Flacăra Iaşului, martie 2004 (Anul 5, nr. 1032-1058)

2004-03-01 / nr. 1032

­­L CENTR. UNIV. ]"M. EMINESCU”IAȘI Factoft MaiLuni 1 MARIIE 2004Iocal BLITZ • ŢĂRĂNIŞTII îşi FAC BIROU ANTICORUPŢIE înfiinţarea unui birou anticorup­­ţie începând cu data de 15 martie, constituie un nou proiect al ţărăniş­tilor, anunţat de Sorin Bouaru (fo­to), lider PNŢCD Iaşi. în acest sens, ieşenii care pot semnala eventualele acte de corupţie, pot accesa adresa de e-mail pusă la dispoziţie tot de PNŢCD şi anume satuldecomp­­tie@ yahoo.com. “Vom urmări dacă se vor lua măsuri, iar în caz contrar ne rezer­văm dreptul să semnalizăm diferite cazuri de corupţie chiar forurilor europene specializate. Aici nu este vorba de pâră, ci doar de faptul că suntem surogaţi de farsa aceasta numită PSD”, a adăugat Bouaru. n­ i­­,: (A.G.) : i?­ro • ACCES LA BURSELE LEONARDO DA VINCI Chiar dacă­ bursele se adresează în special m­im­ersităţilor şi liceelor, ele pot fi accesate şi de organizaţii de voluntariat­;^ i­)en-guvernamen­­tale sau de întreprinderi, în special cele mici şi mijlocii şi din sectorul artizanal. Programul Leonardo da Vinci este realizat în colaborare cu Uniu­nea Europeană şi îşi doreşte imple­­­­mentarea unei politici comunitare ,de formare profesională Deia, trecut în cea de-a doua­ teză a pro­iectului, care se va încheia la data de­­ 31 decembrie 2006. Dacă vor fi incluşi în acest pro­gram, patronii IMM-urilor pot fi convinşi că personalul lor va fi in­struit la standarde europene, ceea ce va contribui în mod firesc şi la dez­voltarea întreprinderilor care vor avea parte de astfel de angajaţi. (R.L.) • PNŢCD VREA CABINETE PSIHO-SOCIALE PNŢCD intenţionează să înfi­inţeze cabinete psiho-sociale care să asigure reintegrarea socială a feme­ilor în societate.­­r. Mai mult decât atât, diverşii specialişti care vor activa în cadrl acestor birouri, vor asigura consul­taţii gratuite femeilor, constând chiar şi în controale ginecologice periodice. “Dorim ca Iaşul să devi­nă un oraş al sănătăţii, iar dacă voi ajunge primar voi institui o Comisie de abuz şi discriminare împotriva femeii menită să analizeze toate nedreptăţile la care sunt supuse ie­­şencile”, a declarat Sorin Bouaru, preşedinte al Organizaţiei Munici­pale a PNŢCD. (A.G.) •­PIROMAN RECIDIVIST Pe motiv că nu a fost plătit pen­tru munca prestată, Vasile Cărăuşu, de 31 de ani, din Voineşti, s-a hotă­rât să dea foc depozitului care se afla în proprietatea patronilor săi - familia Mancaş, din Târgu Frumos. Astfel, individul a aruncat o ţigară aprinsă în depozitul de nutreţ şi cherestea din curtea gospodăriei fa­miliei Mancaş. Valoarea pagubelor este de a­­proximativ 40 milioane lei. în urma cercetărilor, poliţiştii au descoperit că anul trecut învinuitul a fost con­damnat la un an închisoare cu sus­pendare pentru o faptă identică. Poliţiştii l-au reţinut în arest pe Va­sile Cărăuşu pentru săvârşirea in­fracţiunii de distrugere prin incen­diere până vineri, când a fost pre­zentat Parchetului de pe lângă Ju­decătoria Pașcani, cu propunere de arestare preventivă. (A.T) al Finanţele au făcut vânzări de aproape 4 miliarde • anul trecut­ finanţiştii au primit de la poliţişti/ vameşi şi de la comisarii Gărzii Financiare aproximativ 3,9 miliarde lei • de la ligheane de plastic, găleţi sau pânze de fierăstrău, până la maşini, tot ce n-a trecut de filtrul oamenilor legii a ajuns la vânzare directă, prin consignaţie sau prin licitaţii • procentul de valorificare a crescut în 2003 la 84 la sută, cu trei procente mai mare decât în 2002 şi cu 12 la sută mai mult decât acum trei ani Mai mult sau mai puţin ingenioşi, unii “între­prinzători” speră să scoată bani fără să îşi uşureze buzunarele plătind taxele cuvenite statului. Ghinioniştii “sistemului” pus la cale de ei înşişi ajung să-şi vadă marfa vândută tocmai