Flacăra Iaşului, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 12896-12921)

1988-04-01 / nr. 12896

PAGINA A II-A —--------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI | CRONICA O dată cu încheierea lunii martie, încheiem şi primul tri­mestru al celui de-al treilea an al actualului cincinal, pe­rioadă caracterizată printr-o puternică angajare patriotică şi revoluţionară, de intensă acti­vitate creatoare desfăşurată de întregul nostru popor pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti­dului, ale măreţelor programe de dezvoltare multilaterală a patriei. Asemenea întregii pe­rioade parcurse din acest an, şi luna martie a înscris, în cronica sa, evenimente politice de o deosebită însemnătate. în prim-planul evenimentelor politice româneşti din această lună se situează desfăşurarea, în zilele de 28 şi 29 martie, sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,­ a lu­crărilor Plenarei C.C. al P.C.R., care a dezbătut bilanţul acti­vităţii­ economico-financiare pe 3987, unele probleme privind perfecţionarea sistemului de­­formare a preţurilor de pro­ducţie şi principiile de retri­buire pentru stimularea pro­ducţiei de export şi a exportu­lui, precum şi aspecte referi­toare la activitatea de partid şi politica de cadre ; activitatea Internaţională a partidului şi statului nostru în 1987 şi prin­cipalele obiective ale politicii externe în anul 1988. Pe aceas­tă bază, au fost adoptate ho­tărîri de mare importanţă pen­tru perfecţionarea activităţii politico-organizatorice şi econo­­m­ico-sociale, pentru îndeplini­rea planului pe 1988 şi­­pe în­tregul cincinal. După cum se ştie, la încheierea lucrărilor plena­rei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidu­lui, a rostit o magistrală cu­­vîntare, care constituie un am­­plu şi mobilizator program de muncă şi acţiune revoluţionară al organelor şi organizaţiilor de partid, al comuniştilor, al întregii naţiuni pentru inten­sificarea activităţii în toate­­domeniile, în vederea îndepli­nirii în cele mai bune condi­ţii a prevederilor de plan pe anul 1988 şi pe întregul cinci­nal. Dînd cea mai înaltă apre­ciere rolului determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în elaborarea şi fundamentarea politicii interne şi externe a partidului şi statului­ nostru, participanţii la plenară­ au re­afirmat angajamentul comuniş­tilor, al întregului nostru po­por de­ a transpune neabătut în viaţă hotărîrile şi măsu­rile adoptate, orientările şi in­dicaţiile formulate de secreta­rul general al partidului, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în zilele de 3—4 martie, a avut loc Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consi­liilor populare, eveniment de seamă în viaţa socialpolitică a patriei noastre, care a dez­bătut sarcinile ce revin orga­nelor locale ale puterii , şi administraţiei de stat pentru realizarea prevederilor planu- 12­veni­­m­ente inte­rme­ lui cincinal în profil teritorial, a programelor de dezvoltare ecomomico-socială şi edilitar­­gospodărească a tuturor loca­lităţilor patriei. După cum se ştie, în deschiderea lucrărilor acestui larg şi reprezentativ forum al democraţiei noastre muncitoreşti-revolu­ţionare, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o strălucită cuvîntare. Document de excepţională în­semnătate, care constituie o nouă şi convingătoare ilustrare a concepţiei novatoare, profund ştiinţifice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de dezvoltare eco­­nomico-socială a ţării pe baza