Flacăra Iaşului, septembrie 1988 (Anul 44, nr. 13026-13051)

1988-09-15 / nr. 13038

V f tacâm Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean A­nul XLV — Nr. 13 038 Joi, 15 septembrie 1988 4 pagini — 50 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Timiş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului­­ Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, miercuri, o vizită de lucru în judeţul Ti­miş. În acest septembrie, cinci oa­menii muncii din industria şi agricultura judeţului, din cele­lalte sectoare de activitate, pu­ternic mobilizaţi de Tezele din aprilie, de însufleţitoarele che­mări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează, asemenea întregului nostru po­por, pentru îndeplinirea exem­plară a obiectivelor stabilite, secretarul general al partidului a venit din nou în mijlocul făuritorilor de bunuri mate­riale şi spirituale din acest în­floritor colţ de ţară pentru a analiza la faţa locului rezulta­tele obţinute pînă în prezent, pentru a stabili măsurile ce se impun în vederea realizării tu­turor sarcinilor prevăzute în 1988 şi pe întregul cincinal. Cu bucurie fără seamăn au aşteptat cei ce muncesc şi tră­iesc în judeţul Timiş pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu. În a­­ceste momente de aleasă săr- * bătoare, ei au ţinut să-i în­­tîmpine cu profunde sentimen­te de stimă şi preţuire, cu ii­­to­lerante manifestări de recunoş- t­­inţă pentru transformările pe­trecute în viaţa satelor şi ora­şelor din judeţul Timiş,­ a tu­turor locuitorilor ţării, în anii socialismului şi, cu deosebire,­­ în perioada inaugurată de Con­gresul al IX-lea al partidului. La vizită au participat tova­răşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Silviu Curticeanu. Ceremonia sosirii în judeţ a avut loc pe aeroportul din Ti­mişoara, într-o atmosferă en­tuziastă. A venit în întîmpi­­nare un foarte mare număr de oameni ai muncii, care purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele tricolore şi roşii. La coborîrea din avionul prezidenţial, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu înaltă consideraţie de primul secretar al Comitetului jude­ţean Timiş al P.C.R., Ilie Ma­tei, care, în numele comunişti­lor, al tuturor locuitorilor ju­deţului, le-a adresat cele mai calde urări de bun sosit. O formaţie alcătuită din os­taşi, membri ai gărzilor patrio­tice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat o­­norul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. După tradiţionala pîine şi sare a ospitalităţii, tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai pa­triei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase bu­chete de flori. Cei prezenţi au ovaţionat cu însufleţire pentru partid şi se­cretarul său general, pentru patria noastră socialistă şi har­nicul popor român. în aceste manifestări entuziaste şi-au gă­sit o grăitoare expresie dragos­tea neţărmurită cu care este înconjurat conducătorul parti­dului şi al ţării pentru stră­lucită sa activitate pusă cu e­­xemplară pasiune revoluţionară in slujba dezvoltării multila­terale ,a patriei, sporirii necon­tenite a bunăstării întregului popor. Dialogul de lucru al secre­tarului general al partidului cu muncitorii şi specialiştii din industria judeţului a început la întreprinderea­­mecanică Ti­mişoara unde erau prezenţi ministrul industriei construcţii­lor de maşini, Radu Păunes­­cu, reprezentanţi ai conducerii centralei industriale de profil şi a întreprinderii. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu ie-au fost înfăţişate principa­lele realizări din domeniul fa­bricaţiei de maşini şi agregate pentru extracţia cărbunelui în subteran şi la suprafaţă, pro­duse ce deţin o pondere im­portantă în ansamblul­ produc­ţiei. Au fost relevate preocu­pările colectivului în direcţia creării şi executării unor ti­puri tot mai perfecţionate de utilaje miniere, corespunzător cerinţelor programului prioritar de creştere mai accentuată a gradului de mecanizare a lu­crărilor din industria minieră. Apreciind rezultatele obţinu­te pînă acum, secretarul gene­ral al partidului a cerut să se acţioneze în continuare în ve­derea sporirii calităţii şi fia­bilităţii agregatelor­ destinate industriei extractive. Pe parcursul vizitării princi­palelor sectoare de fabricaţie, au fost înfăţişate o serie de tehnologii de vîrf elaborate de specialiştii unităţii în colabora­re cu colective din