de cei de care s-au ferit şi de care n-au scăpat până la urmă. Numai anul trecut, angajaţii biroului de valori­ficări din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene Iaşi (DGFPJ) au evaluat bunuri confiscate de vameşi, poliţişti, comisarii Gărzii Financiare sau de inspectorii DGFPJ­ în valoare de aproximativ 3,9 miliarde lei. Dintre acestea, doar 84 la sută au fost vândute direct, în regim de consignaţie sau prin licitaţie agenţilor economici interesaţi să cumpere mai ieftin şi să-şi scoată ast­fel un profit. Procentajul este mai mare cu trei la sută faţă de 2002 şi cu 12 la sută comparativ cu anul 2001. Dacă nu merg vânzările, se reduc preţurile Primenit cu lighene de plastic, găleţi, pânze de fierăstrău, cu alimente sau cu alte produse reţinute de oamenii legii, în subsolul Finanţelor au intrat însă şi bunuri care în scurt timp ar fi fost bune de aruncat din cauza alterării. Valoarea acestora din urmă a fost evaluată la 457 milioane de lei şi grija finanţiştilor a fost de a scăpa cât mai repede de ele, chiar şi reducând preţul fixat la început. “Atunci când avem produse care nu se vând, putem reduce în etape preţurile stabilite iniţial, ajungând chiar şi la o scădere a acestora cu 50 la sută, limita maximă admisă de lege”, spune Gheorghe Baban, şef birou valorificări din cadrul DGFPJ. Există situaţii în care calitatea mărfii con­fiscate este îndoielnică, în cele mai multe cazuri din cauza replicii nereuşite a produsului real. 4* Consignaţiile mai calcă pe alături Pentru că nu puteau fi comercializate, bunuri de peste 26 milioane lei au fost distruse anul tre­cut, în timp ce acum doi ani suma depăşea 85 mili­oane lei. In acelaşi timp, magazinele cu care DGFPJ a încheiat contracte de vânzare prin consignaţie sau agenţii economici care au preluat direct, pe bază de factură marfa, au reușit să co­mercializeze conform planului. Probleme au apărut însă la încasarea contravalorii produselor care au ajuns în casele cumpărătorilor, DGFPJ recuperând doar aproximativ 2,6 miliarde lei, din cele 3,3 miliarde lei care au ajuns în casieriile firmelor. Din cauza neachitării la termen a datoriei către buget, patronii au fost nevoiţi să plătească în jur de 8,5 milioane lei, în urma celor 127 acţiuni de control iniţiate de inspectori la cele 14 societăţi comerciale care au preluat bunuri spre valorificare în regim de consignaţie. Avantajos sau nu, sistemul continuă să func­ţioneze, dovadă stând şi faptul că la licitaţia orga­nizată în februarie s-au înscris 11 firme, majori­tatea dintre ele veterane într-ale încheierii unor astfel de contracte. Adriana STANCIU ­ Liberalii îl iau în şuturi pe Cârlan scădere­a popularităţii ei pretind că sondajele de opinie au demonstrat o acestuia în ultimul timp De curând, filiala ieşeană a PNL a trecut printr-o serie de schimbări radicale, respectiv demisia lui Dumitru Oprea din funcţia de preşedinte al filialei judeţene şi cea a lui Vasile Cocriş din funcţia de lider al organiza­ţiei municipale­, la care s-a adăugt­a­i plecarea, din cadrul partidului a unui membru de tra­diţie,­Dan­ Cârlan. Acesta a ales calea unei candidaturi independente pentru primăria ieșeană în urna unor conflicte de interese care au fos, se pare, câteva procente din cre­dibilitatea liberalilor. Pentru a demonstra însă că popularitatea lui Cârlan era în cădere liberă înainte de plecarea lui din cadrul PNL, reprezentanții liberalilor ieșeni au prezentat câteva sondaje de opinie care să continue a­­cest lucru şi au făcut public chiar un fragment din programul lui Dan Cârlan pentru 2004, potrivit căruia “echipa PNL este una dintre cele mai puternice din ţară”, crez care a sufe­rit schimbări radicale odată cu părăsirea par­tidului. Camelia Gavrilă, şi ea una dintre foştii pretendenţi la candidatura pentru primărie, a­lții, ClaoVan ca unuiu unu, înrtre factorii responsabili de retragerea sa din cursă.