Flacăra Iaşului, august 1989 (Anul 45, nr. 13310-13335)

1989-08-01 / nr. 13310

Fiecare comunist a antrenat la realizarea sarcinilor politice şi profesionale Anul trecut şi in primul se­mestru din 1989, la Cooperativa Meşteşugărească „Tehnica Cod- Secţiei" din Iaşi au fost efec­tuate ample acţiuni de moder­nizare şi reorganizare a unor secţii şi ateliere, în vederea perfecţionării întregii activităţi, în realizarea acestui important obiectiv s-a implicat cu răspun­dere întreaga organizaţie de partid, desfăşurînd o susţinută activitate politică şi organiza­torică pentru mobilizarea exem­plară a forţelor, repartizarea judicioasă a sarcinilor, urmă­rind ca hotărîrile adoptate să fie îndeplinite la termenele sta­bilite. Cum s-a procedat ? După cum ne spunea tovarășa Maria Grigoriu, secretarul comitetului de partid pe unitate, s-a asigu­rat o mai bună repartizare a sarcinilor pe comuniști, înce­­pînd cu cei care au munci de răspundere. Cadrele de condu­cere, de exemplu, care fac parte acum din organizaţiile de bază din principalele secţii şi ateliere, răspund efectiv de buna desfăşurare a întregii ac­tivităţi. Şi pe această cale au putut prinde viaţă măsurile stabilite pe linia creşterii cali­tăţii produselor, întăririi răs­punderii, ordinii şi disciplinei în secţia de producţie pentru export, unde activează şi cea mai puternică organizaţie de bază. „Faptul că ne-am preocu­pat de o adecvată repartizare a sarcinilor, ţinînd seama de ex­perienţa celor mai virstnici, de puterea de muncă a celor ti­neri, că în adunările generale de partid am analizat cele mai importante probleme din activi­tatea secţiei, că am inil­tat în permanenţă pentru întărirea răspunderii, a ordinii şi disci­plinei, luînd în dezbatere ope­rativ cazurile negative care mai apăreau, a făcut să reali­zăm şi să depăşim indicatorii de plan“, ne spunea tovarăşa Elena Ich­im, secretarul biroului organizaţiei de bază. Pe coope­rativă, de exemplu, planul la export pe primul semestru a fost înfăptuit în proporţie de 105 la sută, în organizaţia de bază de la atelierul producţie de serie, o­­biectivul principal l-a constituit antrenarea comuniştilor, a tutu­ror lucrătorilor la înfăptuirea măsurilor din programul de * * • Viaţa de partid modernizare, deoarece secţia a fost aproape complet reutilată şi reorganizată. Pentru aceasta, biroul organizaţiei de bază (secretar, Jenică Lupu) a în­credinţat sarcini concrete co­muniştilor din rîndul celor mai pricepuţi maiştri şi muncitori, în vederea grăbirii punerilor în funcţiune, îmbunătăţirii fluxu­lui tehnologic, în strînsă legă­tură cu noua activitate de tip intensiv. Despre îndeplinirea sarcinilor primite au raportat apoi, în adunările generale, maiştrii Costică Frunzan şi Eduard Păstîrnac, muncitorii Gh. State, Viorica Herghelegiu ş.a. Fiind puse mai bine în va­loare resursele umane şi mate­riale din cadrul colectivului s-a reuşit ca, pe primul se­mestru din acest an, planul la investiţii să fie depăşit cu pes­te 50 la sută. Cele mai impor­tante capacităţi au fost puse în funcţiune, desigur, în secţia de producţie de serie. In activitatea cooperativei, o pondere însemnată au şi prestă­rile de servicii, sector­ în care nu s-au obţinut încă rezultate pe măsura cerinţelor. Dar şi în acest domeniu, comitetul de partid şi birourile organizaţii­lor de bază au întreprins unele măsuri. Intre acestea se numă­ră mai buna organizare şi­ ur­mărire a desfăşurării cursuri­lor de perfecţionare a pregăti­rii profesionale. Pentru şefii de ateliere, de exemplu, a fost or­ganizat un curs de perfecţio­nare în cadrul căruia cele mai multe teme au fost susţinute de lectori de la UCECOM. Pen­tru buna desfăşurare a acestei activităţi, din partea comitetu­lui de partid a primit sarcini concrete preşedintele cooperati­vei, ing. Doina Ciubotaru. Cu toate că numărul tineri­lor care lucrează