Flacăra Iaşului, iunie 1987 (Anul 43, nr. 12637-12661)
1987-06-02 / nr. 12637
In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Mae Ceauşescu Măsuri eficiente de economisire a bumbacului în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 22 mai a.c., s-a analizat, alături de alte probleme de odeosebită importanţă, cea a creşterii eficienţei economice. Cu acest prilej, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a indicat să se acorde o atenţie deosebită încadrării stricte în normele de consum aprobate, a reducerii în continuare a consumurilor. Cum se munceşte în acest sens la întreprinderea „Ţesătura“, unde una dintre mate,ritle prime de bază este bumbacul ? La toate operaţiile procesului de producţie, începînd cu cele de obţinere, în secţile de filatură, a firelor tip bumbac (cardare, laminare, filare etc.), continuând cu ţesutul şi finisajul, se urmăreşte cu atenţie şi perseverenţă încadrarea strictă în normele de consum planificate, reducerea pe toate căile a risipei. Drept urmare, in primele cinci luni din anul Curent, în activitatea de producere a firelor, de exemplu, s-au înregistrat economii cifrate la peste 25 de tone de bumbac. Ce măsuri s-au luat recent pentru diminuarea consumului? „In primul rind, ne spunea Dumitru Aparaschnei, inginer ■şef al întreprinderii, fiecărui lot de materie primă a se face o riguroasă analiză din punct de vedere al caracteristicilor fizico-mecanice, stabilindu-se reţetele optime de amestec, reglajele şi parametrii de lucru pentru încadrarea in consumurile specifice şi obţinerea unei calităţi superioare". Asemenea analize se realizează operativ in laboratoare, staţia pilot, în macrofilatură, dar şi pe liniile de fabricaţie, unde se testează seria zero a produselor prevăzute în plan. Tot în direcţia creşterii valorificării bumbacului, s-a trecut la determinarea consumurilor pe utilaje, pentru a se evidenţia posibilităţile de îmbunătăţire a tehnologiilor de fabricaţie. LA ÎNTREPRINDEREA „ŢESĂTURA« Un alt grup de măsuri vizează diminuarea consumului de fire în ţesătorii. „între aceste măsuri, ne-a informat ing. Dumitru Maxim, şeful serviciului tehnic al unităţii, aş aminti crearea de sortimente noi, cu masă specifică mică, până la 85—100 degrame pe metru pătrat de ţesătură , valorificarea superioară a materialelor textile recuperabile (fire de vigonie) ; reproiectarea articolelor care au în conţinutul lor bumbac superior şi introducerea pe scară largă a unor noi tipuri de bumbace fără a afecta caracteristicile fizicomecanice şi valoarea de întrebuinţare a ţesăturilor. Am reţinut de altfel că, la „Ţesătura", se pune un accent deosebit şi pe înnoirea producţiei, ca o cale sigură de reducere a consumului de bumbac. în acest an, de pildă, producţia destinată pieţei interne a fost înnoită integral. Se utilizează tot mai mult firele filamentare în obţinerea ţesăturilor fine, eficienţa fiind dublă : încadrarea în normele de consum planificate şi reducerea greutăţii produselor pe de o parte, iar pe de alta, valorificarea superioară a firelor tip bumbac. în aceasta amplă acţiune de economisire a materiilor prime, îndeosebi a bumbacului, acţiune desfăşurată sub îndrumarea şi controlul comitetului de partid, se evidenţiază mai ales colectivele de muncă din filatură şi ţesătorii. Iar în cadrul acestora merită apreciată activitatea depusă de maiştrii V. Insurăţelu, V. Dimitriu, I. Cobzaru, T. Vornicu şi Aurel Moisil, de ajutorul de maistru V. Dascălu sa. „O măsură eficientă de reducere a consumurilor specifice şi, totodată, de ridicare a calităţii articolelor fabricate se referă la discutarea operativă a abaterilor de la normele tehnologice stabilite, la locul producerii acestor abateri şi în cadrul formaţiei de lucru respective", ne spunea Virginia Bacău, secretarul comitetului de partid de la filatura întreprinderii. în secţiile şi atelierele unităţii se observă, la fiecare loc de muncă, o grijă sporită faţă de utilizarea chibzuită a bumbacului, a celorlalte materii prime care intră in compoziţia firelor şi a ţesăturilor realizate aici. Este „secretul" economiilor înregistrate pină acum şi garanţia succeselor viitoare. IOAN ŞCHIOPU -------------- - ---------------- Imagine de pe şantierul Combinatului de utilaj greu. La noua hală de forjă grea nr. 2 se montează podul rulant de 500 tone forţă. Cel mai mare pod de acest fel din ţară Foto : L. STRATULAT Deschiderea cursurilor Şcolii de inventică Ieri, la Iaşi, a avut loc deschiderea cursurilor celei de-a XH-a ediţii a Şcolii de inventică■— important cadru de manifestare a capacităţii creatoare a oamenilor muncii. La