Flacăra Iaşului, februarie 2003 (Anul 4, nr. 703-726)

2003-02-01 / nr. 703

r . 1 FUc&ft Usului I iiML. CENTS. UNIV. ‘f‘M. EM1NESCU”IAŞI SÂMtÂTĂ 1 fEbRUARÍE 200}IocaI Autorităţile locale au demarat­­ recensământul energiei termice Consiliul Judeţean a distribuit că­tre municipii formularele pentru efec­tuarea anchetelor sociale în vederea stabilirii categoriilor de persoane care vor beneficia de scutiri la plata datori­ilor acumulate la energia termică. “Datele pe care le vor completa cetăţenii sunt confidenţiale”, a decla­rat vicepreşedintele CJ, Gabriel Po­­pescu. Aceste a mai precizat că terme­nul limită până la, care trebuie trimise rezultatele anchetelor sociale este 28 februarie. La nivel de municipiu s-au dat aceleaşi dispoziţii în această pri­vinţă. “I-am transmis directorului RADET, Romeo Mistreanu să coor­doneze această acţiune”, a declarat primarul Constantin Simirad. Mai mult decât atât, şeful Pala­tului Roznovanu intuieşte câţi ieşeni nu au puterea financiară pentru a plăti dările către stat. “După părererea mea, 30 la sută dintre ieșeni sunt în imposi­bilitate de plată, iar 15 la sută­­nu vor să plătească”, a aproximat Simirad.. (S.C.) Debitele populaţiei către furnizorii de servicii sunt cât jumătate din bugetul local Ieşenii au de plătit o factură de 900 de miliarde de lei • într-un top al furnizorilor de servicii către populaţie, RADET ocupa cu peste 750 de miliarde de lei poziţia întâi în ceea ce priveşte debitele pe care le are de recuperat de la locatari • regia de distribuţie a agentului termic este urmată de RAJAC cu 85 de miliarde de lei, Electrica cu 35 de miliarde de lei, Salubris cu 23 de miliarde de lei şi Termo-Gaz cu doar cinci miliarde de lei • metodele de constrângere aplicate populaţiei pentru achitarea datoriilor variază de la sistarea furnizării căldurii până la ameninţarea cu îngroparea sub mormane de deşeuri menajere Datoriile ieșenilor către principalii furnizori de servicii locali ating la începutul anului 2003 cifra de 900 de miliarde de lei. Pe primul loc în acest top al debitelor se situează de departe RADET, regia având de recuperat de la populaţie nu mai puţin de 750 de mi­liarde de lei. Pe locul doi, la o distanţă considerabilă de lider se află RAJAC cu aproximativ 85 de miliarde de lei. La fiecare sfârşit de lună, cetăţeanul de rând are de achitat un maldăr de fac­turi. Cu salariul în mână, remuneraţie care în cele mai multe cazuri abia de­păşeşte venitul minim pe economie, ro­mânul începe distribuţia banilor: pentru curent, pentru apa rece, pentru gaz şi tot aşa, rând pe rând sunt trecuţi în revistă furnizorii administraţiei locale. Problema cea mare intervine însă în momentul în care omul realizează că îi mai trebuie bani şi pentru mâncare, pentru medicamente şi alte necesităţi zilnice. Din acest punct începe recalcu­larea, ce se poate amâna şi ce nu. La Iaşi, cei mai mulţi cetăţeni nu îşi onore­ază facturile la întreţinere, din cauza cuantumului ridicat al acestora. Numai în luna decembrie, posesorul unui apartament cu trei camere a avut de achitat între 2,5 şi 3 milioane de lei la căldură. RADET îşi pedepseşte rău-platnicii Astfel se explică poziţia de fruntaş pe care o ocupă în momentul de faţă RADET. “In prezent avem de recuperat de la populaţie aproximativ 750 de mi­liarde de lei. Dacă ritmul încasărilor continuă să fie acelaşi, în primăvară suma va ajunge la 1000 de miliarde de lei. împreună cu angajaţii