în unitate este în continuă creştere, în ultimii ani nu s-a acordat aten­ţia necesară pregătirii celor mai buni dintre ei pentru a deveni membri de partid. Ana­­lizîndu-se situaţia creată, atît membrilor birourilor organiza­ţiilor de bază, cit şi unor co­munişti care se bucură de prestigiu deosebit li s-a încre­dinţat sarcina de a se ocupa de pregătirea politică a unor ti­neri, de antrenarea lor la viaţa colectivului. Aceasta a făcut ca în primul semestru al anului efectivul organizaţiei de partid să crească cu încă 30 de noi membri, cele mai multe hotă­­rîri de primire în partid fiind adoptate de organizaţiile de bază din secţiile export, co­mandă A şi comandă B. Toate acestea dovedesc că preocuparea pentru buna re­partizare a sarcinilor şi urmă­rirea îndeplinirii lor este o cale eficientă de îmbunătăţire a activităţii politice şi organi­zatorice. LIVIU COMAN i Agenda manifestărilor ideologice, politice şi cultural-educative • Apropierea marii noastre sărbători naţionale de la 23 August prilejuieşte întreprin­derilor şi instituţiilor orga­nizarea tot mai multor acti­vităţi dedicate evenimentului. Astfel, la Biblioteca Orăşe­nească Paşcani, se va deschi­de, astăzi, o expoziţie de carte intitulată „Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţio­nală, Antifascistă şi Antiim­­perialistă de la 23 August 1844 — moment crucial in istoria poporului român“ La Centrul de Creaţie şi Cul­tură Socialistă „Cîntarea Ro­mâniei“ al Studenţilor din Iaşi, în sala „Tricolor“, as­tăzi, la ora 19, va avea loc dezbaterea „45 de ani de la victoria Revoluţiei de Elibe­rare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperia­­listă de la 23 August 1944“. Totodată, în holul centrului, se va organiza o expoziţie de afiş politic şi de artă plastică „45 de trepte“, în organizarea Comitetului Ju­deţean Iaşi al U.T.G. şi a întreprinderii Cinematogra­fice Judeţene, la Teatrul de Vară, peste 1000 de tineri ieşeni s-au întîlnit cu colo­nelul în retragere Constan­tin Popa, care a vorbit des­pre evenimentele din August 1944. A rulat apoi filmul ar­tistic „Stejar, extremă ur­genţă !“. • La Uzina de Reparaţii şi Construcţii de Utilaj pen­tru Mecanizarea Transportu­rilor, este programată astăzi, la ora 14, expunerea „P.C.R. — poziţie consecvent revolu­ţionară, contribuţie de esenţă la perfecţionarea procesului de edificare socialistă“, expu­nere care face parte din ci­clul „Idei şi teze fundamen­tale din Cuvântarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu la Plenara Comitetului Central al P.C.E. din iunie 1989“. • La secţia de tricotaje din Hîrlău, a fost prezentată expunerea 4,1965- 1989, 24 de ani cu­ o întreagă istorie“. Tot la Hîrlău, la Biblioteca Orăşenească, a fost organiza­tă expoziţia de carte intitu­lată „Tînăra generaţie şi re­ni­versul creaţiei contempo­rane“. • In sala clubului de la S.M.A. Răducăneni, s-a des­chis expoziţia „Satul româ­nesc contemporan — vatră de creaţie şi împlinire“. Or­ganizată de Consiliul Educa­ţiei Politice şi Culturii So­cialiste Răducăneni, în colabo­rare cu Muzeul de Artă Iaşi, expoziţia prezintă o suită de tablouri ale Aurorei Nă-­­folniţă, laureată a Festiva­lului Naţional „Cîntarea Ro­mâniei“. De menţionat că, după recentele expoziţii per­sonale de la sala „Dalles“ din Capitală, şi de la Pi­teşti, Aurora Năfolniţă este considerată ca făcînd parte dintr-o „tripletă de aur“ a artei naive româneşti, îm­preună cu Rodica Nicodim şi Petru Mihuţ. • Un program artistic ce s-a bucurat de mult succes a avut loc la Cooperativa „Mioriţa“ din Iaşi, fiind de­dicat importantelor eveni­mente din acest an, precum şi împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea cooperativei, în faţa a numeroşi membri co­operatori, au evoluat forma­ţia corală, brigada artistică şi mai mulţi recitatori. • La încheierea expoziţiei „Eminesciana“, a