cursurile actualei ediţii, care vizează cunoaşterea posibilităţilor de explorare şi aplicare a noului, participă peste 200 de cadre tehnico-inginereşti, între care 45 din alte judeţe ale ţării. Şi atenţie deosebită se acordă la I.A.S. Popricani şi lucrărilor de întreţinere a culturilor Mecanizatorul Ion Minghel, din ferma de la Frăsuleni, prăşeşte mecanic soia pe care tot el a insămînţat-o Foto : DUMITRU GRINEANU Fiecare oră bună de muncă în timp, folosită din plin pentru efectuarea lucrărilor agricole! Executa a doua praşila Lucrătorii din Consiliul unic agroindustrial Podu Iloaiei se situează pe un loc fruntaş la întreţinerea culturilor. Prima prăşilă a fost încheiată deja la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi porumb şi se execută pe ultimele suprafeţe la culturile de soia şi fasole. Majoritatea forţelor sunt acum mobilizate pentru efectuarea celei de a doua praştie la sfecla de zahăr şi floarea-soarelui, lucrare avansată în toate unităţile. Cooperatorii din comuna Podu Iloaiei sunt pe punctul de a termina şi a doua lucrare de întreţinere la culturile amintite. Rezultatele bune la prăşit se datorează folosirii din plin a fiecărei ore bune de muncă în cîmp. Spre parcul de furaje Zootehniştii din ferma de la Fîntînele a I.A.S. Copou au terminat cositul lucernei. Ieri, forţe însemnate participau la transportarea recoltei în parcul de furaje. Din producţia de la prima coasă se vor realiză circa 1000 de tone de semifîn. Tot ieri, se făceau ultimele pregătiri pentru cositul pajiștilor cultivate. Sfecla furajeră de pe cele 34 de hectare a fost prășită de două ori, mecanic și manual. Activitate rodnică la grădina de legume O activitate rodnică se desfăşoară şi la grădina de legume a C.A.P. Golăeşti. Numeroşi cooperatori participă în aceste zile la udarea culturilor, la întreţinerea acestora. Toate plantele sunt bine îngrijite. Tov. Constantin Simion, preşedintele unităţii, a ţinut să ne informeze că săptămâna viitoare se va trece la recoltareaşi valorificarea verzei timpurii, realizată în cultură a,socială în , slarii, şi în câmp. --------------— • • — Eterna vîrstă a bucuriei Intr-un univers ce-ţi evocă dacă nu întîmplăm din ţara piticilor, cel puţin statura lor, ia o grădiniţă ocrotită şi de calmul colinelor ce-i stau în preajmă, intr-o aşezare al cărei chip legendar aminteşte frumoase poveşti trecute în istorie, Cotnarii, ara retrăit, într-una din zilele sfîrşitului de mai, eterna vîrstă a bucuriei.Copilăria înseamnă aici, la grădiniţa I.A.S. Cotnari (directoare, Maria Afloroaie), 75 de perechi de ochi mari şi limpezi, curioşi şi întrebători, care te privesc de cum intri în lumea lor, dorind să te ia — fără să ţi-o spună — aliat, tovarăş de drum în descoperiri... foarte importante. Au la indemină, în acest... nobil scop, tot ce poate trece prin cea mai năstruşnică şi plină de pretenţii minte. Tocurile, într-o diversitate ce-l copleşeşte şi pe adult, punîndu-i la încercare reminiscenţe... imaginative, deţin primatul. Te-ai vrea din nou mic, în prag de viaţă... Dar cum asta nu se poate, iţi îngădui cel puţin răgazul de-a te şti printre ei, printre copii. Asculţi poezii, cîntece, urmăreşti încordarea celor mai măricei atunci cînd desenează, surprins să constaţi cu adevăr răbufneşte din candoarea privirii ce-o aruncă peste lume, peste chipuri şi pri- ÎNSEMNARI vetişti,vietina ta înregistrează fugar dar definitiv „producţiile" etalate în panouri ce dau viaţă şi înveselesc fiecare spaţiu, afli de cercurile artistice şi ştiinţifice de aici, de participările şoimilor patriei la Festivalul „Cîntarea României", în secţiunile dedicate ior, te captivează seriozitatea cu care cei mai mari se pregătesc pentru şcoală şi vite şi mai cite ce cristalizează un singur gînd: marea răspundere, frumoasa datorie zămislite de un simţârmnt înalt, atotcuprinzător ,şi unic, pe care o avem faţă de ei, faţă de viitor. Ceva mai încolo,pe acelaşi drum, totuşi fără de întoarcere, al copilăriei, la şcoala din Horodiştea, e sărbătoare. Apropiatul sfîrşit de an şcolar prilejuieşte „bobocilor", celor „dintr-a-ntîia", tradiţionala serbare a abecedarului. Ei ţin să facă — în faţa părinţilor, a colegilor mai mari, a învăţătorilor şi profesorilor oaspeţi — dovada de necontestat a toate ette sînt frumoase şi folositoare în mintea lor de-acum, ce-a mai crescut e-un an, c-un an esenţial. Literele alfabetului capătă viaţă, devin eroine de întîmplări şi totul pare joacă... Un joc serios, condus cu dibăcie de învăţătoarea Maria Agavriloaie. Serbarea abecedaru- ALEXANDRA HASAN (continuare în pag. a 2-a) guiu . luaica — ---^ — '----|