CET am efectuat o serie de controale la peste 92 de asociaţii de proprietari, în urma a­­cestor controale am constatat că majori­tatea locatarilor nu îşi plătesc facturile către noi”, a declarat directorul RADET, Romeo Mistreanu. Nemulţumiţi de ati­tudinea clienţilor săi şi de teama unui colaps financiar, conducerea regiei a hotărât să îşi pedepsească rău-platnicii prin sistarea furnizării agentului termic. Astfel, în acestă iarnă cartiere între­gi, precum Dacia, Lunca Cetăţuii sau Dancu, zone în care debitele au atins un prag alarmant, au fost lăsate fără căl­dură. Aceeaşi metodă a constrângerilor şi a ameninţărilor au aplicat-o şi cei de la Salubris. La sfârşitul anului trecut, directorul acestei societăţi, Dorinel Zeciu, avertiza populaţia Iaşului că nu li se va mai ridica gunoiul dacă nu îşi plătesc datoriile. “Populaţia are restanţe de peste 23 de miliarde de lei. Dacă oamenii nu vor începe să îşi achite fac­turile atunci vor rămâne cu deşeurile menajere la scările blocurilor”, preciza la momentul respectiv şeful Salubris, Dorinei Zeciu. Regiile sub jugul datoriilor populaţiei Conducerea RAJAC este şi ea nemulţumită de ritmul cu care ieşenii îşi achită facturile la apă. “în momentul de faţă avem de încasat de la populaţie aproximativ 85 de miliarde de lei. Cu excepţia zonei Copou, unde majoritatea oamenilor îşi plătesc facturile, în toate celelalte cartiere întâmpinăm probleme în acest sens. Principalii vinovaţi de situaţia creată sunt administratorii de asociaţii de proprietari, care nu ştiu să se gospodărească cum trebuie”, a pre­cizat purtătorul de cuvânt al RAJAC, Tudor Tudose. în schimb, la Electrica lucrurile stau ceva mai bine. Din cele 35 de miliarde pe care unitatea le are de recuperat de la cetăţeni doar 6 miliarde reprezintă restanţe. Restul sunt facturi care nu au depăşit încă 30 de zile de la emiterea lor. “Avem eliberate aproximativ 29 de facturi, cu termenul neexpirat. Lor li se adaugă alte şase miliarde”, a menţionat responsabilul cu presa pentru Electrica, Lucian Luca. Pe cea mai râvnită poziţie în acest top al furnizorilor locali, cea de la sfârşitul listei se află cei de la Termo- Gaz, cu aproximativ 5 miliarde de lei. “La ora actuală datoriile populaţiei către noi sunt de cinci miliarde de lei, în această sumă intră și facturile din de­cembrie 2002, în valoare de două mi­liarde de lei”, a declarat directorul Ter­mo-Gaz, Lucian Leonte. Crina SECARA BLITZ • PERFORMANȚĂ CU MEDICAMENTE DE ÎMPRUMUT Criza medicamentelor, provo­cată în urmă cu aproximativ doi ani de neînțelegerile dintre Ministerul Sănătătăţii şi­ Familiei şi Sicomed continuă să afecteze grav spitalele ieșene. La Spitalul Universitar “Sf. Spiridon”, medicii de la Unitatea de Primire a Urgenţelor, au declarat că în două zile nu vor mai putea face faţă lipsei de medicamente analge­zice. “Pentru o parte dintre acestea nu le putem găsi un înlocuitor, de aceea situaţia este atât de gravă. Până la rezolvarea situaţiei, sperăm să nu mai avem pacienţi”, ne-a de­clarat dr. Diana Cimpoeşu, şeful U­­nităţii de Primire Urgenţe. Persona­lul medical ne-a declarat că reuşeşte să facă faţa­ situaţiei pentru că mai împrumută unele medicamente uzuale pentru cazurile de urgenţă, de la alte secţii­ ale spitalului. (CM.)