avut loc un interesant dialog cu publicul sub genericul „Eminescu — astăzi". Au participat picto­rii Adrian Podoleanu şi Şte­fan Hotnog. Actorii Dionisie Vitcu, Petrică Ciubotaru şi Gheorghe Marinca au citit din creaţia lui Eminescu şi Creangă. Mobilizare exemplară (urmare din pag. 1) grai, unităţile oraşelor Hîrlău şi Tg. Frumos, care vor obţine suplimentar, pînă la 23 August, o producţie va­­lorînd 40 şi, respectiv, 45 de milioane de lei; tot pină la finele lui iulie, a fost realizat şi depăşit planul la 27 de produse fizice, impor­tante succese au fost înregis­trate şi în activitatea de ex­port, 19 unităţi realizîndu-şi deja sarcinile pe relaţia c.t.s., iar 11 pe relaţia d.c.; cu un bilanţ la fel de bun se pre­zintă şi unităţile din domeniile construcţiilor, transporturilor, desfacerilor de mărfuri, prestă­rilor de servicii etc. Sunt re­zultate cu care, pe bună drep­­tate, ne putem mîndri, ele fiind rodul muncii tot mai bine or­ganizate, al aplicării neabătute a prevederilor din programele de modernizare, de creştere a productivităţii muncii, de ri­dicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor. La fel de adevărat este şi faptul că se putea munci şi mai bine, că se puteau obţine roade mai bogate, dacă s-ar fi făcut totul în vederea utilizării depline a potenţialului tehnic şi uman de care dispunem, a valorificării depline a materiilor prime şi materialelor, dacă s-ar fi acţionat cu mai mare disci­plină, în mai multă ordine, dacă s-ar fi manifestat — aşa cum în dese rinduri a sub­liniat secretarul general al partidului — răspunderea cu­venită. Sunt acestea şi direcţii­le în care trebuie îndreptate eforturile în continuare, fiecare colectiv fiind chemat ca, sub conducerea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, să acţioneze cu toată fermitatea pentru în­­deplinirea ritmică, integrală a tuturor sarcinilor, cu deosebire la producţia fizică şi export, în aşa fel încît bilanţul cu care ne vom prezenta la marea sărbătoare să consemneze în­deplinirea integrală a planului pe opt luni, temelie a realizării sarcinilor economice pe între­gul an pînă la Congresul al XIV-lea al partidului. Larga desfășurare a întrecerii socialiste, tabloul muncii avân­tate din întreprinderi, de pe șantiere, de pe ogoare arată că, însufleţiţi de cutezătoarele perspective prefigurate în pro­iectul Programului-Directi­vă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, de în­demnurile şi chemările secre­tarului general al partidului — al cărui luminos exemplu ne mobilizează pe toţi­­ colecti­vele de muncă ieşene, în frunte­ cu comuniştii, acţionează cu pri­cepere, cu pasiune şi hotărîre pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate, a sarcinilor ce le revin. In Grădina Botanică din Iași Foto : Eu STRATUL­AT Conştiinţa revoluţionară (urmare din pag 1) este grija pentru calitate la toate operaţiile, pentru finisa­rea fiecărei piese cu migala ce ar implica-o bijuteriile. Iată, spre exemplu, la vopsitorie, şeful de echipă Gheorghe Popa ne spunea că „se aplică norme de nivel european, cerute de beneficiarii externi, dar înţe­lese şi ca cele mai rentabile, mai economicoase. Membrii co­lectivului nostru au răspuns a­­cestor imperative, fapt dovedit de controlul şi recepţionarea direct de către beneficiarii ex­terni, care nu au avut nici un refuz“. In acelaşi mod, cu răs­pundere muncitorească deplină, îşi privesc munca toţi lucrăto­rii, între care îi amintim pe vopsitorii Mihai Alexa şi Ma­ria Cojocaru. Mai aflăm de la şeful sectorului, ing. Paul Cos­­tin, că, pentru a face faţă noi­lor cerinţe, se lucrează la o capacitate pentru extinderea vopsitoriei, dotată cu utilaje dintre cele mai moderne. De altfel, în ceea ce priveşte efortul de modernizare, fără de care nu s-ar putea ţine pasul cu nivelele rentabilităţii, tot mai înalte, am aflat de la ing. Liviu Florescu, şeful secţiei mecano-energetice, multe rea­lizări notabile. „Sîntem un a­­devărat dispecerat-service, ne spunea interlocutorul, asigurînd toate lucrările de reparaţii de utilaje, întreţineri de dispozi­tive, de mecanizare şi automa­tizare. între cele mai noi crea­ţii tehnice se înscriu cele ale atelierului de automatizări, res­pectiv variatorul de turaţie, înlocuind importurile, dar şi noua staţie de sablare, dispozi­tivul de verificare pentru un nou tip de conteiner şi cel de protecţie antibifazic şi de su­prasarcină, pentru motoarele de 1—100 kW“.