creşterii puternice a forţelor de producţie, de edificare a u­­nei economii moderne, armo­nios structurată în profil de ramură şi teritorial, cuvîntarea secretarului general al parti­dului deschide în faţa consilii­lor populare, a întregului po­por largi orizonturi de activi­tate pentru continua înflorire a patriei, a tuturor aşezărilor pentru perfecţionarea statului democraţiei muncitoreşti-revo­luţionare, pentru înfăptuirea neabătută a Programului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi îna­intare a României spre comu­nism. Cuprinzînd teze, idei şi orientări de inestimabilă va­loare teoretică şi practică, a­­ceastă cuvîntare rostită de to­varăşul Nicolae Ceauşescu a fost adoptată de participanţii la marele forum democratic, în­­tr-o însufleţitoare unanimitate, MARTIE ca document programatic de muncă şi acţiune, care să stea la baza întregii activităţi eco­­nomico-sociale, organizatorice şi politico-educative, desfăşurate de organele locale ale puterii de stat, sub conducerea orga­nelor şi a organizaţiilor de partid, pentru mobilizarea tu­turor oamenilor muncii de la oraşe şi sate în vederea înfăp­tuirii exemplare a planului pe 1988 şi pe întregul cincinal. Probleme de o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a economiei noastre, creşterea eficienţei întregii ac­tivităţi economico-sociale au fost înscrise şi pe ordinea de zi a celei de-a VII-a sesiuni din cadrul­­ legislaturii a IX-a a Marii Adunări Naţionale, ale cărei lucrări au fost deschise, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în ziua de 30 martie. Forumul legislativ suprem al ţării a adoptat Legea privind perfecţionarea mecanismului e­­conomico-financiar prin îmbu­nătăţirea sistemului de formare a preţurilor, Legea privind perfecţionarea sistemului de re­tribuire pentru stimularea pro­ducţiei de export şi a expor­tului şi Legea privind încheie­rea şi executarea contractelor economice. Luna martie a fost, după cum am subliniat, o perioadă de muncă intensă, de angajare revoluţionară şi patriotică a întregului popor pentru reali­zarea la toţi indicatorii şi în condiţii superioare de calitate a planului pe trimestrul I şi pe întregul an 1988. Asemenea aspecte au fost dezbătute şi în şedinţele din­­5 şi 18 martie, ale Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., desfă­şurate sub preşedinţia tovară­şului Nicolae Ceauşescu. Ana­lizele efectuate în acest cadru, măsurile adoptate în spiritul orientărilor, indicaţiilor şi sar­cinilor subliniate de secretarul general al partidului au gene­rat în rîndul comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii un spirit nou, mobilizator, revolu­ţionar, de unire a eforturilor în direcţia realizării la terme­nele stabilite a tuturor indi­catorilor de plan, de angajare pentru traducerea în viaţă a obiectivelor înscrise în planu­rile și programele de dezvol­tare­ economico-socială a pa­triei. C. LUPU I* Deplina mobilizare (urmare din pag. 1) Secţionarea mecanismului economico-financiar, prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor, a sistemului de retribuire , prin stimularea producţiei de export şi a exportului, precum şi a modului de încheiere şi execu­tare a contractelor economice, dimensionează altfel, corespunzător cu programele de per­spectivă, cu stadiul actual de dezvoltare a pa­triei, întreaga activitate. Iată de ce comuniştii, toţi oamenii muncii sunt chemaţi să-şi însu­şească şi să aplice neabătut noile prevederi legale — ceea ce presupune intensificarea efor­turilor