institute de cercetare , şi proiectare sau din învăţămîntul superior. Conducătorul partidului şi statului a arătat că, ţinînd sea­ma de puternicul potenţial teh­nic şi­ uman de care dispune întreprinderea, de experienţă bună pe care a dobîndit-o în executarea unor maşini şi uti­laje de mare capacitate, aceasta trebuie să-şi lărgească profi­lul de fabricație. (continuare în pag. a 4-a) Astăzi, la posturile noastre de radio şi televiziune Cu prilejul vizitei de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o efectuează în judeţul Timiş şi al deschiderii anului de învăţămînt 1988—1989, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară, ce va fi transmisă, în direct, de posturile de radio şi tele­viziune, în jurul orei 11, direct, de posturile de radio şi tele- 1 __________| Regionala C. F. Iaşi Rezultate ale optimizării transporturilor Colectivul Regionalei de căi ferate Iaşi înscrie în ampla cronică a întrecerii socialiste noi şi însemnate succese. Ast­fel, în cele 8 luni care au tre­cut din acest an, au fost înde­plinite prevederile de plan la transportul de călători şi măr­furi, înregistrîndu-se şi o de­păşire de peste 137 milioane tone­ kilometri convenţionali, în condiţiile creşterii produc­tivităţii muncii cu 3,5 procente, diminuării costurilor de trans­port cu 0,3 la sută şi reducerii duratei imobilizărilor vagoane­lor de marfă cu 1,2 la sută, în aceeaşi perioadă, numai la operaţiunile ce ţin de remor­­carea trenurilor, feroviarii ie­şeni au reuşit să economiseas­că 200 tone de combustibil con­venţional şi circa 300 MWh e­­nergie electrică. De asemenea, veniturile, suplimentare prove­nite din activităţile de prestări către unităţile economice şi populaţie însumează circa 37 milioane de lei. N** Shop , m TU­RI IOT Începe un nou an şcolar Un învăţămînt modern, de calitate, în consens cu cerinţele vieţii Intre valorile etern umane, cu puteri de influenţe incon­testabile in formarea perso­nalităţii, în evoluţia societă­ţii, şcoala este şi va rămîne pe cele dinţii locuri. O si­tuaţie deloc întîmplătoare, ve­rificată cu atît mai mult de dialectica proceselor revolu­ţionare din anii construcţiei socialiste, timp înfloritor al înnoirilor fundamentale în toate planurile, decurgînd în­tr-o măsură esenţială din ni­velul de pregătire a făuri­torilor de eră nouă. Intr-o a­­semenea corelaţie definitorie a progresului, statuată teore­tic exemplar în documentele de partid şi de stat, în cuvîn­­tările şi expunerile secretaru­lui general al partidului, tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, învăţămîntul dobîndeşte — pe temeiul deopotrivă al vocaţiei pentru învăţătură a unui po­por, ca şi al dorinţei de per­petuă înaintare — jocul şi ro­lul ce pe drept i se cuvin, dimensiuni — în profunzime şi amploare — fără precedent, ieste, fără îndoială, meritul marelui ctitor de eră nouă, arhitectul strălucit al Româ­niei moderne, secretarul ge­neral al partidului, de a fi pus pe baze noi, moderne învăţă­­mintul românesc. Ancorat în realităţile dina­mice ale unor decenii de spectaculoase transformări în­noitoare, învăţă­nîntul româ­nesc a înregistrat, sub îndru­marea directă a tovarăşei a­­cademician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, mutaţii adinei de ordin cantitativ şi calitativ, în stare să demon­streze cultul pentru muncă şi învăţătură al unui popor, pi­vot al înaintării în toate do­meniile vieţii economico-soci­­ale, al ridicării patriei în rîn­­dul ţărilor avansate. Iată de ce 15 septembrie, zi a me­reu noului început, are, în România de azi, rezonanţe ce trec graniţa evenimentului e­­moţional. Vibraţia sentimen­tală pe care o încearcă, în­­tr-un fel sau altul, toţi cei care au legături directe sau de... „rudenie" cu şcoala — elevi, studenţi, profesori, pă­rinţi şi... bunici — e serios stimulată de marile izbînzi ale învăţămintului românesc de azi ce continuă tradiţii, a­­şezînd solidă temelie viitori­mii. Pregătirea temeinică pen­tru muncă şi viaţă a genera­ţiilor tinere, în consens cu sarcinile pe care viaţa le pune azi în faţa învăţămintului — iată scopul suprem al şcolii, cel ale cărui înţelesuri traduse nu o dată în îndemnul părintesc al secretarului general al parti­dului : „învăţaţi şi munciţi, munciţi şi învăţaţi", tălmăcesc, de fapt, grija statornică pen­tru ceea ce o societate are mai de preţ — omul —, pentru ceea ce omul are, la rindu-i, mai important de făcut în­tr-o viaţă pentru ca ea să capete sens, substanţă. Mun­ca şi învăţătura ca rosturi fundamentale ale existenţei sunt susţinute astăzi, la noi, printr-un efort ale cărui roade se văd la tot pasul. Minuna­tele condiţii de muncă şi în­văţătură create celor peste 5 milioane şi jumătate de copii şi tineri care învaţă astăzi în România socialistă vorbesc de marea deschidere spre orizon­turile viitorimii ale unei so­cietăţi, ale unei politici înalt umaniste. 