Flacăra Iaşului, octombrie 1989 (Anul 45, nr. 13362-13387)
1989-10-01 / nr. 13362
în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C. R. din 22 septembrie a. c. Răspundere muncitorească, angajare patriotică pentru îndeplinirea exemplară a planului jpe octombrie şi pe întregul an! | * Trăim momente de amplă || angajare politică, determinat te de pregătirile ce au loc în 4 întreaga }ară în întîmpinarea ' Congresului al XIV-lea a! partidului, de hotărîrea fer*mă a tuturor colectivelor de * muncă de a întîmpina acest 4 important eveniment cu real Uzări dintre cele mai buna * — expresie a unanimei aprobări a Hotăririi Plenarei 2 C.C. al P.C.R. din iunie, privind realegerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU î„ ’ suprema funcţie de condu- I cere a partidului, a convin- serii că de munca fiecăruia 2 depinde viitorul luminos al patriei socialiste. Am păşit în ultimul trimestru al anului cu un bilanţ bun : să reamintim doar că 40 de unităţi economice au îndeplinit în devans planul T pe 3 ani şi 9 luni din actualul cincinal, ceea ce va determina obţinerea, pînă la sfîrşitul anului, a unei pros ? ducţii marfă suplimentare mal lorînd 2,5 miliarde de lei, iar 3 unităţi economice au rapor-2 tat deja îndeplinirea planului pe 4 ani din cincinal, urmînd 4 să obţină in perioada rămasă î din 1989 o producţie marfă peste prevederi in valoare de 1ISOO de milioane de lei. Acestor succese li se adaugă spo- 4 rurile faţă de planul perioa- dei trecute din acest an, do- bîndite în condiţiile moderni- zării producţiei, înnoirii pro- ? duselor şi tehnologiilor, creş- terii însemnate a productivi- tăţii muncii, reducerii con» * sumarilor de materii prime, materiale şi energie, îmbuna- tăţirii nivelului calitativ. Sunt numai cîteva spicuiri din marele raport muncitoresc pe care ieşenii, aidoma în- ţ tregii ţări, îl prezintă acum, din apropierea marelui forum comunist. Numai că , aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atît cu prilejul vizitei de lucru efectuate ir* t judeţul nostru, cit şi la re- ( centa şedinţă a Comitetului 1 Politie Executiv al C.C. al P.C.R. — din cauza unor lipsuri care au continuat să se * manifeste, realizările nu se situează In unele întreprin- deri la nivelul prevederilor de plan, al posibilităţilor rea- ale, al valenţelor proprietăţii socialiste. De la o asemenea apreciere realistă, cu spirit critic, a mersului activităţii economice trebuie pornit în CONST. FAI-ADUJA i n continuare în pag. a 3-a) ) Produse de calitate superioară obține, zilnic, la întreprinderea „Ţesătura“ din Iași, muncitoarea Maria Călin, din sedia filatură pieptănată Acţiuni ferme de înnoire şi modernizare a producţiei Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la întreprinderea Mecanică „Nicolina" este ferm mobilizat pentru realizarea integrală a planului în condiţiile atingerii unui ritm superior de înnoire şi modernizare a produselor. In perioada care a trecut din acest an, produsele noi şi modernizate lansate în fabricaţie reprezintă 31,9 la sută din totalul producţiei realizate. După cum ne-a informat ing. Aurel Filoteanu, şeful atelierului de automatizări, în această perioadă sunt realizate 12 tipodimensiuni de doze tensiometrice, 3 sortimente de tensiometre numerice, o gamă diversă de potenţiometre traductoare de mare precizie, produse complexe destinate industriei constructoare de maşini, construcţiilor industriale şi civile, chimiei, metalurgiei şi industriei alimentare. De menţionat faptul că, în marea lor majoritate, noile produse sunt realizate după proiecte aparţinând specialiştilor întreprinderii, prin aplicarea măsurilor din programul de modernizare a producţiei. în pregătirea Congresului al XIV-lea al P. C. Adunările generale de dare de seamă şi alegeri - cadru de temeinică analiză a activităţii, şcoală a educaţiei comuniste Perfecţionarea muncii de partid, cale de sporire a realizărilor în cercetarea ştiinţifică Analiza activităţii organizaţiei de partid din cadrul Institut de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi s-a constituit intr-un bun prilej de subliniere a direcţiilor actuale şi viitoare ale cercetării ştiinţifice, în spiritul orientărilor, indicaţiilor şi sarcinilor subliniate pentru acest sector de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului nostru, de tovarăşa aca---------indemician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, de ale cărei sprijin şi îndrumare permanente a beneficiat şi colectivul institutului. Activitatea comuniştilor, a tuturor oamenilor —--—muncii de aici a înregistrat, în ultimii ani, multe succese, reliefate de darea de seamă, de participanţii la dezbateri. In munca de cercetare, în activitatea de microproducţie, cît şi în cea de acordare a asistenţei tehnice la beneficiari, s-a urmărit (şi s-a reuşit în bună măsură) obţinerea de noi polimeri, copolimeri şi alte produse cu proprietăţi deosebite, tehnologii de vârf, importante cantităţi de produse, fabricate în instalaţiile de microproducţie, înlocuindu-se astfel unele importuri. Rezultate bune, subliniate şi de intervenţiile comuniştitop Marta Brumă, Adrian Caracu*lacu, Adrian Carpov, Eforia Popeştii, IV Mihai Marcu, Const. Ciobanu, Ion Negutescu, au auvut la bază conducerea de către