organizatorice, tehnice, în vederea creş­terii volumului producţiei, a eficienţei, redu­cerea accentuată a consumurilor materiale, uti­lizarea optimă a maşinilor şi utilajelor, a bazei materiale, a­ spiritului de iniţiativă, de atîtea ori probat peste tot. Sînt necesare, de ase­menea, cum cerea tovarășul Nicolae Ceaușescu, întărirea fermă a ordinii, disciplinei, răspun-­­ derii. ? Intrăm într-un trimestru decisiv pentru ono-­­ rarea planului pe acest an, un trimestru în­­ care, mai mult decit pînă acum, îndeplinirea­­ exportului — puternic stimulată şi de recen- 1 tele hotărîri, reducerea costurilor şi cheltuie- | iilor, creşterea productivităţii muncii trebuie­­ considerate priorităţi, sarcini ce antrenează­­ răspunderea patriotică a fiecărui om al muncii. 7 După cum se ştie, din a doua parte a anului,­­ se va trece la majorarea retribuţiei tuturor­­ oamenilor muncii cu circa 10 la sută, acţiune­­ ce se va încheia în 1989. Îndeplinirea exem-­­ plară a programelor de dezvoltare economi- ?­co-socială, creşterea eficienţei şi rentabilităţii­­ economice sunt înseşi condiţiile pentru reali-­­ zarea acestor măsuri. Iată de ce, de munca , fiecărui comunist, a fiecărui om depinde felul­­ în care se realizează măsurile adoptate, pla-­­ nurile şi programele stabilite, iată cum fie- I care dintre noi trebuie să contribuie la pro­gresul neîntrerupt al patriei socialiste ! „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii“ Sub acest generic, începînd de astăzi, se va desfăşura şi în judeţul nostru cea de­-a 13-a ediţie a unei manifestări de amploare şi cu profunde re­zonanţe în­ conştiinţa oameni­lor muncii : „Linia" cărţii in întreprinderi şi instituţii“. Or­ganizată de către Comitetul ju­deţean de cultură şi educaţie socialistă, Consiliul judeţean al sindicatelor, Comitetul judeţean al U.T.C., Biblioteca judeţeană „Gh. Asachi“ şi Centrul de librării, această ediţie îşi în­scrie drept generos motto „Car­tea în sprijinul dezvoltării con­ştiinţei socialiste, al formării omului nou, constructor con­ştient al socialismului şi comu­nismului în patria noastră“, în prima zi, vor avea loc manifes­tari la C.F.S. (dezbaterea „O­­pera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — strălucit exemplu de gîndire creatoare, de pa­triotism revoluţionar, de luptă pentru pace şi progres“), I.S.A.S. Paşcani (şezătoarea li­terară „Ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu“), Biblio­teca orăşenească (schimb de experienţă cu bibliotecarii) şi cea a Casei orăşeneşti de cul­tură din Paşcani (dezbaterea „înflorirea învăţămîntului, cul­turii şi artei în Epoca Nicolae Ceauşescu“), la bibliotecile o­­răşeneşti Hîrlău şi Tirgu Fru­mos, precum şi la cea a Clu­bului Regionalei C.F. (expo­ziţii de carte), la Filiala ieşeană a Societăţii de medici şi natu­­ralişti (prezentarea unor nou­tăţi editoriale). Schimb de Ia organizarea Şcolii inter­­judeţene de partid Iaşi şi a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, în co­muna Leţcani a avut loc schim­bul de experienţă cu tema „Forme şi metode de educaţie materialist-ştiinţifică a mase­lor", la care au participat se­cretari adjuncţi cu probleme de propagandă ai comitetelor comunale de partid, responsa­bili ai comisiilor de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice, directori ai universi­ experienţă taţilor cultural-ştiinţifice din localităţile de pe raza C.U.A.S.C. Podu Iloaiei. In acest cadru, au fost pre­zentate expuneri despre con­cepţia partidului nostru, a secretarului său