15 septembrie stă în acest an sub semnul puternicei an­gajări şi înaltei responsa­bilităţi politice şi sociale generate de expunerea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, de consistenţa mobilizatoare a Tezelor din aprilie, docu­ment ce subliniază încă o da­tă rolul determinant al şco­(continuare în pag. a 2-a) începînd de astăzi, modernul orăşel studenţesc „Tudor Vladimirescu" (din care vă oferim o imagine) va cunoaşte ia­răşi freamătul tinereţii. Se deschide anul academic 1988—1989 in spiritul sarcinilor subliniate la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.­C, al F. C. R., planul realizat exemplar, la toţi indicatorii Noi produse, superioare, cu eficienţă sporită Acţionînd în spiritul orientări­lor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, subli­niate şi la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R., colectivul Com­binatului de utilaj greu înscrie noi succese în cronica între­cerii pentru realizarea de pro­duse superioare din punct de vedere calitativ şi în condiţii de eficienţă ridicată. Astfel, în ultima perioadă, aici au fost finalizate turnarea părţii late­rale a traversei mobile de la presa de 12 000 tf, aflată în curs de execuţie, turnarea ca­drului pentru maxipresa de 4 000 tf, iar la oţelăria electri­că s-a elaborat o nouă marcă de oţel aliat pe bază de crom şi mangan, marcă destinată înlocuirii oţelurilor cu molibden şi vanadiu. A fost elaborată, de asemenea, prima lingotieră de 10 tone, din fontă cu grafit vermicular, produs obţinut in premieră. C.A.P. Vatra, din Consiliul unic agroindustrial Valea Sea­că, se află printre unităţile din judeţul nostru prevăzute a realiza în 1989 producţii record la principalele culturi şi ast­fel să participe la obţinerea înaltului titlu de „E­­rou al Noii Revolu­ţii Agrare“. Unitatea dispune de terenuri şi condiţii climatice corespunzătoare şi, nu în­ ultimul rînd, de o bogată experienţă în sporirea rodniciei pămîntului. In vară, aici, au fost obţinu­te, în medie la hec­tar, de pe întreaga suprafaţă cultivată de 400 de hectare, o producţie de 5 035 de kilogra­me de grîu la hectar. Inginerul Mihai Neamţu, preşedintele C.A.P., a apreciat că pot fi obţinute producţii la nivelul exigenţelor noii revoluţii agra­re, aplicîndu-se întocmai teh­nologiile de vîrf. în acest an, de pe unele suprafeţe fertili­zate acum doi ani cu îngră­şăminte naturale, au fost re­coltate 6 300 de kilograme de grîu la hectar, în condiţii de neirigare, însufleţiţi de indicaţiile şi orientările formulate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului nostru, la recenta consfătuire pe probleme de agricultură, mecanizatorii şi cooperatorii din Vatra desfăşoară cu forţe sporite lucrările de sezon. A­­sigurarea tuturor condiţiilor pentru însămînţarea în epoca optimă constituie preocuparea principală. Tovarăşul Aurel Ciubotaru, secretarul biroului organizaţiei de partid, şef de fermă, ne spunea că la baza întregii activităţi se află indi­caţiile secretarului general al partidului privind respectarea tuturor verigilor tehnologice pentru a se obţine o producţie sporită de firâu. S-a căutat să se asigure, aşa cum s-a indicat, o am­plasare cit mai bună pentru această cultu­ră. Astfel, în această toamnă se va însă­­mînţa griul pe 50 la sută din suprafaţă, după premergătoare de vară, iar diferenţa —■ după culturile tre­zii. „Anul trecut am­ început semănatul pe 20 sep­tembrie, ne-a informat pre­şedintele, anul acesta vom pro­ceda la fel, cu hotărîrea de a-l încheia în epoca indicată. Jumătate din suprafaţa plani- GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) ,C.A.P. VATRA La baza producţiilor bune, tehnologiile de vtrf, calitatea muncii © Jumătate din suprafaţa planificată, pre­gătită pentru semănat © Mobilizare puter­nică la eliberarea terenurilor de culturile tîrzii La efectuarea însămînţărilor, re­partizaţi mecanizatorii cu cea mai bogată­­experienţă . Schimbul de sămînţă, ter­­miinat urgent

Next