Flacăra Iaşului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 12715-12740)

1987-09-15 / nr. 12727

­­t Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XLIV — Nr. 12 727 Marţi, 15 septembrie 1987 I 4 pagini — 50 bani ! Vizita de lucru a tovarăşului Icolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în unităţi economice, agricole şi de învăţămînt din judeţul Cluj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în unităţi economice, agricole şi de învăţămînt din judeţul Cluj. Noua întîlnire a secretarului general al partidului cu făuri­torii de bunuri materiale şi spirituale a prilejuit o analiză cuprinzătoare a modului cum au fost realizate sarcinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se direct, la­ faţa locului, măsu­rile ce se impun a fi luate pentru îndeplinirea, în cele mai b­une condiţii, a prevede­rilor pe 1987 şi pe întregul cincinal, a obiectivelor stabili­te de Congresul al XIII-Iea al Partidului Comunist Român. In această primă zi a vizi­tei, premergătoare deschiderii anului de învăţămînt, au fost examinate, totodată, rezultate­le dobindite în cadrul proce­sului instructiv-educativ şi di­recţiile principale de acţiune în vederea creşterii calităţii aces­tuia, intensificării muncii de formare a unor specialişti cu înaltă pregătire profesională, constructori ai socialismului şi comunismului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, şi de a­­ceasta dată, pe întreg parcursul vizitei, cu multă căldură şi însufleţire de locuitorii jude­ţului. Prin puternice aplauze, urale­­şi aclamaţii, miile de oa­meni ai muncii, de elevi şi studenţi au dat expresie sen­timentelor de neţărmurită dra­goste, profundă preţuire şi a­­leasă recunoştinţă faţă de se­cretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija statornică ce o poartă înfloririi necontenite a jude­ţului lor şi a tuturor judeţe­lor ţârii, ridicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de progres şi civiliza­ţie, creşterii prestigiului Româ­niei socialiste în lume. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu, Ion Dincă, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, cu deosebit respect, la sosirea pe aeropor­tul din apropierea localităţii Câmpia Turzii, de primul secre­tar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea pa­triei a prezentat onorul. Pionieri şi şoimi ai patriei, tinere şi tineri au oferit bu­chete de flori. In uralele şi aclamaţiile ce­lor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc la bordul elicopterului prezidenţial, în­­dreptindu-se spre Combinatul metalurgic din Cîm­pia Turzii.­ Pe platforma din incinta u­­nităţii, unde a aterizat elicop­terul prezidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost în­­tîm­pinaţi cu­ căldură de nume­roşi muncitori şi muncitoare, de membri ai consiliului de conducere al combinatului. E­­rau prezenţi Marin Enache, ministrul industriei metalurgice, membri ai conducerii centra­lei industriale de resort, re­prezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat. în centrul dialogului tovară­şului Nicolae Ceauşescu cu me­­talurgiştii din Cimpia Turzii au stat probleme de deosebită importanţă şi actualitate ; stabi­lirea măsurilor şi a căilor de creştere, în continuare, a eficienţei întregii activităţi a combinatului, de sporire şi di­versificare a producţiei, în­deosebi a celei destinate expor­tului, de diminuare a consumu­rilor specifice de materii pri­me şi materiale. Vizitînd unele sectoare im­portante ale combinatului — oţelăria electrică nr. 1, sec­ţiile de electrozi inoxidabili pentru sudură şi de cabluri din oţel şi trăgătoria de sîrme din oţeluri speciale — secretarul general al partidului a urmă­rit cu atenţie unele faze ale fluxului tehnologic, s-a inte­resat de eficienţa procedeelor folosite, de calitatea produselor. Apreciind rezultatele obţinu­te, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se examineze posi­bilităţile de modernizare în continuare a combinatului, de­­continuare în pag. a 2-a! Astăzi, la posturile de radio şi televiziune . Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Cluj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi al deschiderii anului de învăţămînt 1987—1988, astăzi va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct, în jurul orei 10. • • Bun găsit, şcoală! începutul anului de învăţă­mînt are, la noi, proporţii de eveniment. Dacă am lua un calcul fie şi numai numărul, intr-adevăr impresionant, al celor care, la scara întregii ţări, au legături directe cu şcoala, dimensiunea momentu­lui ar fi lesne de perceput. Ţi­­nînd seamă însă şi de ceea ce înseamnă azi, în România so­cialistă, şcoala, învăţămîntul de toate gradele, de atenţia şi grija ce i se acordă ca eta­pă fundamentală în formarea multilaterală a personalităţii o­­mului ,de tip nou, de investiţia de speranţă ce-i alimentează, ■intr­o ştiută dialectică, rostu­rile, roadele, devenirea, aflăm ALEXANDRA HASAN (continuare in pag. a 3-a) la ini­tipinarea Conferinţei Naţionale a partidului Producţie marfă Eforturile constante ale co­lectivului întreprinderii meca­nice