general, tova­răşul­ Nicolae Ceauşescu, cu privire la educaţia materia­­list-ştiinţifică a maselor, s-au organizat activităţi practice, cei prezenţi urmărind, totodată, filme documentare și vizionînd o expoziție de carte social-po­­litică pe această temă. Asachi Bicentenar Comisia de , istoria şi teoria artei a Filialei ieşene a Aca­demiei R.S.R. şi Filiala Iaşi a Societăţii de ştiinţe filologice organizează mâine, 2 aprilie, la ora 9, în Aula Filialei ieşene a Academiei (calea 23 August, nr. 8), o sesiune ştiinţifică dedi­cată bicentenarului naşterii lui Gh. Asachi. Vor fi susţinute peste 30 de comunicări privind rolul marelui cărturar în cul­tura naţională, în aceeaşi zi, la ora 13, va avea loc verni­sajul unei expoziţii de carte şi documente arhivistice. Luni, 4 aprilie, în Sala coloanelor a Conservatorului ieşean, va avea loc un program literar­­artistic cuprinzînd un recital de poezie, unul de muzică, o reprezentaţie teatrală din crea­ţia lui Gh. Asachi şi vernisajul expoziţiei de artă plastică „Aşa­, chi şi opera sa“. Manifestări . Filiala ieşeană a Academiei R.S.R. găzduieşte, începînd de ieri, lucrările celei de-a XXII-a ediţii a sesiunii de comunicări ştiinţifice a Institutului de igienă şi sănătate publică din Iaşi. Sî­nt prezentate peste­ 70 de comunicări, de către invi­taţi din centre sanitare antiepi­demice şi institute de igienă şi sănătate publică, din toată ţara. Lucrările sesiunii se în­cheie astăzi­ ştiinţifice . La sediul său din str. Karl Marx nr. 15, Institutul de­ is­torie şi arheologie „A. D. Xe­­nopol“ organizează astăzi, la ora 17, o şedinţă de comunicări. Vor­­ vorbi cercetătorii dr. Gh. I. Florescu (comunicarea „Mi­siunea Hugh L. Scott şi Româ­nia“) și Ion Ioniţă (informare asupra călătoriei de studii în R.F.G.). Acolo unde se forjează conştiinţa (urmare din pgg. 1)­mîntul patriei nu se exprimă, desigur, prin vorbe mari, nu se manifestă numai prin fapte­­ mari. Nicolae Gh. Luca, şeful echipei care utilizează cel mai mare ciocan de forjă al „Ni­­colinei“, este fratele celebrei campioane românce Maricica Puică, cea care şi-­a pus mi­nunat talentul şi munca în slujba înălţării culorilor spor­tive ale patriei. „Mă simt la fel de util şi de responsabil ca şi ea, ne spune Nicolae Luca. Produsele noastre merg la export, sunt apreciate în multe părţi ale lumii. Cu alte cuvinte, creşte prestigiul ţării. Ce mulţumire mai mare pot avea ?“ La fel ca milioane de ro­mâni, forjorii „Nicolinei" îşi fac datoria temeinic, cu răs­pundere muncitorească, patrio­tică, aşa cum cerea secreta­rul general al partidului şi la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. „Şi putem, trebuie să facem mai mult, în folosul ţă­rii, al nostru — ne declara un alt şef­ de echipă, forjorul Şt. Ciobanu. Faptul că deţinem primul­ loc in întrecerea socia­listă pe întreprindere arată că am înţeles ce ni se cere. In­­trecerea-i însă aprigă, multe colective din „Nicolina“ do­resc — cu temei — să ne ia locul. Asta-i bine, fiindcă aşa cîştigăm cu toţii“. Pe aseme­nea umeri se sprijină viitorul luminos al României ! SPORT @­» SPORT @ SPORT @ SPORT F­OTBAL­ După egalul de la Brăila Poli a revenit cu forţe noi, cînd poate unii nu mai spe­rau, în lupta pentru şefia pri­mei serii a diviziei B. După un început ezitant în acest re­tur, şi, mai ales, după punctul cel mare pierdut neaşteptat la Iaşi, cu Unirea Focşani, der­biul de la Brăila căpăta un caracter decisiv. Era nevoie ca de aer de un rezultat bun in disputa cu una dintre candi­datele la promovarea în divizia A. Pentru Brăila nu exista decit alternativa victoriei. O doreau şi constănţenii, care au venit să-i urmărească pe viu pe principalii lor adversari. Pen­tru a obţine rîvnita victorie, brăilenii şi-au pus în mişcare toate forţele. Au declanşat şi un mic război psihologic, că­ruia, pînă la urmă, i-au că­­zut victime. între altele, me­ciul, anunţat a se disputa la ora 16, a fost reprogramat la 16:30, ieşenii nefiind anun­ţaţi, aflînd-o abia cînd voiau să iasă la încălzire pe teren. Dar tocmai pe plan psihologic s-au impus jucătorii lui Poli. Ei s-au dăruit ca-n zilele cele bune şi au avut forţa psihică să surmonteze handicapul eli­minării gratuite a lui Constan­tin, una din piesele grele ale echipei. Conduşi cu 2-1, ei au avut tăria să forţeze ega­­larea şi au obţinut-o cînd ni­meni nu­ se aştepta, în minutul 90, la şutul de kinogram­ă, de la 15 m, al lui Burdujan. Pu­blicul, peste 20 000, care-i pur­tase spre victorie pînă atunci pe brăileni, a amuţit, iar ar­bitrul Octavian Ştreng, din Oradea, uluit şi el de neaştep­tatul deznodământ al jocului, a uitat timp de cinci minute să fluiere sfîrşitul timpului regu­lamentar. Jocul de la Brăila, în care echipa noastră n-a atins încă turaţia maximă, a arătat însă marile disponibilităţi existente ce trebuie, în continuare, va­lorificate cît mai bine. O plă­cută surpriză a fost evoluţia fundaşului Ursache, aflat la al treilea joc în divizia B, ale cărui şarje­ ofensive au clătinat în cîte’va rînduri defensiva gaz­delor. E nevoie acum ca echipa să simtă şi mai mult căldura publicului,’ care o poate purta spre victorie. Ocazia cea mai apropiată — dificilul joc de duminică, de la Iaşi, cu Steaua Mizil. GRIGORE ILISEI Pe scurt • BASCHET. Astăzi şi mîi­­ne, la Iaşi, se desfăşoară fi­nalele campionatului universi­tar de baschet (feminin). Pro­gramul întrecerilor : Sala Vo­inţa, orele 8—12 şi 14—20 (as­tăzi) ; Sala polivalentă, orele 17—20 (astăzi) şi 13—17 (mîine). Participă 13 echipe din 9 centre universitare ale ţării. • Echipa feminină de bas­chet Voinţa Iaşi a repurtat, duminică, un nou succes in cadrul returului diviziei B, în­­trecînd, cu scorul de 56—45 (40—15), formaţia Confecţia Focşani. în prima repriză, ieşen­­cele au jucat foarte bine, pen­tru ca, în cea de-a doua, rela­­xîndu-se prea mult, să ofere posibilitatea baschetbalistelor din Focşani să se apropie pînă la o diferenţă de 9 puncte. Cea mai eficace jucătoare de la Voinţa a fost Maria Rusu. 0 GIMNASTICA RITMICA. A avut loc faza judeţeană a Cupei „Pionierul“ pentru ele­vii claselor a II-a , a IV-a, fete şi băieţi. La fete, primul loc a fost ocupat (ca de obi­cei !) de echipa Şcolii nr. 6, pregătită de prof. Constantin Radu (echipa este formată din Gabi Olaru, Lăcrămioara Rusu, Anca Butunoi, Mihaela Popa, Adriana Burlac şi Andreea Bor­­deianu), în clasament urmînd formaţiile Şcolii nr. 23 (prof. Nicolaeta Brînzei), Casei de copii Bucium (Eugenia Popa), Şcolii nr. 26 (Lili Vartic) etc. La băieţi, primele locuri au fost ocupate, în ordine, de e­­chipele Şcolii nr. 4 (S. Sava­, Şcolii nr. 26 (Cristina Leonte) etc. în concursul individual, cei mai buni s-au dovedit a fi Gabriela Olaru, Lăcrămioara Rusu (ambele, de la Şcoala nr. ■6) şi Roxana Bîrjoveanu (Şcoala nr.­ 23),­ respectiv N. Ursu, Că­tălin Cazimir (ambii, de la Şcoala nr. 4) şi Cătălin Sîncu (Şcoala nr. 26). „ într-o întîlnire amicală (disputată în sala Liceului nr. 8 din Iaşi), pugiliştii de la Fortus Iaşi au dispus cu 800 de cei de la Voinţa Botoşani.

Next