­“Grupul luiCârtăr a fost unu­l din cele care au dorit retragerea mea, deoarece tot ce făceam eu era subminat şi comentat de către ei, dar spre deosebire de fostul meu coleg eu nu am părăsit partidul pentru simplul motiv că nu am fost aleasă ca și candidat oficial în cursa pentru primărie”, a precizat Camelia Gavrilă. Mai mult chiar, Radu Prisacaru a acuzat grupul lui Cârlan “că lucrează în interesul PSD”, deşi nu a avut argumente concrete pentru susţinerea acestei afim­aţii. Orgoliile acestor grupuri de interes, ale căror existenţă nu a mai putut fi negată de liberali, par a se fi liniştit prin desemnarea ca şi can­didat în cursa pentru Palatul Roznovan a lui Relu Fenechiu. “în PNL n­u mai există aceste grupuri de interes. Filiala este strâns unită în jur­ul Kuril ~pe ava.-Jrea T. sr/tda.’??. .. şansele vor fi de partea noastră”, a con­cluzionat diplomaticRadu Prisăcaru. ..­• Cu toate acestea, Dan Cârlan, de cealaltă parte, consideră însă că nu a fost sprijinit de liberali în intenţia sa de a candida la primărie, deşi sondajele de opinie recente îi continuau notorietatea politică. Intrându-şi deja îrn funcţie, Cristian Bocancea, directorul său de campanie electorală, a declarat că “retragerea lui Oprea şi a lui Cocriş are aceeaşi cauză de fond, practic șansele PNL la alegerile locale fiind compromise”. Ada GRĂJDEANU PRM vrea o listă cu toţi copiii înfiaţi în ultimii 14 ani ! • deputatul Anghel Stanciu susţine că principalul vinovat este Ministerul Justiţiei Astăzi va fi discutată în Parlament moţi­unea simplă depusă de membrii PRM, prin care actualul partid de guvernământ este supus unei analize privind maniera în care s-au realizat adopţiile internaţionale, manieră criticată, de altfel, chiar şi de responsabilii europeni privind aderarea României la Uniunea Europeană (UE). “PRM este primul partid care a atras atenţia asupra vânzărilor de copii, încă de pe timpul ministrului de justiţie, Valeriu Stoica. Am de­monstrat că au dispărut dosare privitoare la adopţii, iar Ministerul de Justiţie este «capul capilor» în această afacere de milioane de dolari. Actualul guvern a impus un moratoriu asupra adopţiilor, dar acestea au continuat într­­o fonnă mult mai puţin transparentă decât cea din 2000”, a declarat Anghel Stanciu, liderul filialei ieşene a PRM. Mai mult chiar, Stanciu a precizat că PRM solicită publicarea tuturor numelor de copii care au fost adoptaţi în ultimii 14 ani şi demararea totodată a unei anchete pen­tru a se vedea care este soarta lor în prezent, în vederea stabilirii actelor de încălcare a proce­durii de adopţie pe perioada amintită. “Un astfel de pachet legislativ în concor­danţă cu legislaţia europeană în vigoare se im­pune în acest domeniu, pentru ca aderarea Ro­mâniei la UE să nu mai fie periclitată aşa cum s-a întâmplat acum”, a adăugat Stanciu. Mai mult decât atât, o moţiune comună PNL-PD­­PRM va fi iniţiată tot pe tema procedurii de adopţie practicată în momentul de faţă şi care “pune în grea cumpănă procesul de aderare a României la UE”, după cum a concluzionat deputatul PRM, Anghel Stanciu. (A.G.) uîrri Aici sunt banii dumneavoastră continuare din pagina : Prin intermediul acesteia se speră ca măcar o parte din gropile oraşului să dispară. “Vom împărţi câte 500 de pungi de balast taximetriştilor, cu aju­torul cărora sperăm să mai acoperim o parte din gropile de pe străzile Iaşului, taximetriştii fiind, de altfel, cei mai afectaţi şoferi”, a precizat Sorin Boua­ru. Amintim că ideea de a deveni naşii unor gropi din oraşul în care locuieşti a fost demarată în decursul săptămânii trecute de redacţia de ştiri a unei tele­viziuni naţionale, acţiunea partidelor politice ieşene fiind în final doar un ecou al acestei iniţiative, care