de material rulant din Paşcani pentru a spori produc­tivitatea muncii, în condiţiile îmbunătăţirii calităţii produse­lor şi reparaţiilor, a reducerii continue a consumului de ma­teriale şi energie s-au soldat, între altele, cu realizarea a­ peste prevederi noi producţii marfă suplimen­tare în valoare de peste 19 mi­lioane de lei. De remarcat şi aportul, la obţinerea acestui succes, al acţiunii de recondi­­ţionare a­ pieselor de schimbi și subansamblelor, cale prin­ care uzina pășcăneană își asi­gură circa 60 la sută din nece­sarul de asemenea repere. în atelierul prelucrări mecanice al I. M. A. Iaşi, se acordă o mare importanţă asigurării calităţii pieselor de schimb, în imagine, maistrul Ion Apostol şi strungarul Con­stantin Chifan, exemple pentru autoexigenţă dovedită »« activitatea de zi cu zi Foto : I-­STRATUL AT Recoltatul și semănatul—intensificate, efectuate In perioada optimă! Semăna fon lor, b­on! de lucru pe suprafețe cîî mai mari Pentru încadrarea în perioa­da optimă a tuturor lucrăriior acestei toamne, oamenii muncii de la C.A.P. Dolheşti desfă­şoară o activitate neîntreruptă. Duminică, s-au prezentat la lucru peste 200 de mecaniza­tori şi cooperatori. Mecanizato­rii, în frunte cu Toader Cio­banu­, şef de secţie, au pre­gătit teren, au însămînţat. Din 440­­hectare planificate pentru griu, pe 300 se poate încor­pora sămînţa. Primele 15 hec­tare au fost semănate duminică. Dintre mecanizatori, s-au evi­denţiat în muncă Petre Hris­­tudor, Jenică Bălan, Paulică Mihăieş, Vasile Terchea, Ion Niţă, Constantin Toma. De a­­semenea, s-a treierat floarea­­soarelui, s-a recoltat porumb. Ilie Tă­băcaru, preşedintele u­­nităţii, ne-a spus că se lucrea­ză pe tarlalele destinate însă­­mînţărilor. In ferma horticolă, condusă de inginera Viorica Bălan, s-au cules struguri, pepeni, în total, circa 60 tone. Lucrările continuă cu forţe sporite. ★ Duminică, s-a lucrat intens şi pe ogoarele Consiliului unic agroindustrial Răducăneni. Mi-­­hai Ciobeică, preşedintele con­siliului, ne-a informat că su­prafeţele arate au fost sporite cu 185 hectare, iar cele pregă­tite pentru semănat cu 230 hec­­tare. In prezent, există front de lucru pentru însămînţat pe aproape 40 la sută din supra­faţa planificată de 5 595 hec­tare. De asemenea, au fost recol­tate 76 hectare de porumb, 45 tone de struguri (la C.A.P. Gorban şi A.E.I. Cozmeşti) şi însemnate cantităţi de legume. Pentru urgentarea intrării în funcţiune a celui de-al 13-lea grup energetic la C. E. T. Holboca Furnizorul general este dator să-şi onoreze integral obligaţiile Zilele trecute, am revenit pe şantierul Centralei termo­electrice de la Holboca, pentru a constata modul în care ac­ţionează constructorii şi mon­­torii de aici în vederea punerii în funcţiune, înainte de sosirea iernii, a celui de-al doilea grup energetic. In ceea ce pri­veşte activitatea de construc­ţii, lucrătorii Antreprizei-Est din cadrul T. A. G. C.-I.g. şi-au făcut datoria, au depăşit, cum zic ei, faza „drumului critic", în realizarea obiecti­vului. Aşadar, intrarea in producţie a noii capacităţi nu mai depinde de constructori. Creşterea ritmului de lucru la această investiţie depinde, a­­cum, de montori (mai ales, de cei care aparţin de „Energo­­montaj“ — Bucureşti), de buna organizare a lucrărilor şi de folosirea eficientă a timpului de muncă. Spunem aceasta deoarece alţi montori de pe platformă sa, de pildă, cei de la Antrepriza de montaj Iaşi, au finalizat deja majoritatea lucrărilor aferente grupului nr. 2, predîndu-le beneficiarului. „In prezent, ne spunea tov. Va­sile Danale, inginerul şef al antreprizei, efectuăm ultimele probe hidraulice la porţiunea de 6 km a magistralei de ter­­moficare ce va realiza legătura dintre C.E.T. II Holboca şi CE.T. I Iaşi. In rest, efortu­rile noastre sunt concentrate la unele lucrări necesare constru­irii grupului nr. 3". Cu alte cuvinte, punerea in funcţiune a grupului nr. 2 este condi­ţionată de activitatea lucrăto­rilor de la „Energomontaj“. Să vedem deci cu ce greutăţi se confruntă ei şi cine îi ajută să recupereze unele restanţe în realizarea stadiilor fizice ale investiţiei, împreună cu ing. Gicu Lef­ter, şef adjunct de brigadă complexă, am făcut o succintă trecere în revistă a „puncte­lor fierbinţi“ de montaj. Se lucrează intens la echiparea morilor de măcinat cărbune, lucrarea fiind efectuată în pro- IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) Să fie mobilizate la muncă şi atelajele La Cooperativa agricolă din Mirce­şti, se recoltează din plin cartofii. Livrarea producţiei la fondul de stat ar trebui să se desfăşoare operativ, dar nu se realizează acest lucru, pentru că nu sunt folosite la efectua­rea transporturilor toate mijloa­cele din comună. Pe o tarla de 25 hectare, mecanizatorii nu pot intra la arat, pentru că în­­tîrzie nejustificat încărcatul şi expediatul recoltei. Consiliul popular comunal (primar, Gheorghe Hanu) tre­buie să mobilizeze la lucru şi atelajele existente în localitate. Acestea, organizate în coloană, avînd stabilit plan zilnic de transport, ar contribui la eli­beratul grabnic al terenului.

Next