­ La acestea tre­buie adăugată maşina de sudat cap la cap tabele subţiri în me­diul CO7, tot mai utilizată azi în lume, capul de urmărire a calităţii sudurii fiind realizat de ing. Mihai Popescu, iar variatorul de turaţie, de către mecanicul George Cotan şi inginerii Dumitru Ciubotaru şi Virginel Sofronie. Sunt toate acestea doar cite ca creionări ale unui portret co­lectiv al acestor performeri ie­șeni, pentru care înaltul pro­fesionalism, eficiența economică sunt lucruri fireşti şi datorie patriotică. Dialog cu cititorii Gheorghe Dumitrache, satul Fedeleşeni, comuna Strunga . Uniunea Judeţeană a Coopera­tivelor Meşteşugăreşti ne infor­mează că unitatea specializată din str. C. Negri a Coopera­tivei „Prestaţiunea“ achiziţio­nează, recondiţionează şi valo- 4 rifică aparate de radio şi tele­­­­vizoare. Mircea Chelaru, str. Lt. Po­po­viei nr. 11 : Aflăm de la în­treprinderea Comercială de Stat pentru Mărfuri Alimen­tare că aspectele semnalate de dv. se confirmă. Ca urmare, pentru încasare de suprapreţ şi comportare necuviincioasă faţă de cumpărători, vînzătoarei Maria Meam­ă, de la magazi­nul nr. 89, i-a fost retrasă o treaptă din retribuţie pe timp de o lună. Profira Chirilă, satul Stor­­neşti, comuna Sineşti : Notaria­tul de Stat Judeţean ne face cunoscut că unicul organ com­petent în anularea actului pe care l-aţi încheiat­ cu soţii To­­mosescu Lucian şi Gica este instanţa de judecată, respectiv Judecătoria Iaşi. Pentru celelal­te probleme menţionate în scri­soare, legate de comportamen­tul acestora, adresaţi-vă orga­nelor de miliţie şi procuratură. Vintilă Cojocaru­, str. Muşatini nr. 55 , Miliţia Municipiului ne informează că cetăţeanul Cos­tică Gavrilescu a fost avertizat în scris şi i s-a pus în vedere să respecte ordinea şi liniştea publică. Vi se recomandă să contribuiţi şi dv. mai mult la menţinerea unui climat civic corespunzător in blocul în care locuiţi. Mihai Bugan, str. Bistriţa nr. 6 . Comitetul executiv al Consiliului Popular Municipal ne face cunoscut că, în urma verificărilor efectuate, a rezul­tat că lucrările executate la subsolul blocului în care locu­iţi au fost recepţionate de aso­ciaţia de locatari. Preţurile a­­plicate sunt în conformitate cu normativele în vigoare. Totuşi, ni se precizează, unele lucrări puteau fi realizate de către lo­catari, ceea ce ar fi contribuit la reducerea volumului cheltu­ielilor. C. Miron, str. Canta nr. 28 , întrucât una dintre coloanele de apă caldă, din subsolul blocu­lui în care locuiţi, era fisurată, asociaţia de locatari a fost so­mată, de centrul de adminis­trare nr. 1 al I.G.C.L., să efec­tueze reparaţiile ce se impun în vederea­­ înlăturării de­fecţiun­ii. Valeriu Pricop, Iaşi , între­prinderea de Gospodărire Co­munală şi Locativă cunoaşte aspectele semnalate de dv. In­tervenţia propusă de dv. a şi fost efectuată şi nu există pe­ricolul ca lucrările din preajma mormîntului lui Ion Creangă să împiedice deschiderea spaţiu­lui spre bustul scriitorului. Dan Pricop, Piaţa Unirii nr. 2, Traian Ranja, str. Cucu nr. 22, Dumitru Leahu, aleea De­­cebal nr. 11 . Actualul ampla­sament al statuii lui Mihai E­­minescu nu va fi schimbat, a­­ceasta continuînd să străjuiască intrarea în Copou. Rubrică realizată de VIOREL DUMITRAȘCU 1­2 FLACĂRA LAȘULUI V

Next