la ordinea zilei, fiind turnarea fundaţiilor, montarea stîlpilor, închiderea halelor. Analizînd graficul de livrare a betoanelor pe luna septembrie, constatăm că numai în 12 zile s-au respectat integral comenzile făcute de şantier, în 7 zile nu s-a ______ livrat nimic, iar în restul zilelor comenzile au fost respectate parţial. Şi oţelul-beton _______ soseşte uneori cu întîrziere. Fără înlăturarea deficienţelor în aprovizionarea şantierului nu se vor putea recupera restanţele de circa 7 milioane de lei în numai trei luni, cîte mai sînt pînă la sfîrşitul anului Dealtfel, ing. Manoil Găină ne spune că planul va fi realizat pe acest an dacă se va asigura o aprovizionare ritmică cu cele necesare. Oamenii nu fug de muncă, dimpotrivă, sunt gata oricînd să lucreze în program prelungit şi o fac ori de cite ori li se creează condiţii. Uneori, se execută de două sau de trei ori aceeaşi lucrare — săparea gropilor de fundaţii. (Deoarece betonul nu soseşte la timp, malurile gropilor se năruie şi săpatul trebuie reluat). în asemenea condiţii, nici retribuţiile nu mai pot fi cele normale, încălcindu-se principiile de retribuire in acord global, stabilite prin lege, care au la bază munca spornică, nu risipa de muncă şi de timp, care nu poate fi plătită. „ La şantierul de la „Ţesătura“, ne spune ing. Romeo Lupăşteanu, şeful brigăzii I (de care aparţine şantierul menţionat), putem realiza planul pe acest an. Avem pregătite prefabricatele şi deci avem posi- bilitate să intensificăm ritmul I. V. GHEORGHU, (continuare in pag. a~a) Investiţii ’86 •0 Laminoriştii Adrian Costiniuc şi Costel Scinteianu, de la ----- -- , din cadrul secţiei a II-a a întreprinderi metalurgice, sporesc efortul lor na! de dimensiuni mici, pentru o muncă de înaltă calitate linia de ţevi sudate longitudi, Spi Foto 1 L. STRATUL AT 00 600 de ani de la urcarea pe tron a Marelui Mircea Voievod Iubirea de moşie şi neam „...Şi s-apropie de cort / Un bătrîn atît de simplu, după vorbă, după port...“. Poetul a sesizat nu starea de fapt, ci diferenţa de experienţă, Mircea ocupînd tronul cu trei ani înaintea lui Baiazid. Şi cum, în memoria istoriei, voievozii există atît cit domnesc, restul rămînînd fără importanţă, ei trebuie să fie de la început „bătrîni“, adică înţelepţi, vizionari din punct de vedere politic şi militar. Ţara îi judecă după fapte şi le conferă calificativul meritat: cel mare, cel viteaz, cel drept, cel bun, cel rău... Peste toate contează ceea ce reţine Sadoveanu, scriind despe marele Ştefan : „In acel ceas Moldova a priceput că stă la eîrrrta ei putere şi în acelaşi timp înţelepciune“. Mircea a început prin a fi înţelept ca un bătrîn, a continuat prin a deveni putere şi a Sfîrşit tot ca un Înţelept, trasînd pentru urmaşi singuri. conduită posibilă. Om al pămîntului, convins că „tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, mi-e prieten numai mie“, trăind încă din ■adolescenţă dramele din culisele domniei, pătrunzîndu-se de patriotism aşa cum il obligă Alexandru Davila pe ..Mircea Basarab, nepotul lui Vlaicu Vodă, să implore la 1370 : „Dar să-ngăduie mărirea sufletului tău, stăpîne, / Să mă urc şi eu pe rugul vitejiilor române“, el a fost primul strateg al condiţiilor naturale, alegînd acel Rovine, ce va deveni mai tîrziu Podul înalt sau Călugăreni. Şi a mai fost Mircea primul voievod, după oscilaţiile înaintaşilor, care, „apărîndu-şi sărăcia, şi nevoile, şi neamul“, se sprijină nemijlocit pe oamenii nevoilor şi ai pămîntului şi, mai presus de planuri strategice şi interese de cinuri dregătoreşti, punînd iubirea de ţară : „n-avem oşti, dar iubirea de moşie e un zid / Care nu se înfioară de-a ta faimă, Baiazid“. Că el a fost mai înţelept chiar decît intempestivul sultan, a dovedit-o bătălia de la 10 octombrie 1394 pe care scrie Rovine şi soarta serie- AUREL LEON (continuare în pag. a 2-a)