dacă le-ar fi aparţinut poate că ar fi avut un impact mai bun asupra ieşenilor. Ada GRĂJDEANU Ucigaşul de sugari pândeşte din fântână • din analizele efectuate pe aproximativ 104 fântâni din cinci sate ieşene doar 18 se încadrează în standardele minimale de calitate a apei • acestea conţin un număr foarte mare de nitraţi care pot fi fatali sugarilor până într-un an •2, nimi­ru­l îmbolnăvirilor sa scadă. A fost iniţiat un proiect ce are drept scop lupta împotriva ^bolii albastre" A • ■ —• Uf UI I In urna studiilor efectuate de Compartimentul de Igienă a Mediului din cadml Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) a rezultat că Iaşul se află pe primul loc în ţară în intoxicaţiile cu nitraţi dar şi ca număr de decese ce au aceeaşi cauză. Intoxicaţiile survin în urma consumului de apă din fântâni care nu au o amplasare adecvată. “Am observat că lipsa de igienă din gospodării este principalul fac­tor care contribuie la apariţia acestei boli. Sătenii îşi amplasează fântânile lângă locuri total neigienice, cum ar fi grajdurile în care stau animalele sau toaletele din curte”, a precizat Eugenia Doniga, coordonatorul proiectului Parteneriat împotriva Bolii Albastre. Pentru a se constata numărul real al surselor de nitraţi din Iaşi, s-au verificat fântânile din cinci comune: Bălţaţi, Erbiceni, Popeşti, Po­­pricani şi Ţigănaşi. Din cele 104 de verificări, s-a constatat că doar 18 surse de apă se apropiau de standardele minime de calitate a apei. Cercul vicios al vieţii de zi cu zi Numărul mare de nitraţi descoperit în urma celor peste 90 de analize efectuate tuturor probelor a stârnit chiar şi îngrijorarea au­torităţilor locale. “Concentraţia mare de nitriţi-nitraţi provine din diverse surse, cum ar fi îngrăşămintele chimice şi coloranţii, dar adevărata contaminare este cea cauzată de resturile menajere şi dejecţiile animale. Cei afectaţi de această problemă sunt sugarii, în rândul cărora survin de multe ori şi decese”, a declarat doctorul An­ca Cristea, reprezentant DSP. * Chiar dacă în ultimul an numărul cazurilor de boală albastră au scăzut, acest lucru nu a împiedicat crearea unui program care să lupte împotriva fântânilor otrăvite. Proiectul “Parteneriat împotriva Bolii Albastre reuneşte reprezentanţi ai Prefecturii Iaşi, ai Agenţiei de Protecţie a Mediului, ai Institutului de sănătate publică dar şi membri ai Fundaţiei Ecologiste, ai Direcţiei de Ape­ Prut sau ai Facultăţii de Chimie Industrială Iaşi. Programul îşi doreşte ca până la data încheierii sale, 30 iunie 2004 să verifice cât mai multe co­mune pentru a înlătura astfel pericolul unor noi cazuri de îmbolnă­viri. Ramona LEONTI Preturi minime CALITATE MAXIMĂ Acum şi în rate! TÂMPLĂRIE din ALUMINIU AMENAJĂRI INTERIOARE­­MOBILIER uşi, ferestre, vitrine, spaţii comerciale, închideri balcoane, standuri, chioşcuri, geam termopan VALI - VA srl Iaşi Tel: 0722-272.01 CJaSat Organizează mese festive pentru nunţi cumetrii, anivesuri şi alte ocazii speciale. La noi beneficiaţi de calitate, servire ireproşabilă şi profesionism. Toate acestea într-un decor deosebit, cu meniuri tradiţionale şi la comandă. Iaşi, str. Rece, nr.10, tel. 032/212255 La BOLTA RECE, timpul trece, prietenii rămân Redacţia Redactor ţeki Leonard RELEA Redactor pef-ad­iuid: Dana MATEI Secretariat de redacţie Paginare: Marius UNGUREANU Elena BRAŞOVIANU Grafică: Ionuţ POPESCU Corector Anca COSTAN Editoril Pldtfickt Daniel ŞANDRU­­ Atraimstrafie: Ada GRAJDEANU Dan TOMA învăţământ Alice SAVA SMttate: Gabriel MIHAI Infracţional: Florentin CRISTIAN Economic: Adriana STANCU­­ Ramona LEONTI Mem-extern: Adina ŞANDRU Mădălina BUJORIANU Sport Daniel TEODORESCU Fotoreporter Roxana SAMOILĂ Coordonator Marketing: Cristina POPA Promovare: Dumitrita POPA Plddicitate: Vica ALEXANDRU Relaţii CU piMail: Mădălina COZMA 1

Next