organizaţia de partid a intregii activităţi. Biroul organizaţiei de bază a acordat o importanţă deosebită mobilizării întregului colectiv la îndeplini* rea sarcinilor reveni* ----------te, prin măsuri ps* iitice şi organizatori* ce. S-a acordat o a* tenţie deosebită cu* noaşterii, studierii şi aplicării tezelor, idei* lor, orientărilor şi sarcinilor cuprinse îrt documentele de partid, —----- In cuvîntările şi expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în proiectul Programului-Directivă şî Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, urmărindu-se ridicarea continuă a nivelului politic şi profesional al întregului colectiv. S-a acordat o importanţă sporită acţiunilor vizînd scurtarea termenelor dintre finalizarea cercetărilor şi aplicarea lor la practică, sprijinirii mai susţinute a aplicării programelor de organizare ştiinţifică şi de modernizare a unităţilor economice ieşene, impulsionării mişcării de intenţii şi inovaţii. La toate acestea a contribuit o dinamică viaţă internă de partid, eficienţa analizelor şi dezbaterilor din adunările generale, discuţiile individuale, intîlnirile cu personalităţi ale vieţii politice şi ştiinţifice ieşene ş.a. In spirit critic şi autocritic, darea de seamă şi participanţii la dezbateri au relevat şi unele dintre neajunsurile existente, ilustrate, între altele, dar slaba participare a unor comunişti la dezbaterea tuturor problemelor institutului, ale organizaţiei, la soluţionarea lor. Nu toţi comuniştii participă activ la viaţa internă de organizaţie, remarca A. Caraculacu. Biroul organizaţiei dei MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) La Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ Pe ogoare, mobilizare generală, folosire eficientă a timpului bun de lucru Grăbesc recoltarea şî livrarea porumbului G.U.A.S.C. Holnoca Organizarea, participarea sătenilor să fie pe măsura volumului mare de lucrări agricole Deşi vremea este schimbătoare, generînd unele dificultăţi în efectuarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă, în fiecare unitate trebuie făcut totul pentru ca recolta să fie strînsă operativ, să se acţioneze deopotrivă la arat şi semănat, acolo unde solul o permite. Este aceasta şi situaţia din Consiliul Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist Holboca, unde, în continuare, este de executat un mare volum de lucrări. Din datele centralizate, la nivelul consiliului reţinem că porumbul a fost depănuşat de pe mai bine din jumătate din suprafeţe, dar livrările la fondul de stat se desfăşoară greoi. Cu cele mai mici suprafeţe de porumb recoltate se înscriu cooperativele din Tomeşti, Golăeşti şi Prisăcani. Un ritm mai bun, în ce priveşte recoltările, se înregistrează la sfecla de zahăr (113 hectare, din 205 cultivate), bine acţionîndu-se la cooperativele din Holboca, unde mai este de strîns recolta de pe 5 hectare, şi din Bosia — 6 hectare, mult rămase in urmă fiind tot unităţile din Golăeşti şi Prisăcani. Mai sînt de atat în acest consiliu unic, pentru însămînţări, circa 1500 de hectare. Iată de ce fiecare solă trebuie atent verificată şi, cînd umiditatea solului permite, să se treacă imediat la lucru. Mult mai energic trebuie să se acţioneze şi la culesul legumelor, la preluarea acestora de către întreprinderea de Legume şi Fructe, prin asigurarea la timp a mijloacelor de transport necesare. La Cooperativa Agricolă de Producţie Ţuţora, preşedintele unităţii, Dumitru Topală, ne informa că porumbul a fost recoltat de pe mai bine de jumătate din suprafaţă, că arăturile au fost efectuate în proporţie de 70 la sută, lucrindu-se acum şi cu mijloace dirijate din unităţi vecine, unde este exces de umiditate. Şi cooperatorii acţionau la recoltarea culturilor, eliberînd terenurile ce urmează a fi însămînţate. Astfel, în tarlaua Copana, se lucra la depănuşatul porumbului din lan, cooperatoarea Maria Costea precizîndu-ne că „întreaga recoltă este scoasă în aceeaşi zi la margine şi livrată, iar terenul, eliberat de coceni, pentru a se putea intra la parat“. Trebuie observat însă că nu toţi membrii cooperatori, nu toţi sătenii participă la muncă, că mobilizarea nu este cea necesară. La C.A.P. Prisăcani, este, de asemenea, mult de lucru, ceea ce impune şi aici o temeinică organizare a muncii cu participarea tuturor sătenilor, cărora le-au venit în ajutor şi colective ale unor întreprinderi şi instituţii din Iaşi. Mai bine de 100 de cooperatori se aflau la depănuşatul porumbului, în tarlaua Cioata, terenul urmînd a îi eliberat grabnic pentru că CONSTANTIN ILIE (continuare în pag. a 3-a) Tat C A.P. Costeştî* se însă* minţeaza orzul pe ultimele suprafeţe Paralel cu celelalte lucrări agricole de sezon, cooperatorii de la G.A.P. Bălţaţi grăbesc recoltarea şi livrarea porumbului la fondul de stat. După cum ne spunea tov. Stelian Pruteanu, inginerul şef al unităţii, pînă acum s-a strîns recolta de pe aproape 50 la sută din suprafaţa cultivată, acţiune la care participă zilnic circa 270 de cosperatori. Cu trei mijloace adio şi 30 de atelaje, s-au transposedat la fondul de stat 800 de tone de porumb. în fruntea întrecerii dintre culegători se află cooperatorii din fermele conduse de inginerii Valerian Neagoe şi Neculai Romaşcu. (D. Păpuşoi!) Foto : L. STRATULAT