­­b • SUPERMONITORIZARE PENTRU NOTELE STUDENŢILOR începând cu anul universitar în curs, studenţii de la “Al.I.Cuza” vor fi monitorizaţi de către profesori şi părinţi cu ajutorul unui program pe calculator. Senatul instituţiei de învăţământ­­a hotărât ca registrele matricole, care cuprind notele şi mediile fie­cărui student în parte şi care până acum constau în caiete imense de evidenţă, să fie înregistrate şi într-o bază de date a universităţii. Pro­gramul GESCO va da posibilitatea celor interesaţi să afle notele şi mediile oricărui student înmatricu­lat la Universitatea din Copou. “Acest program va oferi studen­tului şansa să îşi vadă notele, dar numai să le vadă. în acest fel, vor fi evitate erorile umane care pot apă­rea în registrele matricole. Progra­mul are scopul integrării naţionale a bazelor de date. Pentru prevenirea oricărui incident, vom lua toate măsurile de protecţie a bazei de da­te”, a declarat Dumitru Oprea, rec­torul Universităţii “Al.I.Cuza”. (R.M.) -­­ - ■ Energia electrică strică aparatura neurochirurgilor • în urmă cu două zile, fluctuaţiile de tensiune PM are aparatul de coagulare din blocul operator al spitalului Medicii de la Spitalul Ofe. Neurochirurgie riscă să rămână fără aparatură din cauza SC Electrica SA, îngrijorarea neurochirUSylor este cu atât mai mare cu cât valoare aparatele din dotarea instituţiei mai sus menţionate este de sute de mii de dolari. Fluctuaţiile de tensiune au gus, nu o dată, elemen­tele aparatelor ultraperforn­ante achiziţionate pe bani grei. Defectarea unui astfel -jipaparat poate bloca întreaga activitate din sala de operaţie şi nu în ultimul rând, poate pune în pericol viaţa celui aflat pe masa de operaţie. Fluctuaţiile de tensiune au ars ln urmă cu două zile un aparat de electrocoagulare din blocul operator. Acesta a fost reparat din banii chirurgilor, după ce fusese restabilit în cursul săp­tămânii trecute. Neurochirurgii afirmă că situaţia nu este singulară deoarece variaţiile de energie electrică au ars, rând pe rând, becurile din becul operator, aparatura de laborator, chiar şi com­puterul tomograf. Numai pentru repararea celui din urmă aparat fiind nevoie de câteva sute de milioane de lei. "Cei de la SC Electrica SA, prin variaţiile de tensiune, ne strică aparatura în valoare de sute de mii de dolari. Cu toate acestea Electrica Iaşi neagă existenţa fluctuaţiilor de tensiune, deşi măsurătorile efectuate de specialiştii din spital sunt foarte con­cludente”, ne-a spus dr. Florin Grămadă, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Neurochirurgie. Vinovat fără vină De partea cealaltă purtătorul de cuvânt al filialei ieșene Electrica SA, a recunoscut că pot exista ast­fel de şocuri deoarece, susţine el, acestea sunt pro­duse din cauza unor lucrări de şantier. “Muncitorii care lucrează la construcţia unei biserici în zonă au lovit, din greşeală, cu târnă­­coapele trei cabluri subterane de distribuţie a energiei electrice. Reparaţia unui astfel de cablu ne costă 36 de milioane de lei. Sunt o serie de necazuri care ne afectează şi pe noi şi care, a rândul lor, se răsfrâng asupra consumatorilor”, ne-a spus Lucian Luca, purtătorul de cuvânt al societăţii comerciale Electrica SA Iaşi, care a ţinut să atragă atenţia că astfel de aparaturi trebuie protejate cu stabilizatoare de tensiune montate exclusiv pe aparatura sensibilă. “Un astfel de aparat costă cât două reparaţii. Ar fi mai bine dacă cei de la spital îşi vor achiziţiona un stabilizator decât să se ţină de reparaţii”, a mai spus purtătorul de cuvânt, în replică, dr. Florin Grămadă, ne-a declarat ieri că cei din cadrul instituţiei în care lucrează ar fi bucuroşi să achiziţioneze un stabilizator de tensiune dar, din nefericire fondurile spitalului sunt aşa de reduse încât uneori nu pot să asigure nici măcar strictul necesar în ceea ce priveşte detergenţii, dez­­infectanţii, medicamentele sau materialele sanitare. Dincolo de neînţelegerile dintre cele două insituţii, cei care au de suferit sunt pacienţii care din cauza defecţiunilor apărute la aparatură sunt trimişi acasă sau, în cel mai fericit caz, plimbaţi de la un spital la altul. Dana MATEI O simplă variaţie de tensiune poate provoca arderea circuitelor unui aparat medical achiziţionat pe bani grei 3 f­.cmje.. RADIO IAȘI RADIO IASI - ROMANIA 1053 khz. - 285 m­l.u. httpw7www.radioiasi.ro . ămnmm*..emitem La zi, cu informaţiile din zonă, din țară și din lume Sm * 6.004.00-9.00-11. 00-1 ZOO-14. 00*16. 00-1­7.00-19.00 * Stcti - dat fi la -► 630, 830, 930,1230*- dar și la -SjmC * Mtt-us-mn-n.mus * Simt simbată: orele: 11.00-1100 și 19.05-20.00, duminica faidfojtvmk * 7.00-13.00-16.00-18.00 * RaMitmaâ SuataHOttek filet * 11.00-2030 * ZeaUmexleU filei “Uk KtdiA ed tietawici, un vidio­ al tutrun Regia artistică: Teo Saizescu In distribuţie: Horaţiu Mălaiele, Veronica Gheorghe, Mircea Rusu, Dan Badirău, Cristina Cepraga Sâmbătă, 17.30-19.00 TVR IASI, Lascar Catarg­ 33, Iași, 6600, TEl.:0232-210450 http://www.tvriasi.ro TVR IAŞI Teatru TV “PATIMA ROŞIE” Partea I de Mihail Sorbul Asasinat un stil mafiot • O ieșeancă a fost găsită moartă cu o pungă de plastic trasă peste faţă La numai 37 de ani, o femeie şi-a găsit sfârşitul într-un mod înfiorător, asemănător celui în care sunt ucişi duş­manii clanurilor mafiote din filme. So­rina Macrinici, din Iaşi, a fost descope­rită, de mama ei, moartă în casă. Ca­davrul era întins pe un pat, având pe cap o pungă de plastic, legată la gât cu un şnur de bumbac. Iniţial, moartea f­orinei Macrinici a ridicat foarte multe suspiciuni. Ulterior, din datele pe care le-au obţinut, poliţiştii au ajuns la concluzia că este vorba mai degrabă de o sinucidere decât de o crimă. Din declaraţiile pe care le-au dat membrii familiei a rezultat ca şi anul 1992, Sorina Macrinici s-a îmbolnăvit, ea fiind diagnosticată cu afecţiuni psi­hice. Din cauza bolii, ea a fost internată de mai multe ori la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi, în felul 1995, Sorina Macrinici a avut o tentativă de suicid, înghiţind o cantitate foarte mare de somnifere. Fiind găsită la timp de rude, ea a fost transportată la spital şi salvată. Cauzele decesului vor fi stabilite abia după efec­tuarea necropsiei. Deocamdată se bă­nuiește că ea a murit sufocată. Andreea COZMULESCU Redacţia S rector general: Alina RĂDEANt­ rector executiv: Alexandru LEONTE Redactor fet Gruia URSU ljunct: Leonard RELEA­N: Nicolae MOŞNEAGU Constantin MACOVEI Paginare: Marius UNGUREANU Cristian CIUBOTARIU Grafica: Simona CORLECIUC Corector: Anca COSTAN Daniel ŞANDRU Administraţie: Sutana CHELARU Crin« SECARA Sanatate: Dana M VI Alina EU.IAŞU I , NEAMTU Infracţional: Andreea COZMULESCU în­ DumitriţaTNEAA , Andreea COZM ____Jt Ruxandra RATIU Economic: Ramona MINEAGA Alina BUSUIOC Intern-extern: Adina ŞANDRU Andreea GHIBAN Sport: Daniel TEODORESCU Mihai ROŞU Fotoreporter: Dan LUCA Marketing! Cristina POPA Promovare: Dumitrita POPA Publicitate: Vica ALEXANDRU Relaţii cu publicul: Gabriela CHIRTEA Cotidian editat de Grand - Q S